Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 469/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE NR. 469/R DOSAR NR-
Ședința publică de la 20 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Țînț
JUDECĂTOR 2: Mihaela Alexandru
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
GREFIER:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 33/Ap din 24 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest (deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de apărător din oficiu, avocat.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind dacă dorește să dea o declarație în fața instanței de recurs, având în vedere că atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel și-a rezervat dreptul la a tăcea, recurentul inculpat arată că nu dorește să dea o declarație.
Întrebate fiind, părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și în temeiul dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală acordă părților cuvântul la dezbateri.
Avocat, apărător al recurentului inculpat, solicită admiterea recursului formulat de inculpat împotriva deciziei penale nr.33/24.04.2008 a Tribunalului Covasna, casarea acesteia, modificarea sentinței penale nr.301/10.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sf. G și, în cadrul rejudecării, condamnarea inculpatului la o pedeapsă coborâtă sub limita minimă a pedepsei, fără ca acestuia să-i fie aplicat vreun spor.
Chiar dacă nu a dorit să dea nici o declarație în fața instanțelor de judecată, acesta a dat o declarație în fața organelor de urmărire penală motiv pentru care consideră că a avut o atitudine sinceră, deși ulterior nu a mai vrut să dea nici o declarație.
Apreciază că, față de fapta comisă și de prejudiciul material cauzat în cauză, se impune coborârea pedepsei spre pedeapsă îndreptată spre minim.
Astfel, solicită admiterea recursului așa cu a fost formulat de către inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză acestea fiind legale și temeinice.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția pronunțată în cauza de față.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 301 din 12.12.2007 a Judecătoriei Sf. G, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1 Cod Penal, art.209 alin.1 lit.a,g și i pen.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr.231/2006 a Judecătoriei Sf.G, fiind repuse în individualitatea lor pedepsele de: 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.231/2006 a Judecătoriei Sf.G și 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.157/17.04.2003 a Judecătoriei Sf.G, iar în baza art.36 alin.1 și 3.Cod Penal, art.34 alin.1 lit.b s Cod Penal-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de1 an închisoare, inculpatul urmând să execute în total 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 și art.64 lit.a teza II b pen.
Din pedeapsa aplicată de 4 ani închisoare s-a dedus durata pedepsei executată în regim de detenție, începând cu data de 14.06.2007 la zi, s-a anulat mandatul de executare nr.430/2007 al Judecătoriei Sf.G și s-a dispus emiterea unui mandat corespunzător.
Prin aceeași sentință au mai fost condamnați inculpații și la câte o pedeapsă de 1 an închisoare fiecare pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat prev.și ped. de art.26 pen. raportat la art.208 alin. Cod Penal, 209 alin.1 lit.a, g și i pen. cu aplicarea art.74 și Cod Penal art.76 alin.1 lit.c pen.
În baza art.81-82.pen. cu aplicarea art.13 Cod Penal( cu privire la pedepsele accesorii), s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpaților, pe un termen de încercare de 3 ani.
S-a atras atenție inculpaților și asupra dispozițiilor art.83 pen.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, inculpații au fost obligați, în solidar, să plătească părții civile suma de 1.600 lei cu titlu de despăgubiri materiale. Celelalte pretenții materiale fiind respinse, ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:
La data de 09.07.2006 inculpatul se afla în barul SC. SRL din, jud.C unde, în jurul orei 15,30-16,00 au intrat și inculpații și, toți trei consumând împreună băuturi alcoolice.
La un moment dat inculpatul i-a oferit spre vânzare inculpatului un aparat player, însă, i-a spus că trebuie să-i dea telefon prietenei sale, fiind aparatul acesteia.
Astfel că, în jurul orelor 21.00 s-au deplasat la sora inculpatului, neavând nici unul credit pe telefon.
Inculpatul nu a mai vândut bunul, astfel că, inculpații au plecat cu intenția de a se deplasa fiecare la domiciliu, fiind deja seară.
Inculpatul a susținut că a pătruns în gospodăria părții civile, pentru că inculpatul a spus că știe că are bani, întrucât a lucrat la acesta, iar incuplatul, i-a sugerat cum să verifice dacă e cineva acasă.
Declarațiile inculpatului sunt contrazise de susținerile celorlalți inculpați. Inculpatul a susținut că atunci când au trecut prin fața porții părții civile, inculpatul a fost cel care le-a propus să intre în locuința acestuia pentru a sustrage bani. Mai mult, le-a spus acestora că el va pătrunde în curte, apoi în locuință, timp în care coinculpații va trebui să-i asigure scăparea, anunțându-l în caz de pericol, de a fi surprins, printr-un fluierat mai tare.
De asemenea și inculpatul a susținut că inculpatul a fost cu ideea de a pătrunde în locuința părții civile toți trei, însă, pentru că el și coinculpatul au refuzat,a hotărât să pătrundă singur cerându-le acestora să supravegheze zona și să-l anunțe în caz de pericol.
Astfel, prima instanță a reținut că inițiativa de a pătrunde în locuința părții vătămate și de a sustrage banii, pe care-i va găsi, a aparținut inculpatului.
Pentru a materializa această rezoluție infracțională, inculpatul a sărit în curtea părții vătămate peste poartă, a bătut ferm la obloanele ferestrelor să se asigure că nu e nimeni acasă, apoi, a găsit cheia sub un ghiveci de, a descuiat ușa, a pătruns în hol, a aprins un și într-o vitrină din dormitor a văzut un de bani, pe care l-a sustras, părăsind locuința prin același loc, prin modalitățile corespondente de la pătrunderea în gospodărie.
S-au îndepărtat toți trei inculpații oprindu-se la lumina unui stâlp de iluminat public, unde au numărat banii din teancul sustras, constatând că este vorba de 1600 lei, în bancnote noi, sumă care a rămas asupra inculpatului. Acesta, a susținut că le-a dat și inculpaților din bani însă, aceștia au negat că au primit vreo sumă de bani, motiv pentru care inculpatul le-a propus să vină a doua zi, pe 10.07.2006, în gara Feldioara, pentru a le da anumite sume din banii sustrași, însă, nu s-au deplasat la locul stabilit.
Reținând vinovăția inculpatului, în baza probelor administrate în cauză, instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa arătată mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G, criticând-o sub aspectul contopirii pedepsei de 2 ani închisoare, aceasta trebuind adăugată la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru fapta reținută în sarcina sa și nu contopită și inculpatul care a solicitat înlăturarea sporului de 1 an închisoare aplicat prin sentința apelată.
Prin decizia penală nr. 33/A din 24.04.2008 a Tribunalului Covasnas -a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă judecătoria Sf. G, pe care a desființat-o în parte sub aspectul procedeului de contopire și stabilirea pedepsei rezultante pentru inculpat, în urma descontopirilor rezultând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare și s-a respins ca nefondat recursul inculpatului.
Tribunalul a constatat că, fapta comisă de către inculpat, împrejurările comiterii acestora, precum și vinovăția inculpatului au fost corect reținute de către instanța de fond.
Din probele administrate în cauză rezultă fără putință de tăgadă că la data de 09.07.2006 inculpatul, după lăsarea întunericului, prin escaladarea porții, apoi prin folosirea fără drept a unei chei adevărate - în timp inculpații și au rămas în fața porții pentru asigura paza locului - a pătruns în locuința părții vătămate de unde a sustras suma de 1600 lei, pe care și-a însușit-o pe nedrept.
De asemenea prima instanță a efectuat o judicioasă individualizare a pedepsei aplicată pentru fapta dedusă judecății, cu respectarea criteriilor prev. de art.72 pen. stabilind o pedeapsă de 3 ani închisoare fixată între limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptei și urmarea produsă, coroborate cu circumstanțele personale ale inculpatului.
Prin sentința penală nr.157/17.04.2003 a Judecătoriei Sf.G definitivă prin decizia penală nr.176/A/08.09.2003 a Tribunalului Covasna, inculpatul a fost condamnat la pedepsele de: 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a și e pen. cu aplic.art.99 al.3 și art.109 pen. ( faptă comisă la data de 17.01.2002); 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i pen. cu aplic.art.99, 109.pen. ( faptă comisă în perioada 22.01.2002-25.01.2002); 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i pen. cu aplic.art.99, 109.pen. și art.41 al.2 pen. ( faptă comisă în perioada martie-aprilie 2001, parte vătămată );
În baza art.1 și 8 din Legea 543/2002 s-a constatat grațiate pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare cu excepția celei aplicate pentru infracțiunea de furt calificat comisă în perioada martie-aprilie 2001 în dauna părții vătămate.
S-a atras atenția inculpatului asupra prev. de art.7 din Legea 543/2002.
În baza art.81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rămasă negrațiată, pe o durată de 3 ani ce constituie termen de încercare potrivit art.81 rap. la 110.pen.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 pen.
Prin sentința penală nr.231/13.06.2006 a Judecătoriei Sf.G modificată prin decizia penală nr.104/A/25.10.2006 a Tribunalului Covasna, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.i pen. cu aplic.art.74,76 al.1 lit.c pen. ( faptă comisă la data de 26.06.2005).
În baza art.7 din Legea 543/2002 s-a revocat beneficiul grațierii pedepselor de 1 an și 6 luni închisoare și respectiv 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.157/17.04.2003 a Judecătoriei Sf.G și în baza art.83 pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 157/17.04.2003 a Judecătoriei Sf.G, pentru infracțiunea de furt calificat comisă în perioada martie-aprilie2001 în dauna părții vătămate.
În baza art.33 lit.a pen.art.34 lit.b pen. s-a dispus contopirea acestor pedepse în pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.i pen. cu aplic.art.74,76 al.1 lit.c pen.( faptă comisă la data de 26.06.2005).
S-a făcut aplicarea art.71 al.1 și art.64 al.1lit.a teza II și lit.b pen.
În raportat de condamnările anterioare ale inculpatului se constată că infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze, a fost comisă la data de 09.07.2006 în cursul termenelor de încercare atât ale suspendării condiționate cât și al grațierii dispuse prin sentința penală nr. 157/17.04.2003 a Judecătoriei Sf.G, înainte de rămânerea definitivă a sentinței penale nr.231/13.06.2006 a Judecătoriei Sf.G, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea unei alte infracțiuni de furt calificat, care este concurentă cu fapta dedusă judecății.
Prima instanță în mod greșit a făcut aplicarea regulilor concursului de infracțiuni pentru pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare( astfel cum a fost contopită prin sentința penală nr.231/13.06.2006 a Judecătoriei Sf.G), compusă din pedepsele de: 1 an și 6 luni închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr.157/17.04.2003 a Judecătoriei Sf.G definitivă prin decizia penală nr.176/A/08.09.2003 a Tribunalului Covasna. În cauză sunt incidente dispozițiile speciale prev. de art.83 pen. și art.7 din Legea 543/2002 referitor la pedeapsa rezultantă de 2 ani, iar regulile concursului de infracțiuni se aplică numai în ceea ce privește pedeapsa stabilită pentru infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze și pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 231/13.06.2006 a Judecătoriei Sf.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând reducerea cuantumului pedepsei aplicate, sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, în raport de fapta săvârșită și cuantumul prejudiciului.
Recursul este nefondat.
Curtea reține că, pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită de inculpat, instanța de fond a făcut o individualizare corectă, prin aplicarea pedepsei de 3 ani închisoare, de altfel la minimul special prevăzut de legea penală, având în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii și a faptului că inițiativa de a pătrunde în locuința părții vătămate și a sustrage bani a aparținut inculpatului.
Totodată trebuie avută în vedere și persoana inculpatului, care, nu se află la prima încălcare a legii penale, astfel cum rezultă din cazierul judiciar al inculpatului ( 56dosar ), în minoritate fiind condamnat pentru mai multe infracțiuni de același gen.
Față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 33/A din 24.04.2008 a Tribunalului Covasna, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 33/A din 24.04.2008 Tribunalului Covasna, pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă pe recurent să plătească statului 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-- - - pt.-, aflată
în concediul de odihnă,
semnează președintele completului
- -
Grefier,
pt., aflată
în concediul de odihnă,
semnează prim- grefier -
Red.: - 03.07.2008
Dact.: G - 15.07.2008 - 2 ex.
Jud.fond.:
Jud.apel.:/
Președinte:Nicoleta ȚînțJudecători:Nicoleta Țînț, Mihaela Alexandru, Alina Constanța
