Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 580/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-a PENALĂ
Dosar nr-
749/2009
DECIZIA PENALĂ nr.580
Ședința publică din data de 24 aprilie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu JUDECĂTOR 2: Raluca Moroșanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Constantinescu
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul-inculpat - împotriva Deciziei penale nr.87/A/4.II.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest preventiv, și asistat juridic de apărător din oficiu, cu delegația nr.010.743/3.IV.2009, depusă la dosar, lipsind intimații-părți civile "Ad Communication Plus" și " "
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat, personal, solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece nu cunoaște motivul pentru care se află în fața instanței de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de acordare a unui nou termen de judecată.
Curtea încunoștințează pe recurentul-inculpat asupra faptului că se află în fața instanței de recurs, întrucât a declarat recurs împotriva deciziei penale din apel, astfel că respinge, ca neîntemeiată, cererea de acordare a unui nou termen de judecată.
Nefiind excepții de invocat, la solicitarea Curții, recurentul-inculpat, prin apărător din oficiu, învederează că recursul se întemeiază pe cazul de casare prevăzut de art.3859, alin.1, punctul 18, Cod procedură penală.
Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărător din oficiu, invocând motivul de recurs prevăzut de art.3859, alin.1, punctul 18, Cod procedură penală, privind eroare de fapt, susține că probele administrate nu dovedesc vinovăția sa, existând neconcordanțe între declarațiile martorilor, cu atât mai mult cu cât se afla într-o altă localitate, astfel că solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale și a sentinței penale, iar pe fond, rejudecând, să se dispună achitarea sa, în temeiul art.11, pct.2, lit.a, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, lit.c, Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că motivul de recurs privind eroare de fapt invocat nu este fondat, întrucât nu a precizat în ce constă eroare de fapt comisă de instanțele de judecată, cu atât mai mult cu cât probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului, care a folosit unul dintre telefoanele mobile sustrase și s-a aflat în posesia celor două laptopuri sustrase, pe care le-a vândut, după cum rezultă din declarațiile martorilor cumpărători, care l-au recunoscut pe inculpat, așa încât pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, cu obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, personal, arată că este nevinovat, iar martorii au dat declarații contradictorii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.707/12.XI.2008, din Dosarul nr-, Judecătoria Sectorului II, B, în temeiul art.334, Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor penale din infracțiunile prevăzute de art.208, alin.1-art.209, alin.1, literele g și i, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, și de art.208, alin.1-art.209, alin.1, literele g și i, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.208, alin.1-art.209, alin.1, literele g și i, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal și art.37, lit.b, Cod penal, după care, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, literele g și i, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal și art.37, litera b, Cod penal, a condamnat pe inculpatul - la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată și în stare de recidivă postexecutorie, făcând aplicarea art.71-art.64, lit.a, teza a II-a și lit.b, Cod penal, a menținut, în temeiul art.350, Cod procedură penală, starea de arest preventiv a inculpatului, iar, în temeiul art.88, Cod penal, a dedus reținerea și arestarea preventivă de la data de 28.2008 la zi, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă "Ad Communication Plus" și a luat act că partea vătămată " " nu s-a constituit parte civilă, a luat, în temeiul art.118, lit.e, Cod penal, măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 1.000 lei, obligându-l pe inculpat, în temeiul art.191, alin.1, Cod procedură penală, la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, că pe data de 19/20.III.2008, pe timp de noapte inculpatul a pătruns, prin escaladarea balconului și forțarea tâmplăriei PVC, atât în sediul social al părții vătămate "Ad Communication Plus", situat în B, Str. -, nr.36,.A,.14, Sectorul II, de unde a sustras un laptop marca, cu geanta aferentă, nerecuperate, trei telefoane mobile marca Nokia 1600, precum și cheile de la ușa de acces, cât și în imobilul din B, Str. -, nr.36,.A,.13, Sectorul II, reprezentând punctul de lucru al " ", de unde a sustras un laptop marca, nerecuperat, suma de 50 lei, precum și cheile de la toaleta de serviciu, după care, în aceeași noapte, a vândut cele două laptopuri și unul dintre telefoanele mobile martorului, cu suma de 1.000 lei, iar, ulterior, a vândut celelalte două telefoane mobile martorilor -, cu suma de 70 lei, și -, cu suma de 50 lei, ambele restituite, ulterior, părții vătămate "Ad Communication Plus" De asemenea, a reținut că, prin Sentința penală nr.1.508/19.2005 a Judecătoriei Drobeta -T-S, din Dosarul nr.4.476/2005, definitivă prin Decizia penală nr.226/A/20.VI.2005 a Tribunalului Mehedinți, s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu deducerea reținerii din data de 6.III.2003, precum și a arestului preventiv și perioadei executată începând cu data de 26.III.2002 la zi, fiind liberat condiționat, prin Sentința penală nr.3.193/17.XI.2005 a Judecătoriei Drobeta -T-S, pe data de 22.XI.2005, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 671 zile închisoare.
În motivare, instanța de fond a arătat că există probe clare de vinovăție, și anume procesele-verbale de cercetare la fața locului din datele de 20.III.2008 și de 14.VI.2008, la sediul social al părții vătămate "Ad Communication Plus", însoțite de planșe fotografice, precum și din data de 20.III.2008, la punctul de lucru aparținând " ", cu planșe fotografice, procesul-verbal din data de 28.2008, potrivit căruia terminalul mobil cu seria 354 528 011 458 79 fost utilizat în perioada 20.III.2008, ora 2,22 - 23.III.2008, ora 13,12 cu o cartelă cu numărul de apel 0731/096.988, găsită de organele de poliție, potrivit procesului-verbal din data de 28.2008, cu planșe fotografice, într-un telefon mobil marca Nokia N 95, aflat în autoturismul marca BMW, cu număr de înmatriculare B-44-, ambele aparținând inculpatului, predată de martorul -, soția acestuia, iar în perioada 23.III.2008, ora 14,04 - 25.III.2008, ora 15,00 cu o cartelă cu numărul de apel 0729/607.588, aparținând martorului -, care a declarat, atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, faptul că în a doua Jal unii martie a anului 2008 cumpărat, din, un telefon mobil marca Nokia 1600, pe care a plătit suma de 50 lei, de la inculpat, cunoscut sub porecla de " al lui ", pe care, potrivit procesului-verbal din data de 12.VI.2008, însoțit de planșe fotografice și de declarația martorului-asistent, l-a recunoscut de pe planșele fotografice, în timp ce terminalul mobil cu seria 354 528 011 459 87 fost utilizat în perioadele 20.III.2008, ora 14,13 - 21.III.2008, ora 19,09, 23.III.2008, ora 12,56 - 25.III.2008, ora 22,45 cu o cartelă cu numărul de apel 0720/567.985, ce aparține martorului, care a arătat, la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească, faptul că în cursul lunii martie a anului 2008, după ora 21,00, la locuința lui, concubina sa, a venit inculpatul, cunoscut sub numele de "", de la care a cumpărat un telefon mobil marca Nokia 1600, pe care, ulterior, l-a spart, precum și două laptopuri mărcile și, pe care le-a vândut în unui cunoscut din vedere, pe nume "", recunoscându-l pe inculpat de pe planșele fotografice, conform procesului-verbal din data de 9.2008, însoțit de declarația martorului-asistent, procesele-verbale de transcriere a interceptărilor telefonice purtate pe telefonul mobil cu seria 354 528 011 460 914, folosit cu o cartelă cu numărul de apel 0730/939.228, aparținând martorului -, care, în cursul urmăririi penale, a declarat că pe data de 9.III.2008 a cumpărat, din târgul -, un telefon mobil marca Nokia 1600, de la inculpat, pe care l-a recunoscut de pe planșele fotografice, astfel după cum atestă procesul-verbal din data de 22.2008, însoțit de planșe fotografice și de declarația martorului-asistent -, înlăturând, ca nesincere, declarațiile din fața instanței de judecată a martorului -, potrivit căreia a cumpărat telefonul mobil de la o altă persoană decât inculpatul și a martorului-asistent, care a susținut că a semnat declarația de la urmărire penală fără să asiste la recunoașterea de pe planșele fotografice și fără să-i cunoască conținutul, deoarece nu se coroborează cu celelalte probe administrate, declarațiile contradictorii ale inculpatului, care, inițial, a susținut că, mergând la locuința fraților săi, din, fără a putea preciza adresa, s-a întâlnit în holul blocului cu doi băieți, însoțiți de o fată "", care i-au solicitat să-i ajute să vândă un laptop, cumpărat de martorul, care i-a spus că ar mai fi ceva în geantă, oferindu-i suma de 1.000 lei, din care și-a păstrat suma de 750 lei, apoi a arătat că amândoi s-au uitat în geanta în care se afla doar un laptop, însă, la revenirea din casă, martorul i-a arătat încă trei telefoane mobile, despre care i-a spus că le-a găsit în geantă, amintindu-și, totuși, la prezentarea materialului de urmărire penală, că, de fapt, fusese însoțit de martorul -, soția sa, care, evident, a declarat subiectiv, pro causa.
Cât privește încadrarea juridică, a arătat că faptele penale au fost comise în baza aceleiași rezoluții infracționale, care rezultă din modul similar de comitere, respectiv în cursul aceleiași nopți, din două societăți comerciale aflate la mică distanță, astfel că există o unitate legală de infracțiune, în forma continuată.
La individualizarea judiciară a pedepsei cu închisoarea, a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72, Cod penal, și anume gradul ridicat de pericol social al faptei penale, care rezultă atât din modul concret de săvârșire, mai precis pe timp de noapte și prin efracție, cât și din cuantumul destul de ridicat al prejudiciului material, acoperit doar în parte, prin restituire în natură, persoana inculpatului, cunoscut cu numeroase antecedente penale, fiind recidivist postexecutoriu, care a avut o atitudine procesuală extrem de nesinceră în cursul urmăririi penale, întrucât în fața instanței de judecată a refuzat să dea vreo declarație.
Pe latură civilă, a arătat că partea civilă "Ad Communication Plus" nu a făcut dovada cuantumului prejudiciului material cauzat prin fapta ilicită a inculpatului.
A luat, în temeiul art.118, litera e, Cod penal, măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 1.000 lei, obținută din vânzarea bunurilor sustrase.
În termen legal, inculpatul a declarat apel, pentru nelegalitate, solicitând achitarea sa, în temeiul art.11, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, litera c, Cod procedură penală, deoarece nu a comis fapta penală.
Prin Decizia penală nr.87/A/4.II.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-inculpat, a menținut starea de arest preventiv a acestuia, a dedus reținerea și arestarea preventivă de la data de 28.2008 la zi, cu obligarea apelantului-inculpat la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
În motivare, instanța de apel a arătat că instanța de fond, în mod corect, a stabilit situația de fapt, încadrarea juridică a faptei penale, precum și vinovăția inculpatului, care rezultă din declarațiile martorilor -, care a susținut că a cumpărat de la inculpat, recunoscut de pe planșele fotografice, telefonul mobil marca Nokia 1600, fără încărcător, și, care a arătat că a cumpărat de la inculpat, pe care l-a recunoscut de pe planșele fotografice, două laptopuri, având mărcile și caracteristicile indicate de părțile vătămate, precum și un telefon mobil marca Nokia 1600, astfel că vânzările au avut loc imediat după sustragerea bunurilor, declarațiile martorului -, care a cumpărat telefonul mobil marca Nokia 1600 de la inculpat, recunoscut de pe planșele fotografice, ceea ce înseamnă că nu este o simplă coincidență faptul că toate bunurile sustrase au fost vândute de inculpatul, care, anterior, a fost condamnat definitiv, prin 12 sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat.
În termen legal, apelantul-inculpat a declarat recurs, nemotivat în scris.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că probele administrate nu dovedesc vinovăția sa, existând neconcordanțe între declarațiile martorilor, cu atât mai mult cu cât se afla într-o altă localitate.
În drept, a invocat motivul de recurs prev. de art.385/9, alin.1, punctul 18, Cod procedură penală.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale și a sentinței penale, iar pe fond, rejudecând, să se dispună achitarea sa, în temeiul art.11, pct.2, lit.a, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, lit.c, Cod procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și hotărârile judecătorești ale instanțelor de fond și de apel, atât din punct de vedere al motivului de nelegalitate invocat, cât și din oficiu, potrivit art.385/9, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Astfel, motivul de recurs prevăzut de art.385/9, alin.1, punctul 18, Cod procedură penală se referă la eroarea grosieră, care poate exista doar în situația în care instanța de judecată pronunță o soluție în totală și evidentă contradicție cu probele aflate la dosar, astfel că nu poate fi cenzurat, din punct de vedere al acestui caz de casare, modul de selectare și de interpretare ale probelor. Ori, tocmai această evidență a dovezilor de vinovăție a fost trecută sub tăcere de recurentul-inculpat, care s-a limitat, în susținerea cazului de recurs invocat, doar la declarațiile contradictorii ale unor martori și la o apărare lipsită de credibilitate și de suport probator. Într-adevăr, instanța de fond a înlăturat, ca nesincere, într-un mod argumentat, doar o parte a probatoriului, mai precis declarațiile de la cercetare judecătorească date de martorul -, cumpărătorul unuia dintre telefoanele mobile marca Nokia 1600 (fila 59, dosar instanță de fond), de martorul-asistent - (fila 94, dosar instanță de fond), la recunoașterea inculpatului, în cursul urmăririi penale, de pe planșele fotografice de către martorul -, potrivit procesului-verbal din data de 22.2008, însoțit de planșe fotografice și de declarația aceluiași martor-asistent (filele 92-96, dosar de urmărire penală), precum și de unicul martor pe situația de fapt -, soția inculpatului, de care și-a amintit, abia după terminarea urmăririi penale, la al treilea termen de judecată în fața instanței de fond, că l-a însoțit la vânzarea celor două laptopuri mărcile și, precum și a unui telefon mobil marca Nokia 1600 către martorul, susținând apărarea neverosimilă a soțului său (fila 58, dosar instanță de fond). Însă, împrejurarea că instanța de fond a avut în vedere multitudinea probelor coroborate de vinovăție, și nu anumite declarații mincinoase favorabile inculpatului, nu constituie, nicidecum, o gravă eroare de fapt.
În egală măsură, Curtea constată că nu este incident nici unul dintre cazurile de casare obligatoriu a fi avute în vedere din oficiu, potrivit art.385/9, alin.3, Cod procedură penală.
În consecință, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva Deciziei penale nr.87/A/4.II.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.385/17, alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.383, alin.2, Cod procedură penală, va deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 28.2009 la zi, urmând ca, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, să-l oblige pe recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva Deciziei penale nr.87/A/4.II.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.385/17, alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.383, alin.2, Cod procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 28.2009 la zi.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.IV.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
a escu
GREFIER
Red. și dact.: jud.
-Secția a II-a penală: (jud. redactor).
-
Jud. Sectorului II, B: -.
2 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Raluca Moroșanu, Mariana Constantinescu
