Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 482/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.482 R
Ședința publică de la 12.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 3: Andreea
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta reclamantă C și recurenta intervenientă C ROMÂNIA BV împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurenta reclamantă C și recurenta intervenientă C România BV prin avocat cu împuternicire avocațială la dosarul de fond fila 38 din volumul 1 și intimata pârâtă SC SRL reprezentată de avocați din cadrul &, respectiv avocat și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează că ambele recurente au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei fiecare, iar la data de 14.09.2009 intimata pârâtă a depus întâmpinare în 2 exemplare. Totodată se arată că la data de 14.09.2009 recurenta reclamantă depune cerere prin care solicită comunicarea întâmpinării.
Reprezentantul recurentei reclamante C și a recurentei interveniente C ROMÂNIA BV depune la dosar un certificat de grefă cu privire la existența dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalul București - Secția a Va Civilă ce are un obiect similar.
Reprezentantul intimatei pârâte SC SRL de asemenea depune la dosar un înscris din sistemul Ecris prin care se face dovada existenței dosarului - pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Curtea ia act că la termenul de judecată de astăzi se face dovada cu o listare din sistemul ECRIS de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind dosarului nr. - de către intimata pârâtă.
Părțile prezente învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul recurentei reclamante C și a recurentei interveniente C ROMÂNIA BV solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă, casarea încheierii recurate prin care instanța a dispus suspendarea judecății în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a III a Civilă. Totodată solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare formulată de intimata SC SRL în ședința publică din 11.03.2009, repunerea cauzei pe rolul instanței de judecată și continuarea judecării acesteia.
În susținerea recursului declarat solicită a se avea în vedere că nu este îndeplinită condiția privind existența unui alt litigiu având ca obiect un drept de care atârnă soluționarea litigiului a cărui suspendare se cere conform art. 244 alin 1 pct 1 Cod procedură civilă și totodată suspendarea judecății prezentei cauze nu este necesară având în vedere circumstanțele concrete ale speței. Totodată, arată că din interpretarea dispozițiilor art. 244/1 Cod procedură civilă și art. 304/1 Cod procedură civilă rezultă că potrivit textului expres al legii încheierea de suspendare a judecății pronunțată la data de 13.03.2009 în dosarul nr- este o hotărâre nesusceptibilă de apel, putând fi atacată doar cu recurs.
În aceste condiții, motivele de recurs nu trebuie circumscrise în mod obligatoriu vreunuia între motivele de recurs enumerate de art. 304 Cod procedură civilă instanța putând examina cauza sub toate aspectele ei. Pe cale de consecință, în raport de aspectele invocate prin motivele de apel detaliate în scris, rezultă că suspendarea judecății în temeiul art. 244 alin 1 pct 1 Cod procedură civilă până la soluționarea cererii de revizuire, nu este oportună în speță, impunându-se desființarea încheierii primei instanțe și respingerea cererii de suspendare cu repunerea cauzei pe rol. Depune la dosar concluzii scrise pe care solicită ca instanța să le aibă în vedere la soluționarea cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei pârâte SC SRL, avocat solicită respingerea recursului declarat de recurenta reclamantă și recurenta intervenientă împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2009 ca fiind neîntemeiat și pe cale de consecință menținerea încheierii atacate în sensul menținerii măsurii suspendării dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalul București până la soluționarea dosarului nr.- aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect cererea de revizuire a deciziei civile nr.859/29.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-.
În combaterea recursului declarat arată că instanța sesizată cu recursul împotriva măsurii suspendării va trebui să ignore orice element ce excede obiectului cu care este sesizată, neputând valorica nici măcar în considerente argumente de netemeinicie a cererii de revizuire pretinse de recurentă și încă nesoluționate de instanța de revizuire.
Mai arată că cererea de revizuire ce formează obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în caz de admitere, poate avea ca efect anularea Deciziei civile nr.859/29.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- hotărârea prin care s-a admis recursul și pe fond acțiunea C & CO Kg împotriva societății SC SRL. Concluzionând solicită menținerea cererii de suspendare ca fiind întemeiată.
Reprezentantul intimatei pârâte SC SRL, avocat arată că achiesează la concluziile anterior precizare de către reprezentantul intimatei pârâte în sensul de respingere a recursului ca nefondat.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta reclamantă C și recurenta intervenientă C ROMÂNIA BV împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București -secția a III a Civilă sub nr-, reclamanta C a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SRL obligarea acesteia din urmă la plata echivalentului în lei al sumei de 800 000 Euro, cu titlu de despăgubiri pentru repararea prejudiciului decurgând din producerea, comercializarea, publicitatea și orice alte acte săvârșite de pârâtă pe teritoriul României în legătură cu utilizarea denumirii.
La termenul din 14.10.2008, instanța a admis în principiu cererea de intervenție principală formulată de intervenienta C ROMANIA BV, prin care aceasta a solicitat obligarea pârâtei la plata echivalentului în lei al sumei de 800 000 Euro, cu titlu de despăgubiri pentru repararea prejudiciului decurgând din producerea, comercializarea, publicitatea și orice alte acte săvârșite de pârâtă pe teritoriul României în legătură cu utilizarea denumirii.
În ședința publică din data de 11 martie 2009, intimata SC SRL a formulat o cerere de suspendare a judecății în dosarul nr-, aflat pe rolul Secției a III-a civilă, Completul C - Proprietate intelectuală 1 al Tribunalului București.
În susținerea acestei cereri, intimata a invocat faptul că anterior, la data de 14 noiembrie 2008, formulat o cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 859/29 februarie 2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție a României în dosarul nr-. Decizia supusă revizuirii stabilește, în mod irevocabil, săvârșirea, de către SC SRL, a unei fapte ilicite, constând în folosirea unei mărci () care aduce atingere mărcii aparținând reclamantei C. Or, potrivit pârâtei, soluția privitoare la cererea de revizuire este esențială pentru soluția care urmează a se pronunța în prezenta cauză, întrucât reținerea în sarcina SC SRL săvârșirea unei fapte ilicite constituie însuși temeiul cererii de despăgubiri care formează obiectul prezentului litigiu. De aceea, potrivit intimatei, pentru a evita pronunțarea unei hotărâri contradictorii celei care va fi pronunțată de către instanța supremă în dosarul de revizuire, se solicită suspendarea judecății prezentei cauze până la soluționarea cererii de revizuire. În fundamentarea acestei cereri, intimata a argumentat că, potrivit prevederilor art. 244, alin. 1, pct. 1. proc. civ. situația din prezentul litigiu impune suspendarea judecății.
De asemenea, în vederea admiterii cererii de suspendare a judecății, intimata a depus la data de 12 martie 2009 un set de note de ședință, prin care a învederat instanței că singura condiție necesară pentru admiterea cererii de suspendare este reprezentată de existența unei legături între cauza a cărei judecare se cere a fi suspendată și cauza care servește drept temei al cererii de suspendare. În continuarea acestui punct de vedere, intimata SC SRL a precizat că soluția care urmează să se pronunțe cu privire la cererea de revizuire are o strânsă legătură cu soluția care va fi pronunțată în dosarul nr- aflat pe rolul secției a III-a civile a Tribunalului București, rațiune pentru care se impune suspendarea judecății acestei din urmă cauze până la soluționarea cauzei care formează obiect al dosarului de revizuire nr. - aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prinîncheierea de ședință din 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -secția a III a Civilă în dosar nr-, a fost admisă cererea de suspendare formulată de pârâta SC SRL și în temeiul art. 244 alin. 1 din Codul d e procedură civilă s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr- aflat pe rolul ICCJ.
În motivarea încheierii, s-a reținut că obiectul dosarului nr. -, aflat pe rolul ICCJ îl reprezintă revizuirea deciziei civile nr. 859 /29.02.2008 pronunțată de ICCJ în dosarul nr-, această hotărâre reprezentând temeiul cererii de chemare în judecată în acțiunea de față formulată de reclamanta C. Astfel, temeiul faptei ilicite invocate de reclamantă prin acțiunea prezentă îl constituie decizia civilă nr. 859/29.02.2008, astfel încât tribunalul a constatat că dezlegarea prezentei pricini atârnă în totul de soluția din dosarul de revizuire invocat de pârâtă, fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs la data de 02.06.2009 reclamanta C și intervenienta C Romania BV, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9. proc. civ. și art. 3041.proc.civ, casarea încheierii din data de 13 martie 2009, prin care instanța a dispus suspendarea judecății în dosarul nr-, aflat pe rolul Secției a III-a civile a Tribunalului București, Completul C - Proprietate intelectuală 1, respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare formulată de intimata SC SRL în ședința publică din 11 martie 2009 și repunerea cauzei pe rolul instanței de judecată și continuarea judecării acesteia.
În motivarea cererii de recurs, se arată, în primul rând, că nu este îndeplinită condiția privind existența a unui alt litigiu având ca obiect un drept de care atârnă soluționarea litigiului a cărui suspendare se cere conform art. 244, alin. 1, pct. 1.proc.civ. În al doilea rând, se arată că suspendarea judecății prezentei cauze nu este necesară având în vedere circumstanțele concrete ale speței.
1. Cu privire la primul motiv, recurentele arată că art. 244, alin. 1, pct. 1 din Codul d e procedură civilă impune respectarea a două condiții cumulative: soluționarea cauzei a cărei suspendare este cerută depinde de soluția ce se va da cu privire la un drept dedus judecății într-o altă cauză; a doua cauză să fie ea însăși în curs de judecată. În speță, susțin recurentele, niciuna dintre cele două condiții susmenționate nu este îndeplinită, impunându-se desființarea încheierii atacate, respingerea cererii de suspendare și repunerea cauzei pe rol.
În primul rând, în speță nu este îndeplinită condiția privind existența unui alt litigiu având ca obiect un drept de care atârnă soluționarea litigiului a cărui suspendare se cere conform art.244, alin. 1, pct. 1 din Codul d e procedură civilă. Suspendarea facultativă prevăzută de art. 244, alin. 1, pct. 1.proc.civ. este admisibilă numai în cazul îndeplinirii celor două condiții cumulative fixate de această dispoziție legală, și anume: soluția din pricina a cărei suspendare este cerută depinde de soluția care se va pronunța în pricina care servește drept temei al suspendării; pricina care servește drept temei al cererii de suspendare trebuie să se fie ea însăși în stare de judecată. În cazul în care lipsește cel puțin una dintre aceste condiții, cererea de suspendare trebuie respinsă.
În ceea ce privește prima dintre aceste condiții, se arată că suspendarea în temeiul art. 244, alin. 1, pct. 1.proc.civ. poate interveni numai atunci când soluția din cauza a cărei suspendare este cerută depinde de soluția cu privire la existența sau in existența unui drept care face obiect al altei cauze.
În prezenta cauză, dezlegarea prezentei pricini nu depinde de soluția care urmează să se pronunțe în dosarul de revizuire aflat pe rolul instanței supreme.
Întâi, se arată că dezlegarea pricinii suspendate nu depinde de constatarea existenței sau inexistenței unui drept ca urmare a soluționării cererii de revizuire. Într-adevăr, între pricina suspendată și decizia civilă nr. 859/12 februarie 2008 instanței supreme, care face obiect al cererii de revizuire, există o legătură, în sensul că decizia instanței supreme constată irevocabil săvârșirea de către SC SRL a unei fapte ilicite constând în folosirea mărcii și imitarea frauduloasă, pe această cale, a mărcii aparținând recurentei. Fapta ilicită astfel constată reprezintă temeiul acțiunii în despăgubiri care formează obiect al dosarului nr-, aflat pe rolul Secției a III-a civile a Tribunalului București. Cu toate acestea, pentru a se putea susține, astfel cum sugerează intimata SC SRL în notele de ședință depuse în susținerea cererii de suspendare, că între cauza suspendată și dosarul de revizuire există o strânsă legătură ar fi fost necesar ca pe calea căii de atac a revizuirii intimata SC SRL să conteste însăși existența faptei ilicite, ca temei al angajării răspunderii civile delictuale a acesteia. Or, prin cererea de revizuire intimata s-a rezumat la a pune în discuție problema capacității procesuale de folosință a societății C & CO KG, fără a contesta vreun moment săvârșirea faptei ilicite constând în imitarea frauduloasă a mărcii ca urmare a folosirii semnului. În legătură cu capacitatea de folosință a CH. & CO KG, instanța s-a pronunțat deja în dosarul nr- aflat pe rolul Secției a V-a civile a Tribunalului București, în sensul că încetarea acestei capacități a avut deja ca urmare transferul calității procesuale active în cauză către C (Anexa 2). În consecință, și admiterea cererii de revizuire n-ar putea avea ca efect decât schimbarea calități procesuale active în dosarul în care a fost pronunțată decizia supusă revizuirii (dosar nr-), fără nici o altă incidență posibilă asupra soluției asupra fondului.
Apoi, cele două dosare au obiecte diferite, nici unul dintre acestea neavând legătură cu obiectul celuilalt dosar: dosarul de revizuire nr. - aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție are în vedere problema calității procesuale active a societății C și a calității acesteia de succesoare legală universală a societății C & CO KG la momentul pronunțării deciziei nr. 859/12 februarie 2009, în vreme ce dosarul nr- aflat pe rolul Secției a III-a civile a Tribunalului București are în vedere stabilirea cuantumului despăgubirilor datorate subscriselor recurente ca urmare a folosirii ilicite, de către intimata SC SRL, a mărcii. Sub acest aspect, rezultă că soluționarea dosarului nr- nu depinde de soluția care se va pronunța cu privire la cererea de revizuire care formează obiect al dosarului nr. - aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În fine, se arată că soluția care se va pronunța în dosarul de revizuire nu este de natură să influențeze soluția care se va pronunța în dosarul nr- aflat pe rolul Secției a III-a civile a Tribunalului București. Mai exact, problema calității procesuale active a societății C ca succesoare legală universală a societății C & CO KG a fost deja dezbătută și soluționată de către instanță în dosarul nr- aflat pe rolul Secției a III-a civile a Tribunalului București.
Astfel, prin încheierea din data de 13 februarie 2009, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentei C, constatând cu titlu interlocutoriu că,sunt întemeiate susținerile reclamantei, față de înscrisurile doveditoare depuse la dosar, reprezentând extrase de la Registrul comerțului din, conform cărora - actuala reclamantă din dosar (C - nn) este succesorul universal al lui C & CO KG". (Anexa 4)
Pe cale de consecință, trebuie constatat, întrucât problema care formează obiect al cererii de revizuire a fost deja dezlegată în dosarul suspendat, rezultă că este imposibil de susținut că între cele două dosare există o legătură strânsă de natură să impună suspendarea facultativă în temeiul art. 244, alin. 1, pct. 1.proc.civ.
2. În al doilea rând, suspendarea judecății prezentei cauze nu este necesară în condițiile concrete ale speței.
Întâi, în prezentul litigiu, obiectivul central al măsurii suspendării - stabilirea unui interval de timp între soluționarea unei cauze și soluționarea pe fond a unei alte cauze, a cărei dezlegare depinde de soluția din prima pricină - poate fi realizat independent de suspendarea judecății.
În acest sens, se precizează că, având în vedere complexitatea litigiului, numeroasele excepții ridicate de pârâtă (doar una dintre acestea fiind discutată până la momentul suspendării - 13 martie 2009, deși acțiunea a fost formulată la data de 29 aprilie 2008), precum și necesitatea administrării unui probatoriu complex, există o probabilitate ridicată ca judecata pe fond a prezentului litigiu să nu intervină înainte de pronunțarea unei hotărâri în dosarul nr. -.
Astfel, în plan probatoriu, soluționarea litigiului care formează obiect al dosarului - presupune stabilirea cuantumului prejudiciului a cărui reparare este cerută. În acest sens, a fost deja încuviințată efectuarea unei expertize contabile ale cărei obiective nu s-au fixat încă și a cărei efectuare, având în vedere complexitatea cauzei și volumul considerabil de documente care trebuie studiate, va presupune scurgerea unei durate de timp considerabile (minim 2-3 luni de zile, la care se pot adăuga alte 2-3 luni de zile în ipoteza în care se vor formula obiecțiuni la raportul de expertiză și se va efectua un eventual supliment). De asemenea, urmează a se discuta în contradictoriu admisibilitatea expertizei de marketing iar, în cazul în care aceasta va fi încuviințată, având în vedere că ea poate presupune studii sociologice, durata necesară efectuării acesteia va fi chiar mai lungă decât durata necesară efectuării expertizei contabile.
Așadar, având în vedere aceste aspecte, rezultă cu evidență că suspendarea și, respectiv, menținerea suspendării, prelungesc în mod nejustificat durata, oricum considerabilă, a prezentului litigiu, cu consecința prejudicierii reclamantei și intervenientei principale și a încălcării dreptului acestora la soluționarea litigiului într-un termen rezonabil. ar, în jurisprudență s-a arătat că: În condițiile concrete ale unui caz, se va examina dacă nu cumva suspendarea judecății, cu consecința întârzierii soluționării pe fond a unei cauze, poate prejudicia grav pe oricare dintre părți. Ca urmare, având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, se consideră că se impune continuarea prezentului litigiu în paralel cu litigiul existent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectându-se astfel dreptul reclamantului și intervenientei principale la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, fără riscul pronunțării unor hotărâri contradictorii.
Apoi, se arată că cererea de revizuire este vădit ilegală, rezultând cu evidență că a fost formulată în unicul scop de a "confecționa" un motiv de suspendare care să conducă la tergiversarea soluționării prezentei cauze. Astfel, pârâta invocă drept temei al revizuirii art. 322, pct.5 proc. civ. susținând că la data pronunțării hotărârii nr. 859 din 29 februarie 2008 de către instanța supremă, reclamanta a cărei cerere a fost admisă prin acea hotărâre nu mai era în ființă. Fără a fi necesară o cercetare a fondului revizuirii, rezultă că aceasta este manifest ilegală, în acest sens putând fi invocate mai multe motive.
Cererea de revizuire este în mod evident lipsită de interes, deoarece interesul de a invoca neregularitatea procedurii de citare nu poate aparține decât părții care ar fi fost direct prejudiciată de o astfel de neregularitate.
Cererea de revizuire este tardivă, deoarece termenul de o lună de formulare a cererii de revizuire, în temeiul art. 322, pct. 5.proc.civ. curge de la data de 27 mai 2008 și se împlinește la data de 27 iunie 2008, cererea de revizuire fiind tardiv formulată la 14 noiembrie 2008.
Cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 322, pct. 5.proc.civ.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, rezultă cu evidență că această cerere de revizuire, cale extraordinară de atac, a fost introdusă nu pentru că ar exista vreo șansă reală de a fi admisă, ci doar pentru a crea în mod artificial un motiv de suspendare a prezentei cauze.
În fine, comportamentul pârâtei SC SRL în desfășurarea de până în prezent a litigiului dovedește intenția acesteia de a tergiversa soluționarea cauzei. Astfel, pârâta a formulat prin întâmpinare a la cererea de chemare în judecată un număr de 6 excepții având ca obiect respingerea cererii de intervenție formulată de către C Romania BV. Mai mult, deși cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 29 aprilie 2008, până în prezent, nu s-a depășit faza discutării excepțiilor procesuale ridicate de către pârâtă.
Totodată, însăși modalitatea procedurală prin care s-a făcut cererea de suspendare, care a fost formulată oral în ședință, cu solicitarea amânării pronunțării pentru formularea în scris, reprezintă o dovadă a intențiilor de tergiversare ale pârâtei. De asemenea, intenția intimatei de a tergiversa soluționarea prezentei cauze rezultă și din faptul că la primul termen stabilit pentru soluționarea cererii de revizuire (7 aprilie 2009), cerere de a cărei dezlegare intimata afirmă că depinde soluționarea dosarului - aflat pe rolul secției a III-a civile a Tribunalului București, intimata a formulat o cerere de recuzare. Deși această cerere a fost respinsă la data de 8 aprilie 2009, intimata a obținut tergiversarea judecării cererii de revizuire, întrucât următorul termen fixat de către instanța pentru soluționarea acesteia este 15 septembrie 2009.
În drept, au fost invocate prevederile art. 2441.proc.civ. art. 244 alin. 1 pct. 1. proc. civ. art. 304 pct. 9. proc. civ. art. 3041. proc. Civ.
Cererea de recurs a fost timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Intimata-pârâtă SC SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea suspendării dispuse prin încheierea recurată.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că și în opinia recurentei, dezlegarea dosarului de daune depinde în mod esențial de existența deciziei civile nr. 859/29.02.2008, ce formează obiectul revizuirii; simpla posibilitate teoretică a desființării temeiului acțiunii în daune face întemeiată măsura suspendării și netemeinic prezentul recurs.
Cererea de revizuire ce formează obiectul dosarului nr- aflat pe rolul ICCJ, în caz de admitere, poate avea ca efect anularea deciziei civile nr. 859/29.02.2008 pronunțată de ICCJ în dosarul nr-, hotărâre prin care s-a admis recursul și pe fond acțiunea recurentei împotriva societății intimate.
Cazurile de suspendare legală facultativă prevăzut de art. 244 din Codul d e procedură civilă, deși lasă la aprecierea instanței de judecată necesitatea întreruperii cursului judecății, nu pot fi transformate în veritabile condiții prin care să se limiteze posibilitatea de apreciere a magistratului în funcție de criterii formale, rigide și foarte greu de aplicat în practică, cum ar fi complexitatea dosarului și a actelor și măsurilor procesuale ce trebuie efectuate.
Explicațiile recurentei privind timpul îndelungat pe parcursul căruia se soluționează acțiunea în daune, anume necesitata efectuării expertizei care să stabilească prejudiciul efectiv și care ar atrage astfel inutilitatea măsurii suspendării, lipsesc însă de soluție situația din cauză, anume, în dosarul de daune părțile nu mai propun probe pe aspectul faptei ilicite-față de faptul că această condiție a răspunderii civile delictuale este stabilită cu autoritate de lucru judecat prin decizia ce formează obiectul revizuirii, însă în ipoteza în care cererea de revizuire este admisă și decizia civilă nr. 859/2008 desființată, termenul de propunere în dosarul de daune va fi depășit. În alte cuvinte, viziunea recurentei în sensul necesității judecării mai departe a dosarului de daune, fără a ține seama de soarta dosarului de revizuire, ar lipsi societatea intimată de dreptul la apărare în dosarul de daune, ca rezultat al depășirii termenului de probe în dosarul de daune în cazul eventualei admiteri a cererii de revizuire.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și 244 pct. 1 din Codul d e procedură civilă.
Analizând cererea de recurs de față prin prisma motivelor de recurs formulate de recurente, precum și a apărărilor invocate de intimată, Curtea constată următoarele:
1. În primul rând, se arată de către recurente că nu este îndeplinită condiția legată de faptul că suspendarea în temeiul art. 244, alin. 1, pct. 1.proc.civ. poate interveni numai atunci când soluția din cauza a cărei suspendare este cerută depinde de soluția cu privire la existența sau in existența unui drept care face obiect al altei cauze.
Se arată că dezlegarea prezentei pricini nu depinde de soluția care urmează să se pronunțe în dosarul de revizuire aflat pe rolul instanței supreme. Întâi, se arată că dezlegarea pricinii suspendate nu depinde de constatarea existenței sau inexistenței unui drept ca urmare a soluționării cererii de revizuire.
Pentru a răspunde acestui motiv de recurs, Curtea va porni de la stabilirea situației de fapt, așa cum reiese din dosarul de fond.
Astfel, societatea comercială germană C este titulara mărcii nr. -, care a fost înregistrată internațional, prin intermediul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, la data de 24 iulie 1992, pentru clasa de produse 29, potrivit clasificării de la (produse din lapte fermentat, în special iaurt; și preparate din; deserturi făcute din lapte cu gelatină adăugată și/sau amidon; băuturi pe bază de lapte fără alcool).
Recurenta invocă faptul că prin mecanismul prevăzut de de la Madrid din 1891 cu privire la înregistrarea internațională a mărcilor (ratificat de România prin decretul nr. 1176/28 decembrie 1968), protecția mărcii a fost extinsă și pe teritoriul României încă din anul 1992, această marcă fiind protejată, inclusiv pe teritoriul României, până la data de 24 iulie 2012.
În anul 2005, pe piața românească au apărut iaurturi produse de SC SRL, care s-au comercializat sub denumirea, denumire care a beneficiat de o publicitate susținută atât prin intermediul posturilor de televiziune cât și prin alte forme (materiale promoționale, afișaj stradal). În urma investigațiilor efectuate la direcția specializată din cadrul OSIM a rezultat că denumirea nu era protejată prin nici o marcă pe teritoriul României.
Ca urmare, recurenta a solicitat societății franceze ca intimata SC SRL să înceteze imediat folosirea denumirii pe teritoriul României, având în vedere similaritatea evidentă a acestei mărci cu marca, a cărei titulară este C, precum și faptul că societatea românească era controlată de cea franceză.
Întrucât societatea franceză nu a încetat folosirea denumirii, sub pretextul că între cele două mărci nu există similaritate, Caf ormulat o acțiune în contrafacere împotriva societății românești SC SRL.
Prin acțiunea introdusă la Tribunalul București, recurenta a solicitat obligarea intimatei să înceteze de îndată, pe teritoriul României, producerea, comercializarea, publicitatea și orice alte acte privind folosirea denumirii sau a unei denumiri similare acesteia, cu privire la produsele din clasa 29, obligarea pârâtei să își retragă de îndată de pe piața românească toate produsele din clasa 29 care poartă denumirea sau o denumire similară acesteia, precum și dispunerea publicării în presă, pe cheltuiala pârâtei, a dispozitivului hotărârii judecătorești în ziarele Evenimentul Zilei și Ziarul Financiar.
Prin sentința civilă nr. 605/02.05.2006, Tribunalul București Secția a IV-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de recurentă.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, respins ulterior de către Curtea de Apel București, secția a IX-a, prin decizia civilă nr. 35/A din data de 13.02.2007 (dosar nr-).
Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, recurenta a formulat recurs, admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 859 din 12 februarie 2008 (dosar nr-), prin care intimata SC SRL a fost obligată să înceteze de îndată, pe teritoriul României, producerea, comercializarea, publicitatea și orice alte acte privind folosirea denumirii, cu privire la produsele din clasa 29, să își retragă de îndată de pe piața românească toate produsele din clasa 29 care poartă denumirea, precum și asigure, pe cheltuiala acesteia, publicarea în presă a dispozitivului hotărârii judecătorești în ziarele Evenimentul Zilei și Ziarul Financiar.
Ulterior pronunțării hotărârii irevocabile a instanței supreme, recurenta a formulat o acțiune în justiție, având ca obiect repararea prejudiciului decurgând din producerea, comercializarea, publicitatea și orice alte acte săvârșite de către intimată pe teritoriul României în legătură cu utilizarea denumirii. Această cerere a fost repartizată spre soluționare Secției a III-a civile a Tribunalului București, formând obiect al dosarului nr-, respectiv cauza de față.
Prin cererea ce face obiectul dosarului nr. -, aflat pe rolul ICCJ s-a solicitat de către intimata SC SRL revizuirea deciziei civile nr. 859 /29.02.2008 pronunțată de ICCJ în dosarul nr-.
Curtea constată astfel că, într-adevăr, între pricina suspendată și decizia civilă nr. 859/12 februarie 2008 instanței supreme, care face obiect al cererii de revizuire, există o legătură, în sensul că decizia instanței supreme constată irevocabil săvârșirea de către SC SRL a unei fapte ilicite constând în folosirea mărcii și imitarea frauduloasă, pe această cale, a mărcii aparținând recurentei.
Fapta ilicită astfel constată reprezintă temeiul acțiunii în despăgubiri care formează obiect al dosarului de față.
Cu toate acestea, pentru a se putea dispune suspendarea judecării prezentei cauze, până la soluționarea dosarului de revizuire, trebuie să se dovedească existența mai mult decât a unei strânse legături între cele două dosare, ci chiar faptul că soluționarea prezentei cauze depinde în mod hotărâtor de modul de soluționare a cererii de revizuire.
Este dincolo de orice dubiu faptul că soluționarea prezentei cereri de chemare în judecată are la bază, ca și hotărâre întemeietoare, decizia civilă nr. 859 /29.02.2008 pronunțată de ICCJ în dosarul nr-, atât sub aspectul motivării cererii de chemare în judecată, cât și sub aspectul petitului cererii.
Prin urmare, există o influență hotărâtoare a acestei decizii asupra modului de soluționare a cererii de chemare în judecată din dosarul de față.
Dar nu se confundă efectele deciziei civile nr. 859 /29.02.2008 pronunțată de ICCJ în dosarul nr- asupra modului de soluționare asupra prezentei cereri cu efectele soluției ce va fi dată cererii de revizuire formulate împotriva aceleiași decizii asupra cererii de chemare în judecată din dosarul de față.
Cele două dosare au obiecte diferite: dosarul de revizuire nr. - aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție are în vedere problema capacității procesuale de folosință a societății C & CO KG și a calității de succesoare legală universală a societății C la momentul pronunțării deciziei nr. 859/12 februarie 2009, în vreme ce dosarul nr- aflat pe rolul Secției a III-a civile a Tribunalului București are în vedere stabilirea cuantumului despăgubirilor datorate subscriselor recurente ca urmare a folosirii ilicite, de către intimata SC SRL, a mărcii.
Or, în legătură cu capacitatea de folosință a CH. & CO KG, instanța s-a pronunțat deja în dosarul de față prin încheierea de ședință din 13.02.2009, în sensul că reclamanta din cauză, C este succesoarea legală universală a societății comerciale C & CO KG.
Această problemă de drept fiind deja rezolvată de către instanța de fond, nu se mai impunea suspendarea judecării cauzei până la soluționarea revizuirii, ci cel mult, dacă cererea de revizuire va fi admisă, se poate invoca acest aspect în calea de atac corelativă hotărârii de pronunțare pe fondul prezentei cauze. Încheierea de ședință de soluționare a excepției lipsei capacității de folosință a reclamantei este interlocutorie și legând instanța de fond, care nu mai poate reveni asupra acesteia.
În plus, chestiunea de drept a existenței capacității procesuale de folosință sau a calității procesual active reprezintă o condiție de admisibilitate a acțiunii civile ce urmează a fi analizată pentru fiecare acțiune civilă în parte de instanța învestită cu soluționarea ei, aspectele legate de transmiterea patrimoniului sau continuarea personalității juridice în cazul persoanelor juridice reprezentând un aspect de formă al procesului civil, care nu poate depinde, ca și soluționare, de fondul unui alt dosar aflat pe rolul instanțelor de judecată.
Sub acest aspect, rezultă că soluționarea dosarului nr- nu depinde de soluția care se va pronunța cu privire la cererea de revizuire care formează obiect al dosarului nr. - aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe cale de consecință, întrucât problema care formează obiect al cererii de revizuire a fost deja dezlegată în dosarul suspendat, nu se poate reține că între cele două dosare există o legătură strânsă de natură să impună suspendarea facultativă în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă.
Curtea va analiza și cel de-al doilea motiv de recurs invocat de recurente, deși constatarea ca întemeiat a acestui prim motiv, este de natură să ducă la admiterea recursului.
2. În al doilea rând, se arată de către recurente faptul că suspendarea judecății prezentei cauze nu este necesară având în vedere circumstanțele concrete ale speței.
Un prim argument adus de recurente, în acest sens, este acela că obiectivul central al măsurii suspendării - stabilirea unui interval de timp între soluționarea unei cauze și soluționarea pe fond a unei alte cauze, a cărei dezlegare depinde de soluția din prima pricină - poate fi realizat independent de suspendarea judecății. În acest sens, se precizează că, având în vedere complexitatea litigiului, numeroasele excepții ridicate de pârâtă, precum și necesitatea administrării unui probatoriu complex, există o probabilitate ridicată ca judecata pe fond a prezentului litigiu să nu intervină înainte de pronunțarea unei hotărâri în dosarul nr. -. În plan probatoriu, soluționarea litigiului care formează obiect al dosarului - presupune stabilirea cuantumului prejudiciului a cărui reparare este cerută. În acest sens, a fost deja încuviințată efectuarea unei expertize contabile ale cărei obiective nu s-au fixat încă și a cărei efectuare, având în vedere complexitatea cauzei și volumul considerabil de documente care trebuie studiate, va presupune scurgerea unei durate de timp considerabile.
Așadar, având în vedere aceste aspecte, rezultă cu evidență că suspendarea și, respectiv, menținerea suspendării, prelungesc în mod nejustificat durata, oricum considerabilă, a prezentului litigiu, cu consecința prejudicierii reclamantei și intervenientei principale și a încălcării dreptului acestora la soluționarea litigiului într-un termen rezonabil.
Curtea reține, cu privire la acest argument, că durata mare de soluționare a unei cauze nu reprezintă un motiv de respingere a cererii de suspendare a judecării cauzei, deoarece ceea ce se urmărește prin suspendare nu este întârzierea soluționării cauzei, ci împiedicarea pronunțării unei soluții fără a fi avută în vedere și cauza față de care se solicită suspendarea. Astfel, faptul că există suficiente mijloace de tergiversare a soluționării unei cauze de către partea care formulează cererea de suspendare, așa cum susțin recurentele, nu reprezintă în sine motive de respingere a cererii de suspendare.
Curtea reține ca fiind corect argumentul recurentelor, în sensul că, în condițiile concrete ale unui caz, se va examina dacă nu cumva suspendarea judecății, cu consecința întârzierii soluționării pe fond a unei cauze, poate prejudicia grav pe oricare dintre părți. Dar, analiza acestui prejudiciu reprezintă o condiție intrinsecă a analizei condiției necesității suspendării, și nu o condiție separată de aceasta.
Al doilea argument adus de recurente, subsecvent celui de-al doilea motiv de recurs, este acela că cererea de revizuire este vădit ilegală, rezultând cu evidență că a fost formulată în unicul scop de a "confecționa" un motiv de suspendare care să conducă la tergiversarea soluționării prezentei cauze.
Astfel, pârâta arată că, fără a fi necesară o cercetare a fondului revizuirii, rezultă că aceasta este manifest ilegală, în acest sens putând fi invocate mai multe motive: cererea de revizuire este în mod evident lipsită de interes, deoarece interesul de a invoca neregularitatea procedurii de citare nu poate aparține decât părții care ar fi fost direct prejudiciată de o astfel de neregularitate; cererea de revizuire este tardivă, deoarece termenul de o lună de formulare a cererii de revizuire, în temeiul art. 322, pct. 5.proc.civ. curge de la data de 27 mai 2008 și se împlinește la data de 27 iunie 2008, cererea de revizuire fiind tardiv formulată la 14 noiembrie 2008; cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 322, pct. 5.proc.civ.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține faptul că instanța învestită cu soluționarea cererii de suspendare nu se poate pronunța în nici un caz asupra temeiniciei sau admisibilității cererii de revizuire, deoarece o asemenea analiză depășește cadrul procesual cu care este învestită. Astfel, instanța va trebui să analizeze numai în mod ipotetic influența soluției date cererii de revizuire asupra soluționării cauzei de față, în cazul admiterii acestei cereri, neputând face aprecieri asupra șanselor de admitere sau de respingere a cererii de revizuire.
De aceea, argumentele aduse de recurente, în sensul că cererea de revizuire e inadmisibilă, lipsită de interes sau tardivă, sunt nerelevante, deoarece ceea ce se analizează, în mod fictiv și ipotetic, pentru a stabili utilitatea unei suspendări a judecății cauzei, este ipoteza admiterii cererii de revizuire și consecințele acestei admiteri față de soluția din prezenta cauză.
În fine, se mai invocă de către recurente faptul că pârâta SC SRL, în desfășurarea de până în prezent a litigiului, prin comportamentul său, a dovedit intenția sa de a tergiversa soluționarea cauzei.
Astfel, pârâta a formulat prin întâmpinarea la cererea de intervenție formulată de către C Romania BV un număr de 6 excepții; deși cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 29 aprilie 2008, până în prezent, nu s-a depășit faza discutării excepțiilor procesuale ridicate de către pârâtă; cererea de suspendare a fost formulată oral în ședință, cu solicitarea amânării pronunțării pentru formularea în scris; la primul termen stabilit pentru soluționarea cererii de revizuire, intimata a formulat o cerere de recuzare, iar următorul termen fixat de către instanța pentru soluționarea cererii de revizuire, după respingerea cererii de recuzare, a fost cel de 15 septembrie 2009.
Curtea constată că niciuna dintre aceste cereri, în sine și luate separat, nu reprezintă o dovadă indubitabilă a intenției pârâtei de tergiversare a soluționării cauzei, fiecare putând fi considerată o manifestare a exercitării unor drepturi procesuale conferite de lege: dreptul de a invoca excepții procesuale; de a formula cereri de suspendare sau de recuzare și cu privire la unele dintre ele neputând fi reținută nici măcar contribuția personală a pârâtei, darămite culpa acesteia, cum ar fi de exemplu, aspectul nediscutării încă a excepțiilor invocate prin întâmpinare sau stabilirea unui termen de judecată mai în cazul cererii de revizuire.
În plus, așa cum s-a reținut mai sus, faptul că există suficiente mijloace de tergiversare a soluționării unei cauze de către partea care formulează cererea de suspendare, așa cum susțin recurentele, nu reprezintă în sine motive de respingere a cererii de suspendare.
Astfel, acest al doilea motiv de recurs invocat de recurente este neîntemeiat.
Constatând întemeiat însă primul motiv de recurs, și față de împrejurarea că potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, nefiind întrunită condiția ca dezlegarea pricinii să atârne, în totul sau în parte, de existența sau neexistența dreptului care face obiectul cererii de revizuire, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot încheierea recurată în sensul că va respinge cererea de suspendare a judecății formulată de pârâtă, ca neîntemeiată și va trimite cauza spre continuarea judecății la Tribunalul București.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, va obliga intimata să plătească recurentei C suma de 5000 euro (în echivalent în lei la data plății), cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat conform facturii nr. 3182 din 28.09.2009 emise de și Asociații și extrasului de cont atașat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de către recurenta-reclamantă C și recurenta-intervenientă C ROMÂNIA BV împotrivaîncheierii de ședință din data de 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilăîn dosar nr-în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL.
Modifică în tot încheierea recurată în sensul că:
Respinge cererea de suspendare a judecății formulată de pârâtă, ca neîntemeiată.
Trimite cauza spre continuarea judecății la Tribunalul București.
Obligă intimata să plătească recurentei C suma de 5000 euro (în echivalent în lei la data plății) cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red. AV
Tehnored. AP
2 ex./9.12.2009
Secția a III-a civilă
Judecător fond: C
Președinte:Ileana Ruxandra DănăilăJudecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Georgeta Stegaru, Andreea
