Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 552/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 552/
Ședința publică de la 13 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
GREFIER: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 199/A din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns av. - apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat lipsă, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4545 din 8 octombrie 2008, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. precizează că inculpatul a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțată de Tribunalul Galați prin care a fost condamnat la 2 ani închisoare întrucât nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt, situația reținută nefiind cea reală. Inculpatul a mers la partea vătămată să-i ceară banii pe care i-a dat tatăl său și întrucât aceasta a refuzat, cu acordul ei i-a luat din curte 3 rațe și un sac de porumb așa cum reiese din declarațiile martorilor și. Consideră că pedeapsa aplicată este foarte mare. Solicită admiterea recursului, desființarea hotărârilor și în rejudecare, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. b în ref. la art. 10 lit. d Cod proc.pen. și în subsidiar, redozarea pedepsei aplicate având în vedere că mare parte din prejudiciu a fost recuperat.
Solicită plata onorariului din fondurile Ministerului Justiției.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că instanțele au stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, acesta în cursul urmăririi penale a recunoscut săvârșirea faptei și a precizat modul în care a săvârșit infracțiunea, declarațiile sale coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză. Față de faptul că ulterior, inculpatul a avut o atitudine nesinceră și nu a mai recunoscut săvârșirea infracțiunii și modalitatea în care a fost comisă, noaptea, prin efracție, din locuința concubinei fratelui său, de condamnarea sa anterioară tot pentru o infracțiune contra patrimoniului consideră că nu se impune reducerea pedepsei. Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 524/02.10.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosar - a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. g și i pen. cu aplicarea art. 37 lit. b pen. și cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 lit. c și art. 80.pen.
I-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b pen.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 100 lei cu titlu de daune.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
In noaptea de 25/26.03.2007, inculpatul - s- deplasat în comuna, jud.G, cu un taxi condus de martorul -. Împreună cu inculpatul mers și martorul.
Au mers la un bar unde vânzător era și acolo inc. - comandat mai multe produse după care i-a cerut martorului să- ducă în sat la o locuință. Martorul rămas la bar.
Martorul executat comanda făcută de inculpat și mers până la poarta locuinței părții vătămate, unde s- spus să oprească și să aștepte. Inculpatul - intrat în curtea locuinței părții vătămate, după ce îndepărtat încuietoarea și apoi sustras trei rațe, un sac cu porumb boabe și bicicletă.
pus bunurile sustrase în taxi și plecat la Martorul - încercat să-l întrebe pe inculpat ce face și ce este cu bunurile din mașină însă acesta i- spus că nu trebuie să- intereseze și să execute comanda făcută pentru că de asta i- plătit cursa.
Inculpatul dus bunurile sustrase la locuința sa din apoi, cu același taxi, s- întors în comuna, unde- aștepta martorul.
Martorii și - nu au cunoscut că inculpatul - a sustras bunuri de la partea vătămată.
Prejudiciul cauzat părții vătămate fost recuperat parțial, respectiv fost recuperată doar bicicleta, întrucât rațele și porumbul boabe au fost vândute de inculpat, bunurile fiind evaluate la suma de 200 lei.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate, în termen legal a declarat apel inculpatul -, criticând-o ca netemeinică; s-a susținut, în motivarea apelului, că probele administrate în cauză nu confirmă săvârșirea infracțiunii de furt calificat de către inculpat. În realitate, inculpatul a mers la partea vătămată să-i ceară banii pe care tatăl său i-a dat acestuia și întrucât partea vătămată nu a avut bani pentru achitarea datoriei i-a dat inculpatului 3 rațe și un sac de porumb pentru aop ăsui în restituirea datoriei. În ceea ce privește bicicleta ce a fost restituită părții vătămate, aceasta nu prezintă date de identificare.
În subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate inculpatului, urmând a se avea în vedere actele în circumstanțiere depuse la dosar precum și faptul că prejudiciul cauzat a fost acoperit aproape în totalitate.
Verificând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant inculpat și cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2.pr.pen. Tribunalul constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Pe baza analizei tuturor probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului -, dând faptei reținute în sarcina acestuia încadrarea juridică corespunzătoare.
În acest sens au fost avute în vedere plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și, declarațiile inculpatului care, în faza de urmărire penală, a recunoscut că în noaptea de 25/26.03.2007 a sustras din curtea părții vătămate trei rațe, un sac cu porumb boabe și o bicicletă.
În faza cercetării judecătorești, inculpatul a revenit asupra declarației inițiale arătând că s-a deplasat la locuința părții vătămate la solicitarea expresă a acesteia, pentru a-i restitui un împrumut, că partea vătămată i-a spus că nu are bani dar i-a dat în schimb trei rațe. A mai susținut că nu a luat de la domiciliul părții vătămate un sac de porumb și nici bicicleta acesteia, deoarece acestea nici nu ar fi încăput în mașină.
Inculpatul nu a justificat în niciun fel revenirea asupra declarației anterioare, iar susținerile inculpatului nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Dimpotrivă cele declarate de inculpat au fost infirmate de:
- declarația martorului, taximetristul care l-a transportat pe inculpat în comuna și care a observat ce acesta a intrat în mai multe rânduri în curtea locuinței părții vătămate de unde a revenit cu trei rațe, un sac de porumb și o bicicletă;
- declarațiile martorilor G și - părinții inculpatului, care au arătat că fiul lor a venit la domiciliu și cu "o traistă de porumb";
- declarația martorului căruia inculpatul i-a relatat că a furat trei rațe de la;
- procesele verbale de ridicare, respectiv de predare -primire a bicicletei, recunoscută de partea vătămată ca fiind cea care i-a fost sustrasă.
Din coroborarea probelor mai sus indicate a rezultat că în noaptea de 25/26.03.2007, inculpatul - a pătruns, prin efracție, în curtea părții vătămate de unde a sustras bunuri în valoare de 200 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. g și i pen.
Infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză a fost săvârșită după executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 183/3.04.2003 a Tribunalului Galați, dar mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare cu privire la această condamnare, astfel încât sunt aplicabile disp. art. 37 lit. b pen. privitoare la recidiva postexecutorie.
S-a considerat că instanța de fond a realizat și o judicioasă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, cu respectarea criteriilor prev. de art. 72.pen. ținând cont de dispozițiile părții generale a Codului Penal, de limitele de pedeapsă fixate în art.209 alin. 1.pen. de gradul de pericol social a infracțiunii săvârșite, de modalitatea și împrejurările în care a fost comisă (pe timp de noapte prin efracție, din locuința concubinei fratelui său).
Având în vedere că inculpatul este recidivist (anterior fiind condamnat tot pentru o infracțiune contra patrimoniului) și a avut o atitudine nesinceră pe parcursul cercetării judecătorești s-a apreciat că nu se impune reducerea pedepsei. S-a constatat ca prima instanță a manifestat clemență reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 2.pen.
Modalitatea de executare a pedepsei a fost judicios aleasă, față de împrejurarea că infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
Latura civilă a cauzei a fost în mod legal și temeinic soluționată, instanța de fond stabilind în mod corespunzător existența și întinderea prejudiciului cauzat părții vătămate, precum și obligația de despăgubire în sarcina inculpatului.
Față de aceste considerente, Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 199/A/2008 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestor hotărâri, a formulat recurs inculpatul care apreciază hotărârile recurate ca fiind nelegale și netemeinice din următoarele considerente:
a) Nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, bunurile reclamate de partea vătămată ca fiind sustrase fiind date inculpatului în contul unei datorii mai vechi;
b) În raport de valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune solicită aplicarea dispozițiilor art. 18 indice 1 Cod penal, deoarece în concret fapta nu prezintă pericol pentru ordinea publică;
Analizând hotărârea prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios, instanțele pe baza probelor administrate în cauză au stabilit săvârșirea faptelor cu vinovăție pentru inculpat și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Astfel, vinovăția inculpatului rezultă din următoarele probe:
- plângerea și declarațiile părții vătămate care precizează că în noaptea de 22 martie 2007, în jurul orelor 24,00 auzit o mașină oprind în fața casei, apoi a zărit în dreptul geamului trecând un iar ulterior a auzit zgomote specifice la locul unde se aflau rațele;
- declarația martorului - taximetristul care l-a transportat pe inculpat în comuna și care a observat că inculpatul a intrat de mai multe rânduri în locuința părții vătămate de unde a revenit cu trei rațe, un sac de porumb și o bicicletă;
- declarațiile martorilor G și, părinții inculpatului care au arătat că fiul lor a venit acasă cu o traistă de porumb;
- procesele-verbale de predare-primire a bicicletei recunoscută de partea vătămată ca fiind bicicleta sustrasă;
- declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală prin care recunoaște modul de comitere a faptei, declarații care se coroborează cu celelalte declarații date în cauză;
Față de aceste considerente,Curtea apreciază că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită.
Referitor la pedeapsa aplicată și modalitatea de executare, Curtea reține că aceasta este legală și temeinică, deoarece:
- gradul de pericol social al faptei, respectiv pătrunderea în curtea părții vătămate pe timp de noapte;
- persoana inculpatului care nu este la primul impact cu legea penală având o condamnare anterioară tot pentru o infracțiune de furt calificat;
- faptul că prejudiciul cauzat prin infracțiune a fost relativ mic și parțial recuperat, a fost avut în vedere de către instanțe care au aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea în favoarea acestuia de circumstanțe atenuante;
În consecință, nu se poate reține că, în concret, fapta inculpatului nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Față de aceste considerente, deoarece din examinarea hotărârilor din oficiu, nu se constată temeiuri care să ducă la casarea hotărârilor, acestea fiind legale și temeinice urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui G și, născut la data de 14 noiembrie 1983 în T, județul G, domiciliat în T,-, județul G, CNP -) împotriva deciziei penale nr. 199/A din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr- - sentința penală nr. 524 din 2 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, în recurs, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, către Baroul Galați va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./27 octombrie 2008,
Fond:
Apel: -
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Petruș Dumitru
