Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 508/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ Nr. 508/2008

Ședința publică din 7 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu

JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:

- procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 137/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul intimat, în stare de arest din Penitenciarul -M asistat de avocat R, apărător ales cu delegație și pentru inculpatul, lipsind acesta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul parchetului susține recursul declarat, dar îl modifică față de forma redactată în sensul că solicită admiterea lui, casarea celor două hotărâri pronunțate și rejudecând, condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de lovire în încadrarea reținută în rechizitoriu, existând la dosar probe concludente în susținerea acestei infracțiuni. Pentru infracțiunea de furt, solicită schimbarea temeiului achitării din art. 11 pct.2 lit.a combinat cu art. 10 lit. b/1 Cod pr. penală în art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. d Cod pr. penală.

Avocata inculpaților intimați solicită respingerea recursului formulat de parchet ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate ca temeinice și legale. Starea de fapt reținută de instanța de fond corespunde întru totul realității și în mod corect, instanța de fond a procedat la achitarea inculpaților. Se impune menținerea acestei soluții avându-se în vedere împrejurările concrete în care s-a produs fapta, conținutul concret al faptei, urmarea concretă a faptei, modalitatea concretă în care au fost produse leziunile precum și persoana inculpaților.

Având ultimul cuvânt, inculpatul se consideră nevinovat și solicită respingerea recursului declarat de parchet.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

În deliberare, constată:

Prin sentința penală nr. 661/2007 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr-, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. 10 lit. b1.pr.pen. și art. 181.pr.pen. - a fost achitatinculpatulpentru infracțiunile de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1,lit. a și e pen. și lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 180 alin. 2.pen.

În temeiul art. 181alin. 3 și art. 91 lit. c pen. s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative în sumă de 1.000,00 lei.

II. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. 10 lit. b1.pr.pen. și art. 181.pr.pen. - a achitat peinculpatul, pentru infracțiunile de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1,lit. a și e pen. și lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 180 alin. 2.pen.

În temeiul art. 181alin. 3 și art. 91 lit. c pen. a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative în sumă de 1.000,00 lei.

În temeiul art. 346 alin. 1, art. 14 alin. 5.pr.pen. rap. la art. 998 și art. 1003.civ. a admis, ca fondată în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă G, împotriva inculpaților.

A obligat inculpații în solidar la plata sumei de 600,00 lei - despăgubiri morale - către partea civilă.

În temeiul art. 192 alin. 1 lit. d pr.pen. a obligat inculpații la plata sumei de câte 120,00 lei fiecare - cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în data de 17 martie 2006 între martorul Di, în calitate de reprezentant al, Construction 2000" - în calitate de proprietar și partea vătămată - G -, în calitate de chiriaș s-a încheiat contractul de comodat autentificat sub nr. 1286 din data de 17 martie 2006 de către, prin care s-a transmis părții vătămate, cu titlu gratuit, folosința autovehiculului marca,Volkswagen Transporter" - cu elementele de identificare înscrise în act - autovehicul înmatriculat sub nr. HD - 06 -, pentru o perioadă de 3(trei) ani, cu începere de la data de 17 martie 2006 și până la data de 18 martie 2009 (copia contractului de comodat - fila 13).

În temeiul acestui contract, partea vătămată a preluat folosința autovehiculului.

La data de 7 iunie 2006, martorul Di s-a prezentat în fața notarului public, d-l, dând o declarație, autentificată sub nr. 954 din data de 7 iunie 2006, înscris care cuprinde declarația unilaterală de reziliere a contractului de comodat autentificat sub nr. 1286 din data de 17 martie 2006 de către, prin care s-a transmis ui părții vătămate, cu titlu gratuit, folosința autovehiculului marca,Volkswagen Transporter" - începând cu data de 7 iunie 2006, intenție pe care se obligă să o aducă la cunoștința co-contractantului (declarația autentificată - copie - fila 30).

Ulterior încheierii contractului de comodat, martorul a solicitat, pe calea unei cereri de ordonanță președințială, cerere care a făcut obiectul Dosarului nr- al Tribunalului Hunedoara - obligarea părții vătămate (co-contractant) la restituirea autovehiculului care a făcut obiectul contractului.

Cererea a fost respinsă prin ordonanța nr. 1203/CA/2006, la data de 12 iulie 2006 (copia Ordonanței - filele 16 - 17).

Împotriva acestei hotărâri judecătorești martorul a formulat recurs, recurs care s-a soluționat la data de 23 august 2006, prin Decizia nr. 1101/2006 a Curții de APEL ALBA IULIA, care a menținut Ordonanța Tribunalului Hunedoara (copia deciziei - filele 18 - 19).

Martorul a mai promovat o acțiune în constatarea nulității contractului încheiat cu partea vătămată din prezenta cauză - cerere înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 3196/2006 - și care se afla pe rolul instanței la momentul soluționării cererii de ordonanță președințială (considerentele Deciziei nr. 1101/2006 a Curții de APEL ALBA IULIA - pg. 3 - fila 19).

În data de 16 august 2006, fără a se fi pronunțat vreo soluție cu privire la contractul anterior, martorul Di, în calitate de reprezentant al, Construction 2000" (administrator al persoanei juridice), încheie un nou contract de închiriere cu inculpatul - contract oneros - prin care transmite folosința aceluiași autovehicul, a cărui folosință o transmisese deja cu titlu gratuit și până la 18 martie 2009 părții vătămate G - inculpatului, acesta urmând să achite suma de 1.000 lei pe fiecare zi - chirie.

Acest al doilea act a fost autentificat sub nr. 1633 din data de 16 august 2006 de (copia contractului de închiriere - fila 14).

La momentul încheierii acestui al doilea contract, inculpatul, în calitate de chiriaș al bunului, a remis martorului suma de 10.000.000 lei (rol), iar în conținutul contractului nu se specifică împrejurarea că bunul al cărui folosință se transmite nu se afla în posesia transmițătorului, și că acest bun ar urma să fie predat ulterior (declarația martorului Di - fila 138 și copia contractului - fila 14).

Martorul Di i-a spus inculpatului că mașina este folosită fără drept de o persoană, și că acesta refuză să o restituie.

În aceste condiții, în data de 21 august 2006, în timp ce inculpatul, împreună cu inculpatul, se afla la terasa localului, " și îi relata acestuia din urmă că a închiriat o mașină de la un cetățean italian, dar că nu poate lua mașina întrucât aceasta se află în posesia unei persoane pe nume, persoană care refuză să o restituie, inculpatul i-a spus acestuia că știe pe respectiva persoană.

Observându-l pe partea vătămată, care conducea mașina închiriată, că a oprit la semafor, inculpatul s-a ridicat de la masa la care stătea cu co-inculpatul și i-a făcut semn acestuia să oprească.

Partea vătămată a oprit mașina, după ce a trecut de semafor și intersecție, iar cei doi inculpați s-au deplasat spre mașina condusă de partea vătămată.

Inculpatul s-a urcat în mașină, lângă partea vătămată, a întrebat pe acesta de unde are mașina, iar acesta a răspuns că i-a dat-o un prieten.

Inculpatul i-a arătat părții vătămate G contractul de închiriere al mașinii pe care acesta o conducea și, împreună cu inculpatul, a vrut să ia cheile din contact.

Partea vătămată s-a opus, cheia a căzut pe podul pedalier, iar în cele din urmă inculpatul a reușit să ia cheia autovehiculului.

În timp ce inculpații au încercat să ia cheia, iar partea vătămată încerca să se opună la luarea acesteia, respectiv încerca să o ridice de jos, au fost produse părții vătămate leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 5 - 6 zile de îngrijiri medicale, leziuni constând,traumatism cranio-facial acut închis" și,excoriații drept".

Împotriva acestei soluții, în termen și motivat, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani și partea vătămată și civilă

Prin motivele de apel formulate de parchet se critică sentința atacată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, vizată fiind greșita achitare a inculpaților în baza art. 10 lit."b/1" p Cod Penal și art. 18/1 pentru Cod Penal cele două infracțiuni motivat de faptul că instanța de fond nu a avut în vedere și nu a respectat îndeplinirea tuturor criteriilor stabilite de legiuitor pentru a aprecia dacă fapta nu prezintă pericolul social specific unei infracțiuni, atât cu privire la fapta săvârșită cât și cu privire la inculpați.

Motivele de apel formulate de partea vătămată și civilă vizează acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat la prima instanță.

Prin decizia penală nr. 137/A/5.05.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria P si partea vătămată si civila impotriva sentintei penale nr. 661/2007 a Judecătoriei Petroșani, județul

A fost obligată partea vătămată si civilă să plătească statului suma de 40 lei reprezentând cheltuieli judiciare in apel si 500 lei cheltuieli judiciare către inculpatul.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut următoarele:

Soluția de achitare a inculpaților și sub aspectul faptelor de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al. 1 lit. a și e pen. și lovite sau alte violențe, prev. și ped. de art. 180 al.2 Cod Penal, pronunțată de prima instanță este legală și temeinică.

Critica parchetului cu privire la neexaminarea de către prima instanță a tuturor criteriilor avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea pericolului social care imprimă caracterul de infracțiune a unei fapte este nefondată.

Astfel, la pronunțarea soluției instanța a avut în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, respectiv existența unui contract litigios de comodat a folosinței autovehiculului marca "Volkswagen Transporter" încheiat între martorul Di, în calitate de reprezentant al SC " Construction 2000" SRL atât cu partea vătămată cât și cu inculpatul, atitudinea concurentă a acestuia în sensul dezinformării inculpatului, zilele de îngrijiri medicale raportat la leziunile suferite de partea vătămată, persoana inculpaților precum și conduita acestora după săvârșirea faptei.

Față de starea de fapt, corect reținută de prima instanță, Tribunalul a apreciat că sancțiunea aplicată este aptă să-și atingă scopul, inculpații conștientizând gravitatea faptelor săvârșite, iar recuperarea socială a acestora este antrenată într-o mai M măsură fără aplicarea unei sancțiuni cu caracter penal, fiind nerelevantă în speță împrejurarea că pe rolul instanței există un alt dosar penal privind pe inculpatul, în favoarea acestuia acționând prezumția de nevinovăție.

Nici criticile formulate de partea civilă nu s-au găsit întemeiate, cuantumul despăgubirilor morale acordate de prima instanță fiind considerat o compensație echitabilă și suficientă pentru traumele suferite, în raport de natura leziunilor suferite și numărul de zile de îngrijiri medicale, suma de 50.000 lei solicitată fiind exagerată și nejustificată.

Cum nici la examinarea din oficiu a cauzei, în baza art. 371 al.2 proc.pen. nu s-au constatat aspecte de nelegalitate sau netemeinicie care să ducă la desființarea sentinței atacate, apelurile declarate de parchet și partea civilă au fost respinse ca nefondate, potrivit art. 379 pct.1 lit."b" proc. pen.

Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în termen Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, solicitând condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, existând la dosar probe concludente în susținerea acestei infracțiuni. Pentru infracțiunea de furt, s-a solicitat schimbarea temeiului achitării din art. 11 pct.2 lit.a combinat cu art. 10 lit. b/1 Cod pr. penală, în art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. d Cod pr. penală.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara este fondat, pentru următoarele considerente:

1. În ce privește infracțiunea de lovire pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților prin rechizitoriu, Curtea apreciază întemeiată soluția instanței de fond, menținută în apel, în sensul că, raportat la împrejurările comiterii faptei și la particularitățile incidentului în care au fost implicați inculpații, în concret fapta acestora nu a prezentat gradul de pericol social specific unei infracțiuni.

Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o justă individualizare a sancțiunii aplicate, ținând seama de împrejurările comiterii faptelor, de forma de vinovăție, de urmarea produsă și de circumstanțele de ordin personal ale inculpaților.

2. Curtea apreciază însă că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 lit. a și e CP, sub aspectul laturii subiective și obiective.

Inculpatul închiriase cu titlu oneros autoturismul de la martorul Di, astfel că intenția inculpaților nu a fost aceea a deposedării fără drept a părții vătămate de mașină, ci de a intra în posesia de fapt a bunului asupra căruia contractul de împrumut îi conferise inculpatului posesia de drept.

În consecință, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d, art. 385/9 pct. 18 CPP, Curtea va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 137/A/5.05.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

Va casa decizia penală atacată, precum și sentința penală nr.661/15.11.2007 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr-, numai sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește temeiul achitării pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e CP și sub aspectul cuantumului amenzii administrative aplicate și rejudecând cauza în aceste limite:

Va schimba temeiul juridic al achitării inculpaților și, din art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 CPP, în art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d CPP, în ce privește infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e CP.

Va reduce cuantumul amenzii administrative aplicate ambilor inculpați, de la 1000 lei, la 700 lei.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

În baza art. 192 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 137/A/5.05.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr.661/15.11.2007 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr-, numai sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește temeiul achitării pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e CP și sub aspectul cuantumului amenzii administrative aplicate și rejudecând cauza în aceste limite:

Schimbă temeiul juridic al achitării inculpaților și, din art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 CPP, în

art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d CPP, în ce privește infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e CP.

Reduce cuantumul amenzii administrative aplicate ambilor inculpați, de la 1000 lei, la 700 lei.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 7.10.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact. /2 ex. /31.10.2008

,

Președinte:Stanca Ioana Marcu
Judecători:Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș, Oana Maria Călian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 508/2008. Curtea de Apel Alba Iulia