Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 489/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROM A NIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 489
Ședința publică din data de 30.05.2008
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
-
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 1 noiembrie 1980, domiciliat in B, sector 2,-, împotriva deciziei penale nr. 28/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a admis apelul declarat de inculpatul, s-a desființat in parte sentința penală si in parte încheierea de îndreptare eroare materială din 26.09.2007 si pe fond s-a descontopit pedeapsa rezultantă in pedepsele componente și reținându-se in favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 lit. c si 76 lit. c s-a redus aceste pedepse la 2 ani si 2 luni închisoare.
In baza art. 34 lit. b s-au contopit pedepsele astfel reduse, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
S-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a, urmând ca inculpatului să-i fie interzis numai dreptul prev. de art. 64 lit. a teza a II-
S-a înlăturat deducerea din pedeapsa rezultantă a pedepsei arestului preventiv de la 26.11.2006 la 12.11.2006 si s-a dispus deducerea arestului preventiv de la 26.11.2006 la 12.12.2006.
La apelul nominal făcut in ședință publică, la a doua strigare, prezentul dosar fiind lăsat ultimul de pe lista de recursuri, lipsit recurentul inculpat, pentru care a răspuns avocat din oficiu, potrivit împuternicirii avocațiale nr.2921/23.04.2008 eliberată de Baroul d e Avocați
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursului.
Curtea fata de susținerile părților in sensul că nu mai au cereri de formulat in cauză,precum si față de actele și lucrările dosarului constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbaterea recursului.
Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, critică hotărârile pronunțate atât de Judecătoria Răcari, cat si de Tribunalul Dâmbovița pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
In opinia inculpatului, din probele administrate in cauză, rezultă că infracțiunii reținute in sarcina sa ii lipsește unul din elementele constitutive ale unei infracțiuni, respectiv intenția.
Susține astfel, având in vedere poziția pe care o avea la momentul la care s-a reținut de instanța de fond că a săvârșit fapta, poziție in care nu putea să-l ajute pe celălalt inculpat să săvârșească fapta de furt calificat.
Mai mult decât atât, solicită ca instanța de recurs să aibă in vedere si prejudiciul modic, respectiv suma de 60 lei.
Solicită, in principal admiterea apelului, casarea ambelor hotărâri, iar pe fond achitarea inculpatului, iar in subsidiar admiterea recursului, casarea hotărârilor si pe fond redozarea pedepsei aplicate inculpatului cu orientarea sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârilor pronunțate anterior ca legale si temeinice, întrucât instanța de fond in mod corect a reținut situația de fapt si a stabilit vinovăția inculpatului.
De asemenea, susține că instanța de apel a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicate recurentului, astfel încât nu se mai impune redozarea acesteia.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.186/20.09.2007, pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Răcari, județul D, în baza art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.a, c, g Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.74 rap. la art.76 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 12.08.1983 în B, domiciliat în B,-, - 7, scara 4,. 57, sector 4, CNP nr. -, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.74-76 lit.c Cod penal, inculpatul a fost condamnat la 2 luni închisoare.
În baza art.34 lit.b Cod penal cu aplic. art.71 rap. la art.64 lit.a și b Cod penal, cu fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza disp. art.81 alin.2 Cod penal cu referire la art.82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani, atrăgându-se atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal.
În baza disp. art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art.26 Cod penal rap. la art. 208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.a, c, g Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 01.11.1980 în B, domiciliat în B,-, sector 2, CNP nr. -, la 3 ani și 2 luni închisoare.
În baza art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.37 lit.b Cod penal, inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 5 luni închisoare.
În baza art.34 lit.b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 2 luni închisoare, cu aplic. art.71-64 lit.a și b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei rezultante perioada arestării preventive de la 26.11.2006 la 12.11.2006.
S-a constatat că prejudiciul a fost acoperit, iar în baza art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea celor două bricege ridicate de la inculpați.
În baza art. 191 Cod procedură penală inculpații au fost obligați la plata sumei de câte 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentința instanța a reținut că inculpații și au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și respectiv complicitate la această infracțiune, precum și port fără drept a cuțitului, infracțiuni aflate în concurs real.
Astfel, în data de 25.11.2006, după ce au intrat în mai multe restaurante, fără a comanda ceva, au intrat în jurul orei 19,45 în cafeneaua " " din B și după ce au studiat localul s-au așezat la o masă, cu spatele către un client care avea geaca pusă pe scaun. A efectuat manevre de sustragere din buzunarele gecii clientului și pentru că nu a reușit, cei doi s-au așezat la o altă masă, în spatele scaunului părții vătămate,domiciliată în B,-, -9,.24, sector 6, care avea geanta pe spătarul scaunului. În acest mod a reușit să sustragă din geanta deschisă a părții vătămate un portofel din care a luat suma de 60 de RON, după care cei doi au părăsit incinta.
La ieșire,inculpații au fost imobilizați de lucrători de poliție, ocazie cu care a încercat să scape de banii sustrași, aruncându-i pe jos. Asupra lor a fost găsit câte un briceag, cu lama de 10, respectiv 8 centimetri.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Sectorului 3 B sub nr-, inculpații fiind trimiși în judecată în stare de arest.
Prin încheierea pronunțată la 12.12.2006 s-a dispus punerea în libertate a celor doi inculpați.
În urma admiterii cererii de strămutare formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Răcari la data de 29.03.2007 sub nr-.
În urma probatoriului administrat, având în vedere și declarația inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, s-a apreciat că situația descrisă în rechizitoriu corespunde realității, inculpații, după o discuție prealabilă, pătrunzând în mai multe localuri, într-o scurtă perioadă de timp, fără a consuma ceva, aspect care evidențiază intenția lor de a găsi "puncte nevralgice", pentru sustragerea unor sume de bani.
Inclusiv așezarea în incinta localului unde s-a săvârșit fapta a sugerat aceiași intenție de a acționa în vederea atingerii scopului propus.
S-a mai arătat că mențiunea inculpatului că celălalt inculpat nu a făcut altceva decât să se uite la televizor, fără să aibă vreo implicare, dovedește lipsă de seriozitate în relatarea obiectivă a împrejurărilor în care s-a produs sustragerea banilor, dar și inconsecvență în propria declarație.
De asemenea, revenirea inculpatului în sensul negării participării la săvârșirea faptei, a fost privită ca o încercare de exonerare de răspundere penală, de vreme ce la urmărirea penală a relatat în extenso modul de operare, iar afirmația că a fost supus unor agresiuni fizice pentru a da acea declarație nu a putut fi probată, inculpatul neformulând plângere împotriva celor responsabili de agresiune.
Apărarea inculpaților că portul celor două obiecte tăietoare nu a reprezentat un pericol social concret nu a fost primită, în contextul în care inculpații au premeditat modul de operare, iar obiectele respective puteau constitui mijloace potențiale de agresiune.
S-a apreciat că faptele săvârșite de inculpatul întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, iar ale inculpatului de complicitate la infracțiunea de furt, în sarcina ambilor reținându-se și săvârșirea infracțiunii de port fără drept a cuțitului, ale cărei elemente constitutive au fost găsite ca fiind și ele întrunite.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, reținându-se că inculpatul a săvârșit fapte cu un grad ridicat de pericol social, însă a recunoscut săvârșirea lor și ținând seama și de paguba pricinuită, care a fost restituită pot fi aplicate dispozițiile art.76 Cod penal, împrejurările prezentate constituind circumstanțe atenuante.
S-a apreciat că prin aplicarea unei pedepse situată sub minimul special prevăzut de lege și cu incidența art.81 Cod penal, care reglementează suspendarea condiționată a executării pedepsei, scopul educativ și sancționator va putea fi atins, chiar și fără privare de libertate.
Ținând seama de perioada reținerii și arestării preventive și de disp. art.88 Cod penal, instanța a dispus ca aceste perioade să fie deduse din pedeapsa aplicată.
Cât privește pedepsele aplicate inculpatului s-au avut în vedere, de asemenea, dispozițiile art.72 Cod penal, ținându-se seama atât de dispozițiile părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, dar și de gradul de pericol social relativ ridicat al faptelor săvârșite și, nu, în ultimul rând, de persoana sa, ce a avut o atitudine nesinceră și este și recidivist.
S-a apreciat că scopul educativ și sancționator al pedepsei poate fi atins numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate situate deasupra minimului special prevăzut de lege.
Întrucât și acest inculpat fusese reținut și apoi arestat, față de disp. art.88 Cod penal s-a dispus deducerea perioadelor de la 25.11.2006 la 26.11.2006 și în continuare, până la 12.12.2006.
Cât privește latura civilă s-a arătat că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost acoperit prin restituirea sumei de bani sustrase.
De asemenea, s-a precizat că urmează a se da eficiență disp. art.118 lit.b Cod penal referitoare la confiscarea bunurilor folosite, în orice mod, la săvârșirea infracțiunii, respectiv a celor două bricege.
La data de 26.09.2007 Judecătoria Răcaria pronunțat o încheiere prin care, ținând seama de disp. art.196 Cod procedură penală rap. la art.195 Cod procedură penală, a completat, din oficiu, dispozitivul sentinței penale nr.186/20.09.2007, în sensul că a dedus perioada arestului preventiv pentru ambii inculpați, precum și perioada reținerii acestora de la 25.11.2006 la 26.11.2006, reținând în expozitiv că în urma examinării conținutului sentinței s-a observat că nu există mențiuni cu privire la deducerea perioadei de arest cu privire la ambii inculpați, și, pe de altă parte nu a fost dedusă nici perioada reținerii inculpaților, omisiuni care urmează să fie înlăturate.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, arătând că sentința este nelegală și netemeinică, solicitând ca în baza disp. art.379 alin.1 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admițând apelul, să se desființeze sentința apelată și să se dispună achitarea sa în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, sau, în subsidiar, să se reindividualizeze pedeapsa aplicată în raport cu gradul de participare la săvârșirea infracțiunii, dar și de pedeapsa aplicată autorului.
Astfel, a menționat că față de disp. art.26 Cod penal, care sunt de strictă interpretare, trebuia să se facă dovada că a ajutat sau înlesnit, în orice mod, cu intenție, la săvârșirea unei fapte penale, dovezi care nu există mai ales că, inclusiv, partea vătămată a arătat în depoziția sa că nu a observat nimic suspect, iar geanta se afla pe spătarul unui scaun sub o geacă.
Având în vedere că manifestarea de voință a inculpatului de a fura a fost spontană, el nu avea cum să întreprindă manevre pentru a-l acoperi și a-l ajuta la săvârșirea infracțiunii de furt.
Cât privește infracțiunea de port fără drept a unui cuțit a arătat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, câtă vreme briceagul avea o lungime totală de 4 cm, fiind un breloc, neputând fi deci calificat ca armă albă în sensul legii.
Apelantul-inculpat a depus la dosarul cauzei o caracterizare de la locul de muncă și o alta de la o asociație de proprietari.
Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr. 28/12.02.2008 a admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.186/20.09.2007, pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Răcari, județul D și a încheierii de îndreptare eroare materială din 26.09.2007 pronunțată de aceiași instanță în același dosar, extinzând efectul acesteia și asupra inculpatului, fiul lui și, născut la 12.08.1983 în B, domiciliat în B,-, - 7, scara 4,. 57, sector 4, CNP nr. - a desființat în parte sentința penală și în parte încheierea de îndreptare eroare materială din 26.09.2007 și, pe fond, a dispus astfel:
Cu privire la inculpatul a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare în pedepsele componente de 3 ani și 2 luni închisoare, respectiv, 5 luni închisoare, și, reținând în favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 lit. c și 76 lit. c Cod penal, a redus aceste pedepse la 2 ani închisoare, respectiv 2 luni închisoare.
În baza art. 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele astfel reduse, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
A înlăturat aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, urmând ca inculpatului să-i fie interzis numai dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II - a.
A înlăturat deducerea din durata pedepsei rezultante a perioadei arestului preventiv de la 26.11.2006 la 12.11.2006 și dispune deducerea arestului preventiv de la 26.11.2006 la 12.12.2006.
Cu privire la inculpatul a înlăturat deducerea arestului preventiv ( conform încheierii de îndreptare eroare materială ) de la 26.11.2006 la 12.11.2006 și a dispus deducerea arestului preventiv de la 26.11.2006 la 12.12.2006, menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale și încheierii de îndreptare eroare materială.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În ziua de 25 noiembrie 2006, inculpații și, prieteni din copilărie, după cum a declarat primul dintre ei, au intrat în mai multe localuri din B, fără a comanda nimic, după care au intrat în cafeneaua " ".
Aceste aspecte rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante nr.-/27.11.2006, încheiat de lucrători din cadrul B - Poliția sectorului 3 B (fila 6-7 dosar urmărire penală), care menționează că agenți de poliție aflați în misiune ordonată, i-au urmărit într-un număr de 4 localuri, fiind observat astfel comportamentul lor suspect, de studiere a clienților localurilor și chiar de verificare a conținutului buzunarelor unor geci aflate pe un scaun alăturat.
Au fost astfel urmați de polițiști și în cea de a cincia locație, respectiv în cafeneaua " ", de unde inculpatul a sustras suma de 60 lei din geanta părții vătămate, după care la ieșirea din local au fost opriți și percheziționați, găsindu-se asupra lor câte un briceag, asupra inculpatului, unul "cu lama în lungime de 8 cm, cu plăsele din plastic de culoare maro", potrivit procesului-verbal menționat anterior.
S-a apreciat că instanța de apel că nu poate fi primită în aceste condiții apărarea inculpatului, că nu a cunoscut intențiile amicului său, că acestea au fost spontane, câtă vreme împreună cu el, a intrat în mai multe localuri (aspect recunoscut și de inculpatul ), unde nu au comandat nimic, au rămas perioade scurte de timp și chiar s-a încercat deposedarea de valori a unei alte persoane, fără a exista o motivare clară a acestor acțiuni.
De altfel, inculpatul a relatat amănunțit, atât cu ocazia depozițiilor date în fața organelor de poliție (filele 38-39 și 44-45 dosar urmărire penală), cât și în fața procurorului (fila 46 dosar urmărire penală), modalitatea în care inculpatul a operat în cafeneaua " ", după ce anterior s-au înțeles să fure din buzunarele clienților.
Declarațiile au fost date în prezența apărătorului din oficiu, potrivit mențiunilor din actele precizate, situație în care este greu de presupus că au fost făcute presiuni reale asupra sa pentru a descrie cele întâmplate în maniera în care a făcut-
Așa cum a reținut și instanța de fond, nu poate fi primită ca adevărată versiunea prezentată cu ocazia cercetării judecătorești, neexistând dovezi că inculpatul a formulat plângere anchetatorilor pentru cercetare abuzivă, iar revenirea asupra declarațiilor reprezintă, evident, numai o încercare de exonerare de răspunderea penală, în condițiile în care este cunoscut și cu antecedente penale, fapt care agravează situația sa juridică.
Nu poate fi primită apărarea sa, potrivit căreia din atitudinea avută în local nu ar fi putut a fi complice la săvârșirea infracțiunii de furt, câtă vreme, simpla sa prezență alături de autor putea fi de natură a asigura, eventual, scăparea în condițiile în care acțiunea lor ar fi fost pusă în pericol, iar prin poziționarea sa în sală putea observa reacția victimei și a partenerului său, putându-l înștiința pe autor cu privire la posibilele reacții ale acestora.
Din toată atitudinea sa pe parcursul zilei, astfel cum s-a desprins și din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante a rezultat că a cunoscut motivul pentru care se aflau în diferitele locații, deci inclusiv în acea care s-a săvârșit infracțiunea de furt.
În aceste condiții, instanța de apel a reținut că în mod corect, s-a dispus de către instanța de fond condamnarea sa pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.a, c, g Cod penal.
Cât privește reținerea și a săvârșirii infracțiunii de port fără drept, în loc public, a unui cuțit sau a altor asemenea obiecte, prevăzută și pedepsită de art.11pct.1 din Legea nr.61/1991, aceasta s-a realizat corect de către instanța de fond, din procesul-verbal întocmit de organele de poliție (fila 6 dosar urm.pen.), dar și din dovada de înregistrare a corpului delict la poliție (fila 53 dosar urm.pen.) reieșind că asupra inculpatului s-a găsit un cuțit tip briceag cu o lamă de aproximativ 8 cm și cu o plăsea din plastic de culoare maro, uzat și nicidecum un briceag tip breloc cu o dimensiune totală de circa 4- 5 cm, așa cum a relatat acesta.
Întrucât respectivul briceag se încadrează, de asemenea, în rândul acelora interzise de la deținere potrivit art. 11pct.1 din Legea nr.61/1991, se impunea condamnarea sa și pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept a unui asemenea obiect.
La individualizarea pedepselor ce i-au fost aplicate, instanța de fond a avut în vedere disp. art.72 Cod penal, referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor.
S-a apreciază însă de către instanța de apel că, deși inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, ținând seama și de modalitatea concretă în care a acționat în timp ce a deposedat victima de bani, de faptul că acesta din urmă a fost condamnat la o pedeapsă sub minimul prevăzut de textul de lege incriminator și în condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei, de prejudiciul minim cauzat prin faptă, și nu în ultimul rând de disp. art.27 Cod penal, conform cărora instigatorul se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor, urmând a se ține seama, la stabilirea pedepsei, de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, se impune aplicarea unui tratament egal cu cel aplicat inculpatului, respectiv de scădere a pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
S-au reținut astfel disp. art.74 lit.c Cod penal, acesta prezentându-se în fața autorităților și după momentul la care s-a dispus punerea sa în libertate de către Judecătoria sector B la data de 12.12.2006, dovedind astfel că a înțeles gravitatea faptelor săvârșite.
S- considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse coborâtă sub minimul special, conform dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal.
Impotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate si netemeinicie, fără a detalia în cuprinsul cererii de recurs motivele pentru care a înțeles să formuleze aceste critici, deși recursul a fost declarat prin apărător
Recurentul nu s-a prezentat decât la primul termen fixat pentru judecarea recursului când, instanța în vederea garantării exercițiului efectiv al dreptului la apărare a încuviințat cererea acestuia de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător. Ulterior, nu s-a făcut dovada angajării unui apărător ales recurentul ne mai prezentându-_se în fața instanței de recurs, iar apărătorul desemnat din oficiu solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea recurentului în temeiul art.11 pct.2, lit.a rap. la art.10 lit.d p, pentru lipsa unuia din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția, iar în subsidiar, reindividualizarea sancțiunilor în sensul reducerii acestora.
Curtea, examinând hotărârile recurate în raport de criticile formulate de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu în limitele motivelor de recurs conform art.385/9 ain.3 p, constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:
Instanțele au reținut în mod corect și complet situația de fapt și au realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză în cele două faze ale procesului penal, din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție în forma cerută de lege de către inculpat. Au fost avute astfel în vedere, plângerea și declarațiile părții vătămate, depozițiile martorilor, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante încheiat de lucrătorii de poliție, declarațiile participantului, procesele verbale de ridicare a corpurilor delicte întocmite de către lucrătorii de poliție, care se coroborează cu propriile declarații ale recurentului date în cursul urmăririi penale, prin care acesta a recunoscut faptele comise. În mod judicios instanțele anterioare au înlăturat apărările recurentului care, ulterior în cursul judecății a negat vinovăția sa, susținând că nu a avut cunoștință despre săvârșirea faptelor.
Ori, în mod evident, fără ajutorul date de către acesta la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, consumarea infracțiunii nu ar mai fi putut avea loc, contribuția recurentului în calitate de complice fiind esențială în desfășurarea activității infracționale, așa cum de altfel acesta a recunoscut și a descris în mod amplu pe parcursul cercetărilor, iar autorul faptei a confirmat. Mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, confirmă fără putință de tăgadă, vinovăția recurentului, recunoscută de acesta, de altfel pe parcursul cercetărilor. În plus depoziția celor doi martori și confirmă de asemenea existența faptelor și vinovăția inculpatului, ca de altfel și a autorului faptei, astfel că reținerea participației penale sub forma complicități în sarcina recurentului este legală, atât în privința încadrării juridice, cât și a situației de fapt.
Ca atare, cum apărările inculpatului au fost amplu analizate de instanțe și în mod judicios înlăturate ca fiind contrazise de mijloacele de probă administrate, așa cum acestea au fost descrise și analizate, reiese că soluția de condamnare a recurentului este legală, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, astfel că sunt nefondate criticile recurentului în privința greșitei sale condamnări.
Nici cea de a doua critică privind greșita individualizare a sancțiunilor nu este întemeiată, deoarece instanța de apel a procedat la reducerea sancțiunilor aplicate pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății, iar în condițiile situației de fapt expuse mai sus, cât și raportat la antecedentele penale ale recurentului, care au atras existența stării de recidivă, o reducere mai accentuată a pedepsei nu ar face decât să lipsească sancțiunea penală de eficiență. Din fișa de cazier judiciar se observă că acesta a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni închisoare tot pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat prin sentința penală 508/9-.04.2002 a Judecătoriei Sector 3 B, rămasă definitivă prin decizia penală 2181/12.11.2002, la momentul punerii î libertate având un rest neexecutat care a fost împlinit până la data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății.
În atare situație, instanța de apel a dat dovadă de suficientă clemență, procedând la reducerea sancțiunilor aplicate așa încât, față de considerentele expuse, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, conform art.385/15 pct.1 lit.b
C.P.P.Văzând și disp. art.192 alin. 2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 1.11.1980, domiciliat in B, sector 2,-, împotriva deciziei penale nr. 28/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița si a sentintei penale nr. 186/20.09.2007 pronunțată de Judecătoria Răcari.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
Grefier,
Cr./MM
4 ex./18.06.2008
f-
Judecătoria Răcari
a-
; G
Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
