Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 407/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.407/

Ședința publică din data de 12 Iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Maria Tacea

JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 209 Cod penal, împotriva Deciziei penale nr.42/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.930/12.05.2009 emisă de Baroul Galați - Cabinet de avocat " ", și intimata-parte civilă PF, reprezentată prin, personal.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că la data de 05.06.2009 recurentul-inculpat a depus motive scrise de recurs, după care;

Recurentul-inculpat, prin apărător, arată că nu are alte cereri de formulat.

Pf. nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în stare de judecată.

Avocat, având cuvântul în susținerea recursului promovat de recurentul-inculpat, învederează că urmărirea penală a fost efectuată în mod superficial deoarece la fila 31 din dosarul de urmărire penală se menționează de organele de urmărire penală că inculpatul nu suferă de boli psihice. La judecata în fond a cauzei, s-a efectuat o expertiză psihiatrică care a concluzionat că inculpatul prezintă intelect liminar cu tulburări de comportament, personalitate dizarmonică, în curs de structurare, recomandându-se aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical.

Susține că, dacă în faza de urmărire penală ar fi fost cunoscute aceste împrejurări, nu s-ar fi dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

Apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului este foarte mare în raport de practica judiciară dar și de prejudiciul cauzat, care a fost apreciat en gross, și nu detaliat. Prejudiciul realizat efectiv din furt este doar în sumă de 320 lei.

În aceste condiții, apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art.181Cod penal.

În subsidiar, solicită să se aprecieze că raportat la suma de 320 lei reprezentând prejudiciul efectiv cauzat prin infracțiunea de furt, la comportamentul inculpatului, persoană bolnavă, care doar a furat niște țigări, gumă și apoi le-a aruncat, solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum situat sun minimul special prevăzut de lege.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpatul având în vedere că soluțiile pronunțate de instanțele de fond și apel sunt legale și temeinice sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și modalității de executare a acesteia.

Instanța de judecată a ținut cont de actele medicale depuse la dosar, respectiv de expertiza psihiatrică efectuată pentru inculpat și care concluzionează doar că acesta are un discernământ ușor scăzut raportat la fapta săvârșită, ceea ce în mod evident nu îi înlătură răspunderea penală.

Au fost avute în vedere atât circumstanțele personale dar și cele reale, iar orientarea pedepsei aplicate este către limita minimă prevăzută de lege.

Recurentul-inculpat are 3 condamnări anterioare tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar ultima condamnare la o pedeapsă de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.25/2008 a Judecătoriei Brăila, a rămas definitivă la 5 februarie 2008. La un interval de 3 luni de la această condamnare definitivă, inculpatul a comis fapta din prezenta cauză.

Consideră că instanța de judecată, până în prezent, a dat dovadă de suficientă clemență în ceea ce il privește pe inculpat și a încercat să il reeduce pe acesta prin modalități de executare neprivative de libertate, respectiv suspendarea condiționată și suspendarea sub supraveghere. Însă, la acest moment, în contextul în care inculpatul reiterează acest comportament infracțional, aflându-se a 4 -a oară în fața unei instanțe de judecată, apreciază ca fiind adecvată modalitatea de executare care a fost stabilită de instanța de fond și menținută ulterior de instanța de apel.

De asemenea, consideră că în mod corect a fost aplicată măsura de siguranță prev. de art.113 Cod penal raportat la ceea ce privește starea de psihică a inculpatului.

Latura civilă a fost corect soluționată, prejudiciul cauzat fiind apreciat în ansamblu, ținând seama de modalitatea concretă în care a fost comisă infracțiunea și actele de distrugere comise de inculpat.

Intimata, personal, precizează că recurentul-inculpat este sănătos pentru că săvârșește multe fapte penale, furând, de exemplu, oale cu mâncare, sparge mașini, intră cu mașinile în pom, perturbând activitatea întregii comunități. Arată că mama inculpatului nu a încercat să recupereze prejudiciul, și nici nu are grijă de inculpat, dacă acesta ar fi bolnav.

Arată că dorește să își recuperează prejudiciul cauzat.

Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, potrivit dispozițiilor art.38513alin.3 Cod procedură penală, arată că regretă faptele săvârșite și nu dorește să execute pedeapsa în închisoare.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Inculpatul a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 42/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila.

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr.42/10.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Brăilaa respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1852 din 18.11.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Brăilaa reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 1900 din 24.11.2008, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art.208 al.1- 209 al.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 11/12.05.2008 a infracțiunii de furt calificat, parte vătămată.

În baza art.83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.25/08.01.2008 a Jud. B definitivă prin neapelare la data de 05.02.2008.

În baza art.86/4 Cod penal, s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.2044/22.10.2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin neapelare la data de 13.11.2007.

S-a menținut anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.359/09.02.2007 a Judecătoriei Brăila definitivă la data de 28.02.2007 prin neapelare.

În baza art.33 lit.a - 34 lit.b Cod penal, s-a dispus contopirea următoarelor pedepse: 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.25/08.01.2008 a Judecătoriei Brăila, 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.2044/22.10.2007 a Judecătoriei Brăila și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.359/09.02.2007 a Judecătoriei Brăila, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

S-a dispus executarea pedepsei de 2 ani închisoare alăturat pedepsei de 3 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, în total inculpatul având de executat o pedeapsă de 5 ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal pe durata prevăzută de art.71 Cod penal.

S-a aplicat inculpatului măsura de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire, potrivit art.113 Cod penal.

În baza art.14 al.3 lit.b și art.346 Cod procedură penală, art.998 și urm. din Cod civil, au fost admise pretențiile civile solicitate de partea civilă în sensul că inculpatul a fost obligat către aceasta la plata sumei de 1.401,90 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs.

În baza art.189 -191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare datorate statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

În noaptea de 11/12.05.2008, în jurul orelor 2,00 inculpatul s-a deplasat la cafe-barul, din comuna, cu intenția de a sustrage bunuri.

Ajungând în zonă, inculpatul a rămas pe partea cealaltă a localului unde se află un gard, ascunzându-se pentru a supraveghea zona.

După aproximativ 40 de minute, timp în care s-a asigurat că nu este văzut de nici o persoană, a escaladat poarta metalică a curții cafe-barului după care a spart cu o piatră geamul tip termopan al ușii de acces în local.

În interior, încercând să ajungă în spatele barului, a dărâmat de pe tejghea un de cafea (care s-a spart), iar de pe rafturile barului pachete de țigări de diferite mărci, ciocolată de diferite mărci și pungi cu snacks-uri. Inculpatul a consumat cantitatea de 300 ml "", 400 ml "" și o sticlă de 0,5 cu bere, iar din sertarul tejghelei a sustras suma de 30 lei.

În jurul orelor 3,30 inculpatul a părăsit barul prin locul pe unde a pătruns, luând totodată un carton a zece pachete de țigări marca, un carton a zece pachete țigări marca, mai multe bucăți de ciocolată de diferite mărci, respectiv, și Făgăraș și pachete de gumă de mestecat.

Inculpatul a introdus bunurile sustrase sub bluza ce o avea pe el, iar pe drum spre domiciliu a abandonat mare parte din bunurile sustrase, păstrând doar cinci pachete de țigări marca și suma de bani pe care le-a folosit în interes personal.

Audiat în faza cercetărilor la urmărirea penală, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, precizând că a abandonat bunurile sustrase de teamă să nu fie văzut cu ele de părinți.

În urma cercetărilor efectuate, la fața locului au fost identificate mai multe fragmente de urme papilare care, conform raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, aparțin inculpatului.

La reconstituirea faptei, inculpatul a indicat în prezența martorilor asistenți și, fără a fi influențat de organele de poliție, traseul parcurs și modul de săvârșire al faptei.

Partea vătămată a comunicat organului de urmărire penală că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.401,90 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs.

Audiat în fața instanței, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea reținută prin actul de sesizare, declarând că este de acord să despăgubească partea civilă constituită în cauză.

Recunoașterea inculpatului se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză ce evidențiază vinovăția acestuia în săvârșirea faptei și anume; proces verbal de consemnare a plângerii părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa fotografică, declarația administratorului, adresă constituire parte civilă însoțită de factura fiscală, raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, proces verbal de efectuare a reconstituire însoțit de planșa fotografică și declarații ale martorilor asistenți.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului de a sustrage, prin efracție, în noaptea de 11/12.05.2008, bunuri din cafe-barului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1- 209 al.1 lit.g,i Cod penal.

În stabilirea răspunderii penale ce revine inculpatului instanța de fond a analizat: împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta corelat cu gradul ei de pericol social concret, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de norma incriminatoare, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală precum și aspectele privind persoana inculpatului.

Sub aspectul circumstanțelor reale, instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social sporit întrucât inculpatul a acționat la adăpostul întunericului și prin efracție a pătruns în incinta localului de unde a sustras bunuri și bani, împrejurări ce evidențiază și o periculozitate a acestuia.

Referitor la circumstanțele personale instanța de fond a reținut că inculpatul are studii 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, are antecedente penale fiind recidivist, a săvârșit fapta dedusă judecății atât în termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării aplicată prin sentința penală nr.25/08.01.2008 a Judecătoriei Brăila definitivă prin neapelare la 5.02.2008 cât și în termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării aplicată prin sentința penală nr. 2044/22.10.2007 a Jud. B definitivă prin neapelare la data de 13.11.2007 și față de aceste pedepse se află în stare de recidivă postcondamnatorie (art.37 lit.a Cod penal) și a fost sincer pe parcursul cercetărilor.

În cauză s-a efectuat și o expertiză medico-legală psihiatrică în cazul inculpatului în concluziile căreia se arată de către comisia medicală că acesta are tulburări de comportament, însă în legătură cu fapta are discernământul ușor scăzut și recomandă aplicarea măsurii de siguranță cu caracter medical prevăzută de art.113 Cod penal.

Analizând circumstanțele expuse mai sus din care se desprinde vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1- 209 al.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, instanța de fond a aplicat o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege și proporțional cu gravitatea acesteia.

Întrucât inculpatul a săvârșit fapta dedusă judecății atât în termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată cu suspendare condiționată prin sentința penală nr.25/08.01.2008 a Judecătoriei Brăila, cât și în termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată cu suspendare a executării sub supraveghere aplicată prin sentința penală nr.2044/22.10.2007 a Judecătoriei Brăila, instanța în baza art.83 Cod penal și art.86/4 Cod penal a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare și revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare.

Prin sentința penală nr.2044/22.10.2007 a Judecătoriei Brăilas -a anulat în baza art.85 Cod penal suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.359/09.02.2007 a Judecătoriei Brăila.

Instanța de fond a menținut anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.359/2007 a Judecătoriei Brăila.

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr.25/2008, nr.2044/2007 și nr.359/2007 pronunțate de Judecătoria Brăila, rezultanta urmând a fi executată alăturat pedepsei aplicate pentru fapta dedusă judecății.

Ca modalitate de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei se poate realiza în cazul inculpatului - având în vedere perseverența infracțională a acestuia și starea de recidivă în care se află - numai în condiții privative de libertate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea apelului, s-a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mare și că față de antecedentele psihice ale acestuia, în cauză ar fi putut fi aplicabile și dispozițiile art.18/1 Cod penal, considerându-se că datorită intelectului liminar al inculpatului, fapta dedusă judecății nu ar prezenta pericolul social al unei infracțiuni.

Un alt doilea motiv de apel vizează latura civilă a cauzei, arătându-se că inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, astfel că obligarea acestuia la plata bunurilor distruse nu este întemeiată.

Tribunalul Brăilaa apreciat că apelul nu este fondat.

Gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpat este considerabil mărit datorită persoanei făptuitorului, care anterior a beneficiat de clemența legii, în sensul că a mai comis fapte de același gen pentru care a fost condamnat, dar s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate.

Astfel, prin sentința penală nr.359/2007 a Judecătoriei Brăila, inculpatul a fost condamnat la 3 luni închisoare, prin sentința penală nr.25/2008 a Judecătoriei Brăilaa fost condamnat la 2 ani închisoare, iar prin sentința penală nr. 2044/2007 a Judecătoriei Brăilaa fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, toate pedepsele fiind suspendate, ca executare, fiind comise într-un termen foarte scurt și dispunându-se ori anularea suspendării, ori contopirea pedepselor aplicate prin sentințele mai sus enunțate.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică, ce concluzionat că inculpatul prezintă intelect liminar cu tulburări de comportament și că, legat de fapta pentru care a fost trimis în judecată, are discernământul ușor scăzut.

Față de cele arătate, s-a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului de 3 ani închisoare, care este sinonimă cu minimul special prevăzut de lege pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, nu este disproporțională față de antecedentele penale ale acestuia. de 5 ani închisoare reprezintă consecința faptului că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de recidivă postcondamnatorie, revocându-i-se suspendarea executării pedepselor de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 25/2008, 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2044/2007 și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 359/2007, toate ale Judecătoriei Brăila.

Totodată, instanța, având în vedere concluziile expertizei medico-legale psihiatrice, a aplicat inculpatului măsura de siguranță prevăzută de art.113 Cod penal, respectiv a obligării la tratament medical până la însănătoșire, considerând că reeducarea acestuia nu se poate realiza doar prin privare de libertate, ci și prin urmarea unei cure adecvate care să-i amelioreze starea psihică, stare care, după propriile lui afirmații, îl determină a comite fapte antisociale.

Cu privire la modul de soluționare laturii civile, instanța de apel a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea faptei de furt calificat, prevăzută de art.209 lit.g și i Cod penal, care reprezintă elemente circumstanțiale ale infracțiunii deduse judecății.

Astfel de elemente sunt denumite circumstanțiale, deoarece ele nu fac parte din elementele esențiale ale faptelor de furt și provin din convertirea de către legiuitor a unor circumstanțe care pot însoți săvârșirea furtului în elementul constitutiv al infracțiuni de furt. Așadar, împrejurări care ar fi putut fi simple circumstanțe agravante ale furtului simplu, au devenit prin voința legii, element în conținutul infracțiunii, element care prin natura sa, păstrează caracterul de circumstanță.

Inculpatul a contestat faptul că obligarea lui la plata geamului termopan spart și a unui aparat distrus, a fost legală. Susținerea acestuia nu a putut fi primită de către instanță, având în vedere că elementul de efracție reprezintă săvârșirea faptei folosind diferite instrumente de spargere, în cazul de față o piatră, sau de acțiuni supra unor obiecte conținătoare a bunurilor ce se dorește a fi sustrase.

În aceste condiții, bunurile distruse cu ocazia săvârșirii faptei de furt calificat, prevăzută de art.209 al.1 lit.g și i Cod penal, se circumscriu încadrării juridice cu care inculpatul a fost trimis în judecată și în baza căreia a fost condamnat.

Impotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul netemeiniciei, solicitând, ca funcție de prejudiciul redus creat și de starea de boală în care se află inculpatul, să fie achitat în baza art.181din Codul penal, respectiv constatarea că fapta săvârșită nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Recursul este nefondat.

Analizând cele două hotărâri, respectiv sentința penală nr.1852/2008 pronunțată de Judecătoria Brăila și decizia penală nr.42/2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a prevederilor art.3859al.3 din Codul d e procedură penală, dar și a susținerilor inculpatului recurent, Curtea constată că cele două instanțe au pronunțat hotărâri legale și temeinice.

In mod corect a fost reținută și redată situația de fapt și împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea de către inculpatul, aplicându-se o pedeapsă în conformitate cu prevederile art.72 din Codul penal.

Faptul că inculpatul prezintă tulburări de comportament și un discernământ al faptelor redus, se reflectă în pedeapsa aplicată - în cuantum minim, iar comportamentul inculpatului avut după săvârșirea faptei, poate fi pus și pe seama cantității mari de alcool consumate în interiorul cafe-barului părții vătămate.

Nu poate fi reținută apărarea inculpatului, potrivit căruia fapta săvârșită nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, întrucât, față de antecedentele penale ale acestuia, infracțiunea de față nu prezintă un fapt izolat, fără importanță, conform art.181al. 2 din Codul penal, ci, dimpotrivă relevă perseverența inculpatului, care, după ce a beneficiat în trecut de clemența instanțelor de judecată, a persistat în săvârșirea de infracțiuni, înfrângând prevederile art.52 al.2 din Codul penal, privind scopul pedepselor.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca, în baza art.38515pct.l lit.b din Codul d e procedură penală, să respingă, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.42/2009 pronunțată de Tribunalul Brăila și să-l oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art.192 al.2 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 16.06.1987 în B, județul B, cu domiciliul în comuna, județul B) împotriva Deciziei penale nr.42/10.02.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- - Sentința penală nr.1852/18.11.2008 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosarul nr-.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. /23.06.2009

Tehnored. -/ 2 ex./24.06.2009

Fond: /Apel:,

Președinte:Liviu Herghelegiu
Judecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 407/2009. Curtea de Apel Galati