Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 566/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 566
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 315 din data de 31 iulie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales, lipsă fiind părțile civile intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru inculpatul recurent depune la dosar trei declarații olografe, pentru conturarea profilului socio-moral al inculpatului. Arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea deciziei penale atacate și reținând cauza spre rejudecare să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 10 al. 1 lit."c" coroborat cu art. 11 alin.2 lit. "a" Cod procedură penală pentru fapta prevăzută la punctul 1 din rechizitoriu, iar pentru fapta reținută la punctul 2 din rechizitoriu solicită ca instanța să facă aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. "a" și "c" din Codul penal și să se dispună reducerea pedepsei aplicată inculpatului, sub minimul special, spre minimul general.
În ceea ce privește fapta de la punctul 1 din rechizitoriu solicită a se avea în vedere că, deși inculpatul a recunoscut ambele fapte reținute în sarcina sa, recunoașterea acestuia nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 69 din Codul d e procedură penală, declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului doar în măsura în care sunt coroborate cu alte fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul material probator administrat în cauză.
Conform dispozițiilor art. 200 din Codul d e procedură penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora pentru ase constata că urmează să se dispună, sau nu, trimiterea în judecată a acestora.
Din interpretarea acestui text de lege, probele strânse folosesc doar la trimiterea în judecată a inculpatului neputând fi temei de condamnare, probele urmând a fi verificate în faza cercetării judecătorești.
Având în vedere argumentele expuse pe larg și în notele de concluzii depuse la dosar, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, achitarea inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 10 al. 1 lit."c" coroborat cu art. 11 alin.2 lit. "a" Cod procedură penală pentru fapta prevăzută la punctul 1 din rechizitoriu, iar pentru fapta reținută la punctul 2 din rechizitoriu solicită ca instanța să facă aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. "a" și "c" din Codul penal și să se dispună reducerea pedepsei aplicată inculpatului, sub minimul special, spre minimul general.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că este de acord cu concluziile apărătorului inculpatului numai sub aspectul susținerilor teoretice, referitoare la forța probantă a declarației inculpatului, dacă aceasta nu este coroborată cu alte probe, numai că, în prezenta cauză, din probatoriul administrat în fața instanței de judecată rezultă în mod clar vinovăția inculpatului. Instanța de fond a verificat și a constat că declarația inculpatului de coroborează cu alte mijloace de probă.
Formulează concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Inculpatul având cuvântul achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Judecătoria Iași, prin sentința penală nr.1380/30.04.2008 a hotărât condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 4/5.10.2007 a infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate; la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la data de 9/10 decembrie 2007 în dauna părții vătămate G și la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 9/10 decembrie 2007 infracțiunii de violare de domiciliu împotriva părții vătămate G, fapte prevăzute de art.208-209 lit. "g, i" Cod penal (primele două) și art.192 al.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. "a", 40 Cod penal.
S-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală 733 din 08.03.2007 a Judecătoriei Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 503 din 05.11.2007 a Tribunalului Iași și prin sentința penală nr. 1435 din 16.05.2007, rămasă definitivă prin neapelare la data de 11.06.2007 a Judecătoriei Iași au fost săvârșite în concurs real.
În baza art. 85 Cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală 733 din 08.03.2007 a Judecătoriei Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 503 din 05.11.2007 a Tribunalului Iași și a suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1435 din 16.05.2007 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 11.06.2007.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1435 din 16.05.2007 a Judecătoriei Iași și s-au repus în individualitatea lor pedepsele de 10 luni închisoare și 4 luni închisoare, aplicate pentru săvârșirea la data de 19/20.06.2005 a infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și 99 Cod penal și respectiv pentru săvârșirea la aceeași dată a infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 Cod penal.
În baza art. 34 lit. b și 36 alin. 2 Cod penal, s-au contopit pedepsele de 10 luni închisoare și respectiv 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală 1435/2007 cu pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentința penală 733/2007, pentru săvârșirea în noaptea de 20-21.02.2005 a infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - 4, 209 alin. 1 lit. a, e, g și i Cod penal cu aplic. art. 99 cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de un an închisoare (.), pe o perioadă de 2 ani și 10 luni închisoare care constituie conform art. 110 Cod Penal, termen de încercare calculat de la data de 11.06.2007.
În baza art. 83 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de la. B și executarea în întregime a acestei pedepse de un an închisoare, alături de pedeapsa rezultantă de trei ani închisoare, de la.
Inculpatul execută pedeapsa rezultantă finală de 4 (patru) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 64 lit. a și b Cod penal.
S-a respins cererea formulată de către inculpatul pentru revocarea măsurii arestării preventive.
In baza art.88 Cod penal s-a dedus timpul reținerii si al arestării preventive de la 13.02.2008 la zi, iar in baza art.350 Cod procedura penala s-a menținut starea de arest a inculpatului, A in Penitenciarul Iași.
S-a respins acțiunea civilă formulată de partea vătămată.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată G și în baza art. 998 cod civil obliga inculpatul să îi plătească acesteia suma de 1100 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor furate și nerecuperate.
În baza art. 118 alin. 1 lit. Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 50 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 04.10.2007 inculpatul a consumat băuturi alcoolice la barul "La ", situat vis-a vis de SC SA A sub influența băuturilor alcoolice, după ora 24,00 inculpatul s-a hotărât să sustragă bunuri din autoturisme. Astfel inculpatul s-a deplasat în incinta SC SA din comuna, unde se află parcat autoturismul Mercedes cu numărul de înmatriculare IS.05. aparținând părții vătămate. Cu ajutorul unui fragment ceramic de la o bujie auto, inculpatul a spart geamul de la portiera față, după care a deschis-o, pătrunzând în interior. Din autoturism, inculpatul a sustras un radiocasetofon "" și două boxe audio. Cu bunurile astfel sustrase, inculpatul s-a deplasat la domiciliul său.
Ulterior, radiocasetofonul sustras fost vândut unei persoane neidentificate, ce efectuează transport de persoane în regim de maxi-taxi. audio au fost vândute de către inculpat, contra sumei de 20 lei, martorului .
În noaptea de 09/10.12.2007, după de a consumat băuturi alcoolice inculpatul s-a hotărât să sustragă bunuri din autoturismul părții vătămate Astfel, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate și a pătruns pe poarta care nu era asigurată în curtea acesteia, unde se afla parcat autoturismul Mercedes cu numărul de înmatriculare IS.74.
Cu ajutorul unei șurubelnițe inculpatul a forțat geamul de la portiera dreapta față, reușind să îl deschidă, după care a pătruns în interiorul autoturismului. Din autoturism inculpatul a sustras un radiocasetofon Sony și două boxe audio. Cu bunurile astfel sustrase, inculpatul s-a deplasat la locuința sa.
Ulterior, inculpatul a vândut bunurile sustrase în " cel ", unei persoane rămase neidentificate.
Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, au fost ridicate trei fragmente de urme papilare de pe partea interioară a geamului de la portiera dreapta față. În urma efectuării comparațiilor dactiloscopice, s-a stabilit ca una din urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului a fost cerată de degetul arătător de la mâna dreaptă a inculpatul.
Fapta inculpatului care în noaptea de 04/05.10.2007, prin efracție, a sustras din autoturismul părții vătămate un radiocasetofon "" și două boxe audio, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art. 40 Cod penal.
Fapta inculpatului care în noaptea de 09/10.12.2007 a pătruns fără drept în curtea părții vătămate G întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "violare de domiciliu", prevăzută de art. 192 alin 2 Cod penal cu aplicarea art. 40 Cod penal.
Fapta inculpatului care în noaptea de 09/10.12.2007, prin forțarea geamului de la portiera dreapta față a autoturismului părții vătămate Gas ustras din interiorul acestuia un radiocasetofon Sony și două boxe, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat", prevăzută de art. 208 alin 1-209 alin1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art. 40 Cod penal și se dovedesc cu următoarele mijloace de probă: - plângerile și declarațiile părților vătămate; dovezi de recuperare parțială a prejudiciului; procesele-verbale de cercetare la fața locului; proces verbal de recunoaștere și planșa foto; declarația martorului; declarațiile martorului; declarația martorului; raport de expertiză dactiloscopică nr. -/14.01.2008; declarațiile martorului; declarația martorului; declarațiile inculpatului.
Săvârșirea faptelor și vinovăția inculpatului fiind dovedite, urmează ca instanța, în baza criteriilor generale prevăzute de art. 72 Cod penal, să-i aplice acestuia pedepse de câte 3 ani închisoare pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni, la individualizarea cărora s-a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor, modalitățile de săvârșire, valoarea prejudiciului și circumstanțele reale și personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale și a avut atitudine sinceră în cursul urmăririi penale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art.363 Cod procedură penală inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului inculpatul arată că pedeapsa rezultantă aplicată este prea mare față de prejudiciul efectiv produs și recuperat, și față de criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal.
Tribunalul Iași, prin decizia penală nr.315/31.07.2008 a respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva sentinței penale 1380/30.04.2008 a Judecătoriei Iași, pe care a menținut-
S-a dedus din pedeapsa stabilită inculpatului durata arestării preventive de la 30.04.2008 la zi și s-a menținut starea de arest.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
În primă instanță, inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, având o poziție procesuală corectă, aspect avut în vedere de prima instanță la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate. În același timp instanța a avut în vedere că inculpatul a săvârșit doua fapte de furt dar și antecedența penală a acestuia. Astfel, inculpatul are în antecedență fapte de aceeași natură, iar pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare este rezultatul aplicării dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pedepsele aplicate de prima instanța pentru infracțiunile de furt, în dauna celor două părți vătămate, sunt la limita minimă prevăzută de lege, respectiv câte 3 ani închisoare.
Așa cum a reținut în mod corect instanța de fond, situația de fapt reținută prin actul de inculpare a fost dovedită cu materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penal cât și în cursul judecății.
Toate aspectele invocate în apel d e către inculpat au fost avute în vedere de prima instanță la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, însă s-au avut în vedere și antecedentele penale ale inculpatului.
Faptele reținute de prima instanță a fi săvârșite de către inculpat au fost dovedite cu mijloacele de probă administrate, iar instanța de fond a făcut o corectă apreciere a acestui probatoriu, pronunțând o sentință legală și temeinică.
Analizând sentința primei instanțe și din oficiu, sub aspectul legalității și temeiniciei, tribunalul reține că aceasta nu este afectată de nici un viciu de fond sau de formă.
Având în vedere considerentele arătate mai sus, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pc1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul și va menține sentința primei instanțe.
În termenul prevăzut de art.385 ind.3 alin.1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpatul solicită achitarea în baza art.10 al.1 lit. "c" coroborat cu art.11 pct.2 lit. "a" Cod procedură penală, pentru fapta prevăzută la punctul 1 din rechizitoriu, iar pentru fapta prevăzută la punctul 2 în rechizitoriu solicită aplicarea art.74 lit. "a-c" și reducerea pedepsei inculpatului sub minimul special spre minimul general.
Arată inculpatul că deși a recunoscut ambele fapte, recunoașterea sa nu poate constitui probă decât coroborată cu alte probe din dosar și acestea nu există, de aceea solicită achitarea.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, pentru săvârșirea a trei infracțiuni: una de furt calificat, prevăzută de art.208-209 al.1 lit. "g, i" Cod penal împotriva părții vătămate, una de furt calificat, prevăzută de art.208-209 al.1 lit. "g, i" Cod penal împotriva părții vătămate G și una de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 al.2 Cod penal, împotriva aceleiași părți vătămate G, toate cu aplicarea art.40 Cod penal și art.33 lit. "a" Cod penal.
Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
În noaptea de 4/5.10.2007 inculpatul a sustras din autoturismul părții vătămate, prin efracție, un radiocasetofon și 2 boxe. În noaptea de 9/10 decembrie 2007 inculpatul a pătruns fără drept în curtea părții vătămate G și prin forțarea geamului de la portiera dreapta față a autoturismului acesteia a sustras din interior un radiocasetofon și 2 boxe.
Coroborând probele administrate în cauză instanța de fond a ajuns la concluzia justă că faptele există, au fost comise de inculpatul și s-a reținut în mod corect vinovăția acestuia.
Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului s-a făcut în mod corect de instanța de fond care a ținut cont atât de criteriile generale, prevăzute de art.72 Cod penal cât și de circumstanțele personale ale inculpatului care a recunoscut faptele, a recuperat parțial prejudiciul și a comis faptele în stare de pluralitate infracțională, rezolvând temeinic și legal situația infracțională a acestuia.
Nu se impune în cauză reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile comise, față de gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, modalitatea concretă a săvârșirii și persistența infracțională de care a dat dovadă inculpatul în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni.
Latura civilă a cauzei a fost corect soluționată de instanța de fond și inculpatul a fost obligat la plata prejudiciului cauzat prin faptele sale.
În cauză nu există indicii că altă persoană ar fi comis infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 al.2 Cod penal împotriva părții vătămate G, indicată în rechizitoriu prima, neexistând dubii în cauză cu privire la săvârșirea faptei de către inculpatul.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.315/31.07.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art.381, 383 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 31.07.2008 la zi.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr.315/31.07.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 31.07.2008 la zi.
Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
14.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Mihaela Chirilă, Otilia Susanu
