Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.48/

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu

JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu

JUDECĂTOR 3: Dan

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva deciziei penale nr.405 din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1289/P din data de 14 iulie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.208-209 Cod penal.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.5352/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;

Se constată lipsa:

- intimatei parte vătămată.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală,

Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că își menține recursul declarat în cauză.

Procurorul,având cuvântul, invocă excepția inadmisibilității recursului declarat de inculpat având în vedere că și-a retras apelul declarat în cauză și prin urmare, nu mai putea declara recurs.

Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că nu și-a retras apelul declarat.

Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul cu privire la excepția invocată, de inadmisibilitate a recursului declarat, lasă la aprecierea instanței.

Procurorul,având cuvântul, solicită admiterea excepției invocate, de inadmisibilitate a recursului declarat de inculpat și a respingerii recursului declarat de inculpat, ca atare.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA:

Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1289/P din 14.07.2009 a Judecătoriei Medgidias -a dispus:

"- condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 07.08.1989 privind și partea vătămată, domiciliat în M,-, județul C, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal si art.74 lit.c Cod penal la pedeapsa de 2 ani si 10 luni închisoare (fapta din 10.11.2008);

- in baza art.39 alin.2 Cod penal, contopirea pedepsei de 2 ani si 10 luni închisoare aplicata prin prezenta sentința cu pedeapsa ce a mai rămas de executat, respectiv 1 an si 2 zile, din pedeapsa de 1 an si 9 luni aplicata pentru infracțiunea anterioara prin sentința penala nr.1045/13.06.2008 a Judecătoriei Medgidia, urmând ca, in baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal, inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 10 luni închisoare sporita la 3 ani închisoare;

-in baza art.71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a 2a si lit.b Cod penal;

-in baza art.346 si 14 Cod pr. penala si art.998-999 Cod civil, admiterea acțiunii civile formulate de partea civila si obligarea inculpatului la plata sumei de 3000 lei către partea civila reprezentând prejudiciul nerecuperat.;

-in baza art.191 Cod pr. penala, obligarea inculpatului la plata sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 10.10.2008 după lăsarea nopții,inculpatul a sustras din locuința părții vătămate un colier si o brățara de aur in valoare totala de 3000 lei. S-a deplasat la domiciliul martorului pe care l-a rugat sa meargă la casa de amanet si sa lase bijuteriile cu buletinul sau, deoarece inculpatul nu avea actul de identitate asupra sa. A amanetat aceste bunuri, primind suma de 600 lei din care a dat martorului 300 lei reprezentând o datorie mai veche. La câteva zile după săvârșirea faptei, inculpatul a dat soției părții vătămate, martora chitanța de la casa de amanet.

Inculpatul a fost ascultat in ambele faze procesuale si a recunoscut fapta(filele 20,26 dosar urmarire penala, fila 10 dosar instanta).

Partea vătămata a suferit un prejudiciu in suma de 3000 lei reprezentând valoarea bijuteriilor sustrase si nerecuperat, motiv pentru care s-a constituit parte civila cu aceasta suma.

Martorii din lucrări si au confirmat săvârșirea faptei de către inculpat.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanța a avut in vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, reținând ca acesta este recidivist, circumstanța atenuanta constând in comportarea sincera in fata autorităților, dar si persistenta sa in săvârșirea faptelor penale.

Constatând ca prejudiciul in suma de 3000 lei, reprezentând contravaloarea bijuteriilor sustrase si nerecuperate este dovedit, in baza art.14 si 346 Cod pr.penala in ref. la art.998-999 Cod civil, prima instanța a admis acțiunea civila formulata de partea vătămata."

Prin decizia penală nr. 405 din 13 octombrie 2009 Tribunalului Constanțas -au dispus următoarele:

"În baza art. 379 pct. 2 lit a Cod pr. penală:

Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr.1289/P/14.07.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr-.

În baza art. 382 alin. 2.C.P.P.:

Desființează, în parte, sentința apelată și, rejudecând:

În baza art.39 alin.1 cu Cod Penal aplicarea art.34 alin.1 lit.b Cod Penal:

Contopește pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința apelată pentru infracțiunea de furt calificat comisă de inculpatul cu pedeapsa închisorii de 1 an și 9 luni aplicată acestuia prin nr.1045/13.06.2008 a Judecătoriei Medgidia, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni sporită la 3 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa închisorii ce urmează a fi executată de inculpatul perioada executată din pedeapsa anterioară (aplic. prin nr.1045/13.06.2008 a Judecătoriei Medgidia ), cu începere de la 17.10.2008 la zi).

Înlătură din sentința apelată dispozițiile privind aplicarea art.39 alin.2 Cod Penal Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art. 369 alin. 1.C.P.P.:

Ia act de retragerea la data de 12.10.2009 a apelului declarat împotriva aceleiași sentințe de către inculpatul, deținut în Penitenciarul Poarta Albă.

În baza art.189.

C.P.P.

Dispune avansarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, din fondurile către Baroul Constanța în favoarea av..

În baza art.192 alin.2 C.P.P.:

Obligă pe inculpatul la plata sumei de 230 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat cu prilejul judecării apelului acestuia.

În baza art.192 al.3 Cod procedură penală:

Cheltuielile judiciare avansate de către stat în apelul Ministerului Public rămân în sarcina acestuia."

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

"Impotriva sentintei penale mai sus mentionate, in termen legal a declarat apel inculpatul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, insa la termenul de judecata din data de 12.10.2009 si-a manifestat vointa in sensul retragerii apelului promovat.

Vazand ca manifestarea de vointa a inculpatului produce, conform art.369 alin.1 C.P.P. efectele juridice in sensul in care a fost exprimata, tribunalul va lua act de retragerea apelului declarat de acesta.

Impotriva aceleiasi sentinte, in termen legal a declarat apel si Parchetul de pe langa Judecatoria Medgidia, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In cadrul motivelor de apel s-a sustinut ca, incalcand prevederile art.39 alin.1 Cod Penal, prima instanta a contopit pedeapsa aplicata pentru fapta de furt cu care a fost sesizata cu restul neexecutat din pedeapsa aplicata inculpatului prin nr.1045 din 13.06.2008 a Judecatoriei Medgidia, iar nu cu intreaga pedeapsa, tinand seama de faptul ca, la data comiterii faptei, inculpatul nu incepuse executarea pedepsei anterioare.

S-a sustinut, de asemenea, in motivele apelului promovat de procuror ca, in raport cu imprejurarile si modul de comitere a faptei, nu se justifica retinerea circumstantelor atenuante, impunandu-se majorarea cuantumului pedepsei.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, atât prin prisma criticilor formulate precum si din oficiu, în conformitate cu art.371 alin. 2.C.P.P. tribunalul constată că prima instanță a efectuat cercetarea judecătorească în mod complet, a realizat o evaluare justă a întregului material probator administrat în cauză, reținând în mod corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului precum și vinovăția acestuia,

Intr-adevar, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor, delcaratiile partii vatamate, contractul de imprumut pe amanet nr.7125/11.10.2008, procesul verbal de confruntare intocmit in cauzam demonstreaza dincolo de orice dubiu existenta faptei pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului, elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g Cod Penal, precum si comiterea acesteia de catre inculpat.

Intrucat in cauza sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prev.de art.192 alin.2 C.P.P. in mod corect prima instanta a dispus condamnarea inculpatului.

În referire la operatiunea de individualizare a pedepsei, se constată că instanța de fond a dat eficiența corespunzătoare tuturor criteriilor generale prevăzut de art. 72.Cod Penal, a manifestat echilibru în dozarea pedepsei stabilind un cuantum care se circumscrie scopului preventiv prevăzut de lege și care este în măsură să asigure constrângerea și totodată reeducarea inculpatului, astfel incat critica vizand gresita individualizare a pedepsei apare ca fiind nefondata.

Văzând prevederile art. 71 alin. 1 și 64.Cod Penal, dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, ale Protocoalelor adiționale, precum și decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație, tribunalul constată că, în mod legal și temeinic prima instanță a impus inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, interdicția exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 tit.a teza a doua și lit. b

Cod Penal

Într-adevăr, inculpatul este nedemn de a exercita aceste drepturi în raport de natura infracțiunii comise, fiind neîndoielnic că nu are valorile necesare pentru a reprezenta interesele generale ale cetățenilor în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Exercițiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepătată, responsabilitatea față de propriile fapte și conformare la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentanții autorităților, caracteristici pe care inculpatul nu le deține având în vedere infracțiunea comisa.

Avand in vedere ca la data comiterii faptei pentru catre s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului in prezenta cauza (10.10.2008), acesta nu incepuse executarea pedepsei inchisorii de 1 an si 9 luni aplicate anterior prin nr. nr.1045/13.06.2008 a Judecătoriei Medgidia ( executare care a inceput la 17.10.2008), in mod gresit prima instanta a facut aplicarea dispozitiilor art, 39 alin.2 Cod Penal, in cauza fiind incidente prevederile art.39 alin.1 Cod Penal, ce impun contopirea pedepsei stabilite pentru noua infractiune cu pedeapsa anterioara, iar nu cu restul neexecutat din aceasta.

Sub acest aspect sentinta primei instante apare4 ca fiind nelegala, motiv pentru care apelul declarat de catre procuror va fi admis cu consecinta desfiintarii, in parte, a hotararii primei instante si alicarii prevederilor art.39 alin.1

Cod Penal

Astfel, rejudecand, tribunalul va contopi pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința apelată pentru infracțiunea de furt calificat comisă de inculpatul cu pedeapsa închisorii de 1 an și 9 luni aplicată acestuia prin nr.1045/13.06.2008 a Judecătoriei Medgidia, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni sporită la 3 ani închisoare.

Se va deduce din pedeapsa închisorii ce urmează a fi executată de inculpatul perioada executată din pedeapsa anterioară (aplic. prin nr.1045/13.06.2008 a Judecătoriei Medgidia ), cu începere de la 17.10.2008 la zi).

Ca efect al contopirii celor doua pedepse, instanta de executare va proceda la anularea mandatului de executare a pedepsei nr.1380/2008 emis in baza nr.1045/P/2008 si emiterea unui nou mandat de executare in conformitate cu prezenta decizie.

Vor fi inlăturate din sentința apelată dispozițiile privind aplicarea art.39 alin.2 Cod Penal

În baza art.189 C.P.P. se va dispune avansarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, din fondurile către Baroul Constanța în favoarea av..

În temeiul art.192 alin.2 C.P.P. inculpatul va fi obligat la plata sumei de 230 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În conformitate cu art.192 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apelul Ministerului Public vor rămâne în sarcina acestuia."

Împotriva deciziei penale nr. 405 din 13 octombrie 2009 Tribunalului Constanța, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în legătură cu pedeapsa aplicată, pe care o consideră prea mare.

La termenul de judecată din 28 ianuarie 2010, reprezentantul parchetului a ridicat excepția inadmisibilității recursului, motivat în esență, de împrejurarea că acesta și-a retras apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 1289/P din 14.07.2009 a Judecătoriei Medgidia.

Recurentul inculpat având cuvântul în legătură cu excepția invocată de reprezentantul parchetului, a susținut că nu și-a retras apelul, iar recursul său este admisibil.

Examinând hotărârile recurate, în lumina excepției invocate de reprezentantul parchetului, curtea reține următoarele:

Prin decizia penală nr. 405 din 13.10.2009 a Tribunalului Constanța, în temeiul art. 369 alin. 1 cod pr. penală, s-a luat act de retragerea, la data de 12.10.2009, a apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 1289/P din 14.07.2009 a Judecătoriei Medgidia, județ C, urmare manifestării de voință în sensul celor menționate, făcută în fața instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 416 pct. 3 cod pr. penală, hotărârile instanței de fond rămân definitive la data retragerii apelului.

În condițiile în care recurentul inculpat și-a retras apelul, față de el, sentința penală nr. 1289/P din 14.07.2009 a Judecătoriei Medgidiaa rămas definitivă la data de 13.10.2009, când s-a luat act de manifestarea sa de voință, prin decizia penală nr. 405 din 13.10.2009 a Tribunalului Constanța.

Față de împrejurarea că retragerea apelului de către inculpatul recurent s-a făcut în condițiile legii, respectiv prin declarație făcută personal în fața instanței de apel, curtea constată că acesta nu mai poate formula recurs împotriva hotărârilor de fond și apel pronunțate în cauză, întrucât pe calea ordinară de atac a recursului nu se poate examina o hotărâre rămasă definitivă.

Raportat la cele reținute, curtea va admite excepția invocată de reprezentantul parchetului și în conformitate cu prevederile art. 38515al. 1 pct. 1 lit. "a" cod pr. penală, va respinge ca inadmisibil recursul formulat de inculpatul recurent.

Conform prevederilor art. 189 cod pr. penală, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va plăti din fondul în favoarea Baroului C, pentru avocat.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 cod pr. penală, curtea îl va obliga pe inculpatul recurent, la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. "a" cod pr. penală;

Respinge ca inadmisibil recursul formulat de recurentul inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva deciziei penale nr.405 din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1289/P din data de 14 iulie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-.

În baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală,

Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, in cuantum de 400 lei.

În baza art. 189 cod pr. penală,

Onorariul avocat oficiu, in cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, in favoarea avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - -

- -

Pentru grefier

aflată în, conform art. 312 alin. 2 cod pr. penală

Semnează

Grefier șef secție

Jud. fond:

Jud. apel:

Red.. Jud. -

Tehnodact. Gref.

2 ex./12.03.2010

Președinte:Eleni Cristina Marcu
Judecători:Eleni Cristina Marcu, Viorica Lungu, Dan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Constanta