Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 392/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
2826/2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 392
Ședința publică din data de 18 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de către inculpații și împotriva Deciziei penale nr. 712/05.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 11.03.2009 și pentru data de astăzi, 18.03.2009, când în aceeași compunere,
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.491/5.09.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B (dosar nr-), s-a dispus:
În temeiul art.334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 și art. 37 lit. a Cod penal și prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin.21lit. a Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit. a, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal, în infracțiunile prev. de art.208 alin.1 -209 alin.1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal și prev. de art. 211 alin. 2lit. b, c și alin.21lit. a Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei de furt calificat în formă continuată, reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
În temeiul art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, în stare de recidivă postexecutorie.
În temeiul art. art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postexecutorie.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, raportat la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului pentru infracțiunile de furt calificat și tâlhărie, astfel cum au fost indicate anterior, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive dispusă în cauză de la 09.01.2008, la zi, iar în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art.26 raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1, lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, prin aceeași sentință penală, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de furt calificat în formă continuată.
În temeiul art.211 alin.2 lit.b, c și alin. 21lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, raportat la art. 34 lit. b Cod penal, contopindu-se cele două pedepse aplicate inculpatului pentru infracțiunile de complicitate la furt calificat și tâlhărie, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
În temeiul art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive dispusă în cauză de la 15.01.2008 la zi, iar în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
S-a luat act că partea civilă a renunțat la acțiunea civilă promovată în cauză.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Au fost respinse acțiunile civile promovate de părțile civile, și, ca neîntemeiate.
În baza art.14 și art.15 Cod procedură penală, raportat la art.346 alin.1 Cod procedură penală, cu aplicarea art.998-999 Cod civil, a fost admisă acțiunea părții civile C și au fost obligați inculpații la plata - în solidar - către aceasta a sumei de 353,26 lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
În conformitate cu dispozițiile art.118 alin.1, lit.b Cod penal, s-a confiscat de la inculpatul dispozitivul metalic confecționat artizanal, în formă de "T", folosit la comiterea faptelor de furt, ce a fost ridicat în vederea efectuării de cercetări conf. procesului verbal din 09.01.2008 întocmit de către lucrătorii Secției 9 Poliție (fila 18 dup).
În baza art. 357 alin. 2 lit. e Cod procedură penală, s-a dispus restituirea către inculpatul a următoarelor bunuri personale: o pereche de mănuși de culoare neagră din piele cu căptușeală de culoare crem, o pereche de mănuși de culoare maro închis necăptușite, cu sistem de închidere cu capse, 1 pachet de țigări "" desfăcut, un aparat MP 3 cu unde radio "fm", cu carcasă de culoare neagră, având inscripția ", suma de 81 lei, ridicate de la acesta conform procesului verbal din 10.01.2008, întocmit de către lucrătorii Secției 9 Poliție (fila 137 dup).
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în fapt, următoarea situație:
În seara zilei 09.01.2008, în jurul orei 22:00, inculpații și se aflau pe-, sector 2, plimbându-se printre vehiculele parcate în zonă și privind cu insistență spre interiorul lor. La un moment dat, inculpatul s-a apropiat de un autoturism marca Daewoo de culoare gri, cu număr de înmatriculare B-10-, proprietatea părții vătămate, după care a forțat cu un obiect metalic butucul încuietorii de la portiera stânga-față, moment în care s-a declanșat sistemul de alarmă al vehiculului. Ulterior, prin forțarea încuietorii, inculpatul a deschis portiera și a pătruns în interior unde a forțat rama de la radio - CD și a scotocit în torpedou în căutarea de bunuri. În timp ce inculpatul derula activitatea infracțională, inculpatul supraveghea zona, în vederea asigurării pazei la locul faptei și, totodată, se uita în interioarele altor mașini parcate, în scopul reperării de bunuri.
După un timp, nereușind să sustragă vreun bun, inculpatul a ieșit din autoturism, iar împreună cu celălalt inculpat au plecat spre intrarea în stadionul Național " ".
După ce au parcurs aproximativ 100 m, inculpații s-au oprit lângă autoturismul de culoare gri, cu număr de înmatriculare -, proprietatea părții vătămate după care, în aceeași manieră și folosindu-se de același obiect metalic, inculpatul a forțat butucul portierei stânga față și a pătruns în interior, timp în care inculpatul asigura paza. probabil bunuri în interior, inculpatul a coborât din mașină a deschis portbagajul acesteia de unde a luat o jachetă din material textil, de culoare albastră și o cutie din carton în care se găsea un aspirator auto marca "", bunuri pe care i le-a înmânat inculpatului.
Ulterior, în aceeași zonă, inculpații s-au apropiat de un alt autoturism marca, de culoarea roșie, cu număr de înmatriculare B-86-, proprietatea părții vătămate, iar după ce au privit în interiorul acestuia, prin același procedeu inculpatul forțat sistemul de închidere de la portiera stânga-față și a pătruns în interior, timp în care supraveghea zona. Inculpatul a sustras din mașină un radio - CD marca "LG", iar după ce l-a ascuns în interiorul jachetei pe care o purta, s-a deplasat împreună cu celălalt spre alte autoturisme.
După aceea, inculpații s-au apropiat de un autoturism, de culoare galbenă, cu număr de înmatriculare -, proprietatea părții vătămate, inculpatul a forțat - în aceeași manieră - sistemul de închidere al portierei stânga - față, a pătruns în habitacIu de unde a sustras un radiocasetofon auto marca "" pe care, de asemenea, l-a ascuns sub geaca cu care era îmbrăcat. În tot acest răstimp inculpatul a supravegheat zona pentru a-l alerta pe celălalt dacă sunt descoperiți.
Tot cu această ocazie, inculpatul, în timp ce inculpatul asigura paza de la mică distanță, a forțat cu un obiect metalic butucul de la portbagajul autoturismului marca Daewoo Cielo de culoare gri, cu număr de înmatriculare -, proprietatea părții vătămate, parcat pe-, iar din interior a sustras o pereche de pantofi sport - "", de culoare albă cu câte două dungi laterale de culoare neagră.
Procedând în același fel, inculpatul, în timp ce zona era supravegheată de către, a deschis prin forțare ușile din față - atât ale autoturismului marca Break, cu număr de înmatriculare -, deținut de către partea vătămată, precum și ale autoturismului marca Daewoo de culoare roșie cu număr de înmatriculare B-54-, proprietatea părții vătămate, însă fără a sustrage din interioarele celor două mașini vreun bun.
Activitatea infracțională a celor doi inculpați a fost observată de martorul - care, părându-i-se suspect comportamentul celor doi inculpați, a procedat la urmărirea atentă a acestora încă din momentul comiterii primei fapte, sens în care s-a plasat la mică distanță și s-a ascuns pentru a nu fi observat.
În continuare, după comiterea faptelor descrise anterior, cei doi inculpați s-au deplasat spre stația a liniei nr. 16, au urcat repede în tramvaiul ce tocmai oprise în stație, însă au fost urmați de martorul - ce între timp a alertat telefonic ofițerul de serviciu de la Secția 9. În tramvai, martorul - s-a apropiat de inculpați, iar din discuțiile acestora a aflat că urmau să coboare în stația de tramvai de la intersecția Bd.- cu Bd.C, unde vor aștepta autobuzul liniei nr.102. Înainte ca tramvaiul să oprească în stația de la intersecția Bd. - cu Bd. C, martorul -, constatând că nu este așteptat în stația de un echipaj de politie, a luat hotărârea să intervină și să-i imobilizeze pe cei doi. În acest sens, martorul i-a blocat pe inculpați în partea din spate a tramvaiului și le-a cerut să rămână pe loc, însă inculpații au devenit agitați, iar a aruncat în tramvai două radiocasetofoane, pe care le avea ascunse sub jachetă. De asemenea, și inculpatul a aruncat pe scările din spatele tramvaiului, cutia de carton în care se afla aspiratorul auto proprietatea părții vătămate, iar în momentul în care tramvaiul a oprit în stație și au fost deschise ușile, inculpații l-au împins pe martor, reușit să coboare în stație. Martorul - a coborât după inculpați, l-a prins cu mâinile de geacă pe inculpatul, însă inculpatul a încercat să scape lovindu-l cu pumnii pe martor și amenințându-l că o să-l taie. În timp ce martorul - se lupta cu inculpatul, încercând să-l rețină până la sosirea organelor de poliție, pentru a-și asigura scăparea inculpatul a luat de pe jos o bucată de gheață pe care a aruncat-o spre martor, iar după ce bucata de gheață l-a lovit în zona bărbiei, - s-a dezechilibrat și l-a scăpat din mâini pe inculpatul. Ulterior, inculpații s-au îndepărtat în fugă spre Farmacia de pe Bd.C, - a procedat la urmărirea acestora, iar când au ajuns pe trotuarul din fața farmaciei, în apropierea unui vehicul parcat, inculpatul a aruncat obiectul metalic pe care îl folosise la forțarea sistemelor de închidere. În cele din urmă, martorul - l-a ajuns din urmă pe inculpatul, iar după ce a reușit să-l prindă și să-l imobilizeze, în scurt timp, în acel loc, au sosit echipaje de poliție ce au procedat la reținerea inculpatului. reținut a fost identificat în persoana lui. În ceea ce îl privește pe inculpatul, acesta a reușit să scape de urmărire, însă, ulterior, pe data de 15.01.2008, a fost prins și arestat preventiv.
Cât privește bunurile sustrase, din zona refugiului stației de tramvai au fost ridicate o jachetă din material textil de culoare maron și o din plastic de culoare albă în care se afla o pereche de pantofi sport. Celelalte bunuri, respectiv radio - CD -urile și aspiratorul auto au rămas în tramvai, nemaifiind astfel găsite.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost dovedită pe baza următoarelor mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate - (38-39 dup), - ( 45. 46 dup), (f, 51-52 dup), - ( 56-57 dup), ( 53, 55 dup), ( 67, 69 dup), - ( 64, 76, 79 dup), proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșe foto ( 18-34 dup); proces-verbal de percheziție corporală ( 137 dup): dovezi predare către - a feței detașabile de la aparatul radio - CD proprietatea acestuia ( 32 dup) și către a unei perechi de pantofi sport ( 78 dup); procese - verbale de cercetare la fața locului și planșe foto anexă; procese - verbale de recunoaștere din grup și planșe foto anexă; declarațiile martorilor -, scu -, toate acestea coroborate și cu declarațiile inculpaților.
Prima instanță a concluzionat că, în drept, fapta inculpatului - care la data de 09.01.2008, în jurul orei 22,00, împreună cu -, în baza aceleiași rezoluții infracționale și folosind același mod de operare, a pătruns prin efracție în autoturismul marca, cu nr. - care se afla parcat pe- de unde a sustras o geacă de fâș și un aspirator auto; în autoturismul Super cu nr. - care se afla parcat pe- de unde a sustras un radio-CD marca ; în autoturismul Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare -, parcat pe- de unde a sustras o pereche de pantofi sport; în autoturismul cu nr. -, parcat pe BD.-, în care nu a găsit bunuri vizate spre a fi furate; în autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare B 10, parcat pe- în care nu au găsit bunuri vizate spre a fi furate; în autoturismul Daewoo cu nr. B-54- parcat în aceeași zonă, în care nu au găsit bunuri vizate spre a fi furate - întrunesc atât obiectiv cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cp. cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal.
De asemenea, fapta aceluiași inculpat - care la data de 09.01.2008, în jurul orei 22,00, după comiterea celor șase fapte de furt calificat și reținute în sarcina sa, pentru a-și asigura scăparea, a folosit acte de violență fizică față de martorul -, acte comise în public - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. și pedepsită de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 21lit. a Cod penal.
Cele două infracțiuni de furt calificat în formă continuată și tâlhărie au fost săvârșite cu intenție directă, conform art. 19 alin.1 pct.l lit. a Cp. în sensul că inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea lui, aspect ce rezultă din modalitatea premeditată în care a acționat acesta, respectiv vizionarea interioarelor mai multor autoturisme, pătrunderea prin efracție în mai multe dintre acestea, urmată de sustragerea de bunuri, respectiv lovirea intenționată a martorului -, cu scopul de a-și asigura scăparea și de păstra bunurile sustrase.
Tot în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina acestui inculpat, instanța a reținut că inculpatul a suferit anterior mai multe condamnări pentru comiterea unor fapte de același gen, acestea prezentând relevanță sub aspectul recidivei, condamnarea la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.1484/21.09.2005, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr.1177/02.11.2005 a, în executarea căreia inculpatul a fost arestat la data de 17.10.2003 și eliberat condiționat la data de 24.03.3006 (conf. nr. 654/2006 a Judecătoriei Slobozia ), cu un rest de pedeapsă neexecutat de 570 zile închisoare.
Astfel, întrucât inculpatul a comis infracțiunile deduse judecății, după considerarea ca executată a pedepsei de 4 ani închisoare menționată anterior, deci după scurgerea celor 570 zile închisoare constituind rest pedeapsă neexecutat, în cauză sunt incidente prevederile art.37 alin.1 lit.b Cod penal, infracțiunile deduse judecății fiind comise după executarea pedepsei aplicate anterior, deci în stare de recidivă postexecutorie, iar nu postcondamnatorie cum s-a reținut în actul de sesizare.
Prin urmare, s-a impus a se da o nouă încadrare juridică faptelor reținute în sarcina inculpatului, astfel că, în temeiul art. 334 C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, prin reținerea dispozițiilor art.37 lit.b Cod penal.
Cât privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, în raport de situația de fapt ce a reieșit din lucrările dosarului, instanța a reținut că sub aspectul laturii obiective, actele materiale constând în asigurarea pazei locului faptei și preluarea unei părți din bunurile sustrase de către inculpatul se circumscriu mai degrabă sferei complicității, iar nu aceleia a coautoratului cum greșit s-a reținut prin actul de sesizare.
Astfel, faptele inculpatului, care în baza aceleiași rezoluții infracționale, a asigurat paza locului faptei și a primit de ia inculpatul o parte dintre bunurile sustrase, după consumarea fiecăreia dintre faptele reținute anterior, întrunesc atât obiectiv cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. 26 rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
În consecință, în raport de motivele precedente, în temeiul art. 334 a C.P.P. schimbat încadrarea juridică a faptei de furt calificat în formă continuată, reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 208 alin. I - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infracțiunea complicitate la furt calificat prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
De asemenea, fapta aceluiași inculpat. care la data de 09.01.2008, în jurul orei 22,00, după comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat, pentru a-și asigura scăparea și pentru a păstra bunurile provenite din furt, a folosit acte de violență fizică fața de martorul -, acte comise în public, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. și pedepsită de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 21lit. a Cp.
Cele două infracțiuni de complicitate la furt calificat și tâlhărie au fost săvârșite cu intenție directă, conform art.19 alin.1 pct.l lit. a Cp. în sensul că inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea lui, aspect ce rezultă din modalitatea premeditată în care a acționat acesta, respectiv vizionarea interioarelor mai multor autoturisme, asigurarea pazei locului, urmată de primirea unora dintre bunurile provenite din furt, respectiv lovirea intenționată a martorului - cu scopul de a-și asigura scăparea și de păstra bunurile sustrase.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, scopurile pedepsei prevăzute de art. 52 Cod penal, reținând în acest sens gradul ridicat de pericol social concret al faptelor săvârșite, modalitatea de comitere a acesteia - în public, pe timp de noapte, împreună cu o alta persoană, săvârșirea faptei în scopul procurării de bani, comiterea de acte de violență asupra unei alte persoane cu scopul de a scăpa de sub urmărire și de a păstra bunurile provenite din comiterea de fapte penale, conduita inculpaților înainte de săvârșirea faptei, dar și atitudinea manifestată pe tot parcursul procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel ambii inculpați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, inculpatul, sub aspectul greșitei condamnări și greșita individualizare a pedepsei aplicate, iar inculpatul, numai sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei.
Prin decizia penală nr.712/A din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, a fost admis apelul declarat de inculpatul, a fost casată - în parte - sentința penală nr.491/5.09.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B și rejudecând, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată inculpatului, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor; a fost redusă pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.
În baza art.11 pct.2, lit.a raportat C.P.P. la art. 10 lit. d C.P.P. s- dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. 2 lit.b, c și alin. 21lit. a Cod penal.
S-a dedus din durata pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului detenția de la 15.01.2008 la zi și a fost menținută arestarea acestuia.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Prin aceeași decizie penală, a fost respins - ca nefondat -apelul declarat de inculpatul, împotriva aceleiași hotărâri; s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului detenția de la 09.01.2008 la zi și a fost menținută starea de arest a acestuia, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei decizii, din examinarea probelor dosarului, Tribunalul a reținut că apelul inculpatului este fondat, iar cel declarat de inculpatul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Înaintea primei instanțe au fost respectate dispozițiile legale ce garantează aflarea adevărului și asigură drepturile părților, fiind totodată administrate toate probele necesare pentru aflarea adevărului.
Cu toate acestea, respectivele probe nu au fost exact apreciate, conducând la pronunțarea unei hotărâri greșite sub aspectul reținerii infracțiunii de tâlhărie în sarcina apelantului inculpat.
Astfel, Tribunalul a constatat că instanța fondului a apreciat în mod corect asupra vinovăției inculpatului în ceea ce privește participarea sa la actele repetate de luare a unor bunuri mobile aparținând persoanelor vătămate, implicarea sa în acțiunile de sustragere comise de către coinculpat, prin ajutorul acordat acestuia în sensul de a asigura paza, fiind dovedită de probele administrate în cauză.
Astfel, s-a apreciat că, apărările inculpatului pe acest aspect, contrazise de actele dosarului și de altfel, contradictorii între ele, au fost just înlăturate de prima instanță, care a constatat că inculpatul a cunoscut activitatea lui și a prevăzut rezultatul ei socialmente periculos, având prin urmare cunoștință că, prin activitatea sa, contribuie la săvârșirea de către autor, a faptei prevăzute de legea penală implicit și la producerea rezultatului - și voind să desfășoare acea activitate.
Pe de altă parte, prin hotărârea atacată, s-a apreciat în mod greșit ca fiind întrunite cerințele legale pentru a se dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Astfel, violența (amenințarea sau punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra) realizează activitatea secundară a tâlhăriei numai dacă a servit ca mijloc pentru săvârșirea furtului sau pentru păstrarea bunului furat, înlăturarea urmelor infracțiunii sau pentru a asigura scăparea făptuitorului.
Or, în speță, violențele ulterioare furtului, nu au fost exercitate de către acest inculpat nici în scopul de a-și păstra bunurile furate, bunuri deja dobândite la acel moment și nici pentru a-și asigura scăparea în condițiile în care în momentul în care inculpatul a aruncat în direcția martorului o bucată de gheață, lovindu-l în bărbie, el se afla la o distanță apreciabilă de martorul implicat în acțiunea de imobilizare a inculpatului, fără a întreprinde vreun demers pentru a-l prinde pe inculpatul.
Ca atare neputându-se reține că scopul întrebuințării violenței de către apelantul inculpat a fost acela de a-și păstra bunurile furate ori de a-și asigura scăparea, nu se poate retine în sarcina acestuia nici tâlhăria, nefiind realizată activitatea secundară a acestei infracțiuni. În consecință, Tribunalul a reține în sarcina inculpatului numai acțiunile de complicitate la infracțiunea de furt, iar pentru infracțiunea de tâlhărie a dispus achitarea acestuia, ce nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
Cele constatate anterior în cazul inculpatului nu sunt valabile și în ceea ce-l privește pe apelantul inculpat care a răspuns în mod agresiv acțiunilor realizate de către martorul - în vederea prinderii sale.
Totodată, referitor la pedepsele aplicate inculpaților, Tribunalul a constatat că, deși atât în ceea ce privește acțiunile comise și participarea lor, cât și sub aspectul trăsăturilor ce caracterizează persoana fiecărui inculpat, există diferențe semnificative, prima instanță a aplicat acestora pedepse egale, fiind evident astfel, că nu s-a realizat o judicioasă individualizare a respectivelor pedepse, iar, mijloacele de represiune împotriva celor ce încalcă dispozițiile legii penale trebuie adaptate în așa fel încât să fie asigurată o justă sancționare a faptelor comise și, în egală măsură, o eficientă folosire a sancțiunii aplicate.
Constatând o participare mai redusă a inculpatului la comiterea acțiunilor de sustragere a diverselor bunuri din autoturismele părților vătămate, precum și o antecedență penală mult inferioară aceleia existentă în cazul inculpatului (recidivist, cu numeroase condamnări anterioare pentru același gen de fapte), Tribunalul a apreciat că se justifică reducerea pedepsei aplicată inculpatului (condamnat în minorat la o pedeapsă cu închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat și pentru care a intervenit reabilitarea de drept), astfel încât pedepsele aplicate să reflecte în mod real periculozitatea faptelor comise și a făptuitorilor.
Pe cale de consecință, în cazul inculpatului criticile sale, sub aspectul duratei pedepsei aplicate, au fost apreciate ca nefondate, concluzia existenței și persistenței unor deprinderi și mentalități antisociale fiind de natură a impune o reacție represivă mai severă, adecvată unor asemenea particularități.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații și, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Parchetul a criticat decizia recurată, numai cu privire la greșita achitare a inculpatului, sub aspectul comiterii - de către acesta - a infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.211 alin.2, literele b și c și alin.21, lit.a din Codul penal.
Această critică este privită de C ca fondată, întrucât din probele administrate în cauză rezultă, fără putință de tăgadă, că violențele exercitate de către acest inculpat, în momentul imediat următor consumării infracțiunii de furt (săvârșită de celălalt inculpat), au avut ca scop asigurarea scăpării inculpatului (autorul furtului), cât și a sa personală; acest scop s-a și realizat, chiar dacă ulterior, martorul - a reușit, totuși, să-l imobilizeze pe inculpatul.
Nu poate fi acceptată, nicidecum, teza acreditată de inculpatul, în sensul că el ar fi avut doar un rol de "împăciuitor-mediator", câtă vreme declarația martorului - (aflată la fila 164, din dosarul instanței de fond), lămurește pe deplin circumstanțele în care s-au desfășurat evenimentele din seara zilei (orele 2200) de 9 ianuarie 2008; această declarație se coroborează cu toate probele produse cauzei pe întreg parcursul procesului penal, respectiv cu depozițiile celorlalți martori, cu planșele fotografice ce-l înfățișează pe martorul - (având pe corp urmele agresiunilor exercitate asupra sa) și chiar cu declarațiile inculpaților, date în ambele faze ale procesului.
Aprecierea eronată a probatoriului de către tribunal, s-a soldat cu soluția nelegală a achitării inculpatului, participarea infracțională a acestuia - atât sub aspectul laturii obiective, cât și subiective ale infracțiunii de tâlhărie - fiind evidențiate de întreg materialul probator administrat în cauză.
Astfel, cum a reținut chiar instanța de apel, elementul material al tâlhăriei - infracțiune complexă, constă într-o acțiune (principală) de furt și o acțiune (adiacentă) de exercitare a violenței, de amenințare sau de folosirea altor mijloace de constrângere.
În sensul art.211 Cod penal - astfel cum s-a arătat în practica judiciară și în literatura de specialitate - victima acțiunii secundare poate fi nu numai persoana împotriva căreia s-a săvârșit furtul, ci și orice altă persoană care a intervenit, fie pentru a împiedica consumarea furtului, fie pentru a prinde sau deposeda pe făptuitor.
În speță, violențele ulterioare furtului au fost exercitate de către inculpatul, în scopul de a fi păstrat bunurile furate, bunuri deja dobândite la acel moment și pentru a-și asigura scăparea în condițiile în care, în momentul în care inculpatul a aruncat în direcția martorului o bucată de gheață, lovindu-l în bărbie, el se afla la o distanță apreciabilă de martorul implicat în acțiunea de imobilizare a inculpatului, fără a întreprinde vreun demers pentru a-l prinde pe inculpatul.
Având în vedere aceste circumstanțe, se constată că această activitate a inculpatului ar putea echivala cu o stare de amenințare specifică conținutului infracțiunii de tâlhărie, împrejurare care, alături de urmele de violență fizică exercitate asupra martorului (răni la nivelul bărbiei potrivit planșelor foto), prin aruncarea bucății de gheață cu intenția vădită de a-l scăpa pe inculpatul, dar și pe sine (ulterior, inculpații fugind împreună spre farmacia "" de pe. C) realizează latura obiectivă a acțiunii adiacente a infracțiunii de tâlhărie.
Atâta vreme cât, după ce a săvârșit infracțiunea de complicitate la furt prin asigurarea pazei locului, inculpatul a exercitat violențe asupra martorului -, care a plecat în urmărirea lui și a celuilalt inculpat, Curtea apreciază că fapta săvârșită constituie infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2, lit.b, c și alin.21lit.a Cod penal, dovezile demonstrând indubitabil intenția inculpatului de a fi intervenit în ajutorul inculpatului.
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate acestui inculpat, Curtea va avea în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și anume gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modalitatea de săvârșire a acestora, prejudiciul creat - care nu a fost recuperat în totalitate, precum și persoana inculpatului - înainte de săvârșirea faptei, dar și atitudinea procesuală manifestată de acesta.
Având în vedere însă, vârsta tânără a inculpatului, împrejurarea că acesta nu este recidivist (primind o singură condamnare, în timpul minorității, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei) și că participarea sa la săvârșirea infracțiunilor pentru care este judecat nu este totuși egală - ca și grad de periculozitate - cu cea a inculpatului, Curtea apreciază că, în favoarea sa pot fi reținute dispozițiile consacrate de art.74 raportat la art.76 Cod penal, astfel încât reacția represivă să fie adecvată împrejurărilor arătate și cărora instanța le acordă semnificația de circumstanțe atenuante.
Drept urmare, inculpatului îi vor fi aplicate pedepse reduse în mod corespunzător, sub minimul special prevăzut de lege pentru cele două infracțiuni pe care acesta le-a comis, respectiv tâlhărie și furt.
Totodată, recursul promovat de către acest inculpat, pentru considerentele arătate în cele ce preced, va fi respins ca nefondat, fiind imposibil a fi primite criticile acestuia, în sensul că pedeapsa pentru infracțiunea de furt ar trebui redusă și apoi suspendată, potrivit dispozițiilor art.86 și art.811Cod penal.
Cât privește recursul declarat de inculpatul, acesta urmează a fi admis, însă în limitele și pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanțele anterioare au stabilit corect vinovăția inculpatului, pe baza unei evaluări atente a materialului probator, stabilindu-se corect situația de fapt, condamnarea acestui inculpat fundamentându-se pe dovezile produse cauzei, care au demonstrat - fără nicio îndoială - că acesta a săvârșit cele două fapte pentru care a fost condamnat, așa încât, cererea sa vizând achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu poate fi primită, fiind lipsită de orice suport probator.
Curtea apreciază însă că pentru a se da o și mai sporită eficiență scopului educativ al pedepsei, pe lângă cel punitiv și pentru a încuraja o atitudine pozitivă a inculpatului față de clemența manifestată de instanță, pedeapsa aplicată acestuia va fi redusă cu 1 an.
Așa fiind, pentru considerentele expuse pe larg în cele ce preced, Curtea, în baza art.38515pct.2, lit.d Cod procedură penală, urmează a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul împotriva deciziei penale nr.712 din 5 noiembrie 2008 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală și a sentinței penale nr.491 din 5 septembrie 2008 a Judecătoriei Sectorului 2 B, pe care le va casa - în parte - și, rejudecând în fond, în baza art.211 alin.2, lit.a, c și alin.21lit.a Cod penal, cu reținerea disp.art.74-76 Cod penal, va dispune condamnarea inculpatului, la o pedeapsă cu închisoarea.
Tot în rejudecare, ca urmare a reținerii de circumstanțe favorabile, prev. de art.74-76 Cod penal, urmează a reduce pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art.208 alin,1-art.209 alin.1, lit.a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Va face aplicarea dispozițiilor art.33 lit.a - art.34 lit.b Cod penal și va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, în pedepsele componente și va reduce pedeapsa aplicată acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.211 alin.2, lit.b, c și alin.21, lit.a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.
În temeiul art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, urmează a fi respins recursul promovat de inculpatul, ca nefondat.
Va computa prevenția inculpatului de la 9.01.2008, la zi, iar pentru inculpatul, de la 15.01.2008, la zi.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.2 și alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul împotriva deciziei penale nr.712 din 5 noiembrie 2008 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
Casează, parțial, decizia și parțial sentința penală nr.491 din 5 septembrie 2008 a Judecătoriei Sectorului 2 B și, rejudecând în fond în baza art.211 alin.2, lit.a, c și alin.21lit.a Cod penal, condamnă pe inculpatul la 5 ani închisoare, urmare reținerii dispozițiilor art.74-art.76 Cod penal.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin,1-art.209 alin.1, lit.a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de la 4 ani, la 2 ani și 6 luni închisoare, urmare reținerii dispozițiilor art.74-76 Cod penal.
În baza art.33 lit.a - art.34 lit.b Cod penal, dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.
Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, în pedepsele componente.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.211 alin.2, lit.b, c și alin.21, lit.a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, de la 8 ani, la 7 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.
Respinge recursul inculpatului, ca nefondat.
prevenția inculpatului de la 9.01.2008,la zi, iar pentru inculpatul, de la 15.01.2008, la zi.
Obligă pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, pentru inculpatul, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G
Red.
Dact.
Ex.2
Red.G- -II.
-
Red.-Jud.Sect.2
Președinte:Dumitrașcu SoficaJudecători:Dumitrașcu Sofica, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica