Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 596/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 596
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 97 din data de 02 martie 009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul recurent, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru inculpatul recurent, arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, a se avea în vedere că soluția atacată este nelegală și netemeinică.
Sub aspectul laturii penale, în mod greșit s-a dispus condamnarea inculpatului, situația de fapt fiind stabilită fără coroborarea tuturor probelor administrate în cauză.
În mod greșit instanța a dispus condamnarea inculpatului aplicând acestuia o sancțiune penală întrucât împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, ca și persoana inculpatului, care desfășura profesia de taximetrist, la momentul producerii faptei, nu sunt în măsură să atragă sancționarea penală a acestuia.
Potrivit dispozițiilor legale, complicitatea ca formă a participației penală constă în înlesnirea sau ajutorul, cu intenție, în orice mod, la săvârșirea faptei penale.
Consideră că nimic nu justifică atragerea răspunderii penale a inculpatului.
În concluzie solicită achitarea inculpatului, în temeiul disp. art. 10 lit. d din Codul d e procedură penală.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului formulat de inculpat, ca nefundat.
Instanța de apel a avut în vedere la pronunțarea deciziei aceleași critici și a argumentat corect, prin analizarea întregului material probator.
În mașina inculpatului s-au găsit urme de cupru, iar ceilalți doi inculpați au încărcat valul de cupru în mașină, cu știința inculpatului. Mai mult, acesta a mutat bancheta din spate a mașinii pentru a încăpea cantitatea de cupru încărcată.
Inculpatul avea cunoștință de proveniența ilicită a cablului de cupru și avea posibilitatea de a nu participa la săvârșirea infracțiunii.
Raportat la probatoriul administrat în cauză, apreciază decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
Av. pentru inculpatul recurent arată că activitatea de taximetrie intră în sfera de transport bunuri și persoane, taximetristul preluând comanda și executând transportul după exprimarea acordului de preluare a comenzii.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin Sentința penală nr. 404/22.12.2008 a Judecătoriei Hârlăus -au dispus următoarele:
1. Condamnă pe inculpatul,fiul lui și, născut la 15.09.1987 în localitatea Tg., jud. I, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. "a,g" și alin. 3 lit. "h" Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. "c", art. 75 lit. "c", art. 76 lit. "c" și art. 80 Cod penal.
Conform art. 71 alin. 2 Cod penal sunt interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de dispozițiile art. 64 lit. "a" teza a-II-a și "b" Cod penal.
În baza art. 81 și 71 alin. 5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei principale și a celor accesorii aplicate inculpatului.
Conform art. 82 Cod penal termenul de încercare pentru inculpat este de 4 (patru) ani.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal.
2. Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 3.03.1988 în localitatea Tg., jud. I, necunoscut cu antecedente penale la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. "a,g" și alin. 3 lit. "h" Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. "a,c", art. 75 lit. "c", art. 76 lit. "c" și art. 80 Cod penal.
Conform art. 71 alin. 2 sunt interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de dispozițiile art. 64 lit. "a" teza a-II-a și "b" Cod penal.
În baza art. 81 și 71 alin. 5 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și ale celor accesorii aplicate inculpatului.
Conform art. 82 Cod penal termenul de încercare pentru inculpat este de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal.
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă "Romtelecom" - Centrul de Telecomunicații I, prin reprezentanți legali și în consecință obligă pe inculpați să plătească către această parte suma de 30.123 lei despăgubiri civile la care se adaugă dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a sentinței și până la plata integrală a debitului.
Onorariile avocați oficiu (delegația nr. 160/2008 - av. V - BA - 100 lei din timpul urmăririi penale și delegația nr. 241/2008- av. C - 100 lei de la cercetarea judecătorească) vor fi acoperite inițial din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul să plătească către stat suma de 400 lei cheltuieli judiciare (din care 200 lei onorariu avocat oficiu, 150 lei la urmărirea penală și 50 lei la cercetarea judecătorească).
Obligă pe inculpatul să plătească către stat suma de 200 lei cheltuieli judiciare (din care 150 lei la urmărirea penală și 50 lei cheltuieli judiciare).
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 31.05.2008 lucrătorii Postului de Politie, județul I, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în noaptea de 30/31.05.2008 persoane necunoscute au sustras cablu telefonic de la rețeaua de telefonie Romtelecom dintre localitățile - și au fost distruși 14 stâlpi de lemn care aveau rol de susținere.
În cauză s-a procedat la cercetarea locului faptei, ocazie cu care s-a constatat că rețeaua de telefonie dintre satele și era compusă dintr-un cablu telefonic (300 perechi) susținut cu o ancoră pe stâlpi de lemn.
Cablul telefonic a fost găsit și sustras pe o lungime de 850 metri, zonă în care au fost doborâți la pământ 14 stâlpi.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că autorii sunt inculpații, -.
S-a stabilit că în seara zilei de 30.05.2008 inculpații și - s-au întâlnit la un bar din localitatea "La ".
La un moment dat învinuitul i-a propus inculpatului să meargă împreună să sustragă cablul telefonic dintre satele și, propunere cu care acesta din urmă a fost de acord, sens în care s-a deplasat la locuința sa de unde a luat un clește tip "gură de "și un ferăstrău cu pânză de bomfaier.
Cei doi inculpați menționați mai sus au hotărât să-l antreneze în comiterea faptei și pe învinuitul, căruia i-au făcut propunerea, acesta acceptând- Învinuitul a solicitat apoi telefonic pe inculpatul să-i transporte cu taxiul la.
Astfel, acesta din urmă a mers cu autoturismul cu nr. de înmatriculare - la barul din localitatea de unde i-a luat pe cei trei învinuiți pe care i-a transportat până la intersecția care face legătura între satele și. Aici, inculpatul a luat din portbagaj cleștele și bomfaierul și a rămas împreună cu învinuiții și pentru a sustrage cablul telefonic, Inculpatul plecând cu taxiul, urmând să revină conform înțelegerii, la solicitarea celor trei învinuiți pentru a-i transporta cu cablul telefonic sustras.
Învinuiții -, și, folosindu-se de clește și bomfaier, au început să taie cablul telefonic de pe primul stâlp aflat în intersecția drumurilor dintre satele, și. Cei trei învinuiți au desfăcut cablul de pe stâlpi, tăindu-l și apoi trăgându-l din elementele cu care era prins, astfel încât cu această ocazie s-au rupt mai muți stâlpi, căzând la pământ (stâlpii fiind din lemn putred).
Activitatea infracțională a celor trei învinuiți a continuat în modul arătat mai sus, până au ajuns într-o, unde au observat niște stâlpi din lemn, iar pe lângă aceștia cobora cablul de telefonie, intrând apoi în pământ, motiv pentru care l-au tăiat de la nivelul solului.
Cablul sustras l-au secționat în bucăți de circa 50 metri iar apoi l-au făcut val.
După ce au considerat că este suficient cablu sustras, cei trei învinuiți l-au apelat telefonic pe inculpatul, care conform înțelegerii a sosit la fața locului, au încărcat cablul sustras pe bancheta din spatele autoturismului și împreună cu inculpatul s-au deplasat la vărsătoarea orașului Tg., învinuiții. și rămânând să mai taie cablul telefonic. Ajunși la vărsătoare, cei doi învinuiți au descărcat cablul după care inculpatul a plecat cu taxiul, rămânând inculpatul să-l ardă, pentru a rezulta cupru.
După un timp la vărsătoare au venit și ceilalți învinuiți și Rusa, unde au ars restul de cablu și după ce a rezultat cupru, l-au apelat la telefon din nou pe inculpatul, pentru a-i transporta cu taxiul în orașul Tg., unde urmau să-l vândă. Pe drum l-au lăsat pe învinuitul să meargă acasă, ceilalți trei învinuiți deplasându-se apoi la numitul căruia i-au vândut cuprul, fără să-i spună că acesta provine din furt.
Din suma de bani încasată au dat 200 lei învinuitului minor, restul împărțindu-i în părți egale la cei trei învinuiții majori.
Situația de fapt reținută a fost confirmată de declarația inculpatul -, - și din declarația olografă a învinuitului, cei trei învinuiți recunoscând comiterea faptei.
In cauză a fost efectuată reconstituirea la care au participat inculpații -, și - și care au arătat cu exactitate activitățile pe care le-au întreprins în momentul comiterii faptei.
A fost examinat autoturismul cu nr. de înmatriculare lS-69 ocazie cu care în interiorul acestuia au fost identificate fire de cupru rezultate de la cablurile de telefonie sustras.
Învinuitul s-a sustras de la cercetări plecând de la domiciliu în loc. necunoscut, motiv pentru care față de acesta se va disjunge cauza.
Aceeași soluție se va dispune și cu privire la învinuitul, care după cea făcut o prima declarație,În prezența marnei sale (olografă) a plecat cu familia de la domiciliu.
Cu ocazia audierii martorului a declarat că în dimineața zilei de 31.05.2008, în jurul orelor 09.00 la domiciliul său au venit învinuitul și, i-a oferit spre vânzare de cupru arsă.
Martorul i-a întrebat pe cei de unde au cuprul, aceștia răspunzându-i că provine de la demolarea unor hale de la Avicola, fiind cules de ei din de gunoi a orașului Tg..
Martorul a plătit inculpaților suma de 480 lei. Având în vedere că învinuitul nu a cunoscut faptul că de cupru provenea din furt, în cauză se va dispune neînceperea urmăririi penale față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
In cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 217 al. 3 Cod penal întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive pe latura subiectivă, lipsind intenția.
Partea vătămată Romtelecom s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 31. 400 lei, reprezentând prejudiciul suferit.
La cercetarea judecătorească numai inculpatul a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată. Inculpatul a înfățișat că a asigurat transportul ca taximetrist, atâta inculpatului cât și a celorlalți inculpați, însă nu a cunoscut ce conțineau sacii pe care aceștia i-au încărcat în mașină, acesta fiind plătit cu aproximativ 70 lei.
Partea civilă a solicitat să fie despăgubită cu suma de 30.123 lei reprezentând contravaloarea de deviz a lucrărilor de refacere a rețelelor de comunicații telefonice distruse și a furtului de cablu telefonic.
În cauză s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, plângerea părții vătămate, proces-verbal de constatare, adresa nr. 203/04/06/05/234/- 386 din 31.05.2008, proces-verbal de cercetare la fața locului, plan fotografică, proces-verbal de examinare a autoturismului, planșă fotografică, proces verbal de reconstituire, planșă fotografică, declarații martori, proces - verbal de confruntare, declarații inculpați, rechizitoriu întocmit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani.
Analizând materialul probator administrat în cauză în raport de dispozițiile legale în vigoare prima instanță reținut că ambii inculpați se fac vinovați de săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată așa cum în mod corect au fost reținute și descrise prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.
La stabilirea vinovăției inculpaților instanța a procedat la aprecierea coroborată a declarațiilor de recunoaștere a inculpatului -, a declarației de recunoaștere a inculpatului - din timpul urmăririi penale cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
La urmărirea penală, cu ocazia confruntării dintre cei doi inculpați, inculpatul - a recunoscut că a fost solicitat de învinuitul să-l transporte cu taxiul în comuna. Acesta i- spus că urmează să sustragă cablu telefonic și inculpatul a fost de acord să le asigure transportul.(fila 61 dosar urmărire penală)
Tot cu ocazia reconstituirii, acest inculpat a declarat că după efectuarea transporturilor a primit de la inculpații și suma de 100 lei.
Învinuitul a declarat, în timpul urmăririi penale, (fila 80 dosar urmărire penală) că, atunci când inculpatul s-a reîntors cu mașina pentru ca el împreună cu inculpatul și învinuitul să încarce valurile de cablu telefonic, acesta își pregătise mașina în sensul că își scosese bancheta din spate ca să încapă cantitatea de cablu, aspect confirmat și de inculpatul (fila 61 dosar urmărire penală).
Același învinuit a declarat că în acea noapte, când inculpatul a venit pentru a treia oară cu taxiul să-i ia din locul unde cei trei au ars cablurile, acesta a adus și niște saci de rafie și în prezența acestuia au încărcat cuprul rezultat din arderea cablurilor.
În autoturismul inculpatului s-au găsit urme de cupru.
Inculpatul are calitatea de martor în dosarul Judecătoriei Pașcani, în care au fost trimiși în judecată inculpații - și o altă persoană, pentru că la datele de 12.05.2008, 21.05.2008 și 27.05.2008 au sustras cablu telefonic de pe raza satelor, și, când tot inculpatul - a asigurat transportul de la locului faptelor acestor inculpați, în acel rechizitoriu reținându-se și faptul chiar că aceștia au împărțit în mod egal sumele obținute în urma vânzării cuprului.
Martorii asistenți la reconstituirea faptelor din prezenta cauză, G și - au relevat că, în timpul urmăririi penale, inculpații au recunoscut faptele.
Coroborând probele administrate în cauză instanța de fond a reținut că inculpatul, acționând cu intenție directă, împreună cu alte persoane, printre care și un minor, a sustras cablu telefonic de la rețeaua de telefonie Romtelecom iar inculpatul, acționând cu intenție directă l-a ajutat pe acest inculpat și pe ceilalți învinuiți la comiterea furtului de cablu telefonic prin aceea că a asigurat transportul acestora și a cablului sustras.
Pentru faptele inculpaților care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. "a,g" și 3 lit. "h" Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. "c" Cod penal și, respectiv complicitate la furt calificat prev. și ped. de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. "a,g" Cod penal și alin. 3 lit. "h" Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. "c" Cod penal, prima instanță a aplicat pedepse cu închisoarea la dozarea cărora a avut în vedere criteriile generale de individualizare ale pedepsele prev. de disp. art. 72 Cod penal, gradul de pericol social al fiecăreia dintre faptele comise de inculpați, faptul că prin fapta lor nu s-a produs numai un prejudiciu material ridicat părții civile dar și cetățenilor localităților, și din comuna cărora le-au fost întrerupte legăturile telefonice pentru 7 zile, dar și persoanele inculpaților, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale însă a recunoscut și regretat fapta comisă, inculpatul nu are antecedente penale, lucrează, provine dintr-o familie organizată.
Apreciind că pedepsele trebuie să fie în același timp atât măsuri de constrângere cât și mijloace de reeducare ale inculpaților, prima instanță a reținut că scopul pedepselor prevăzut de disp.art.52 Cod penal poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea cu suspendarea executării acestora, conform dispozițiilor art. 81 Cod penal.
În baza art. 14 cu referire la art. 346 Cod procedură penală și art. 998 cod civil constatând legătura de cauzalitate între faptele săvârșite cu vinovăție de către inculpați și prejudiciul material cert produs prin săvârșirea infracțiunilor, constând în contravaloare de deviz a lucrărilor de refacere a rețelelor telefonice și cablurilor telefonice sustrase, prima instanță a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă Romtelecom SA, prin reprezentanți legali.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și arătând că solicită achitarea sa, nu a avut cunoștință de rezultatul infracțiunii, nu a intenționat să-și însușească rezultatul acțiunii de furt.
Inculpatul a mai arătat că, raportat la probele administrate în cauză, nu s-a dovedit că a participat la săvârșirea infracțiunii.
Verificând sentința instanței de fond și motivele de apel invocate, tribunalul a reținut că apelul este nefondat, din următoarele considerente.
Prin sentința instanței de fond s-a reținut că inculpatul a ajutat cu intenție la săvârșirea faptei de furt calificat, prin asigurarea transportului.
Inculpatul a susținut că nu a cunoscut scopul călătoriilor și nu a ajutat intenționat la săvârșirea infracțiunii, ci doar și-a executat obligațiile profesionale de taximetrist.
Participarea inculpatului a fost dovedită cu probele administrate, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecării pe fond a cauzei.
Astfel, declarația inculpatului se coroborează cu celelalte probe administrate, în cursul urmăririi penale, respectiv declarația lui și chiar cu declarația dată în cursul urmăririi penale de.
Astfel inculpatul a arătat că inculpatul cunoștea ce transportă și, mai mult, martorul a arătat că i-a ajutat să încarce cablul, o parte fiind depozitat pe bancheta din spate a mașinii. Chiar inculpatul a recunoscut, în declarațiile date în cursul urmăririi penale, că știa că ceilalți trei au sustras cablu. Inculpatul a susținut, în fața instanței o altă situație de fapt, fără a motiva de ce și-a schimbat declarația dată în cursul urmării penale. În fața instanței au fost audiat martorul asistent, care au asistat la reconstituirea furtului și care a arătat că, atunci inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor.
Deși este evidentă contribuția diferită a celor doi inculpați, la săvârșirea infracțiunii, vinovăția inculpatului a fost dovedită cu mijloacele de probă administrate în cauză.
De altfel, această contribuție a fost avută în vedere de instanța de fond, cu ocazia individualizării pedepselor aplicate inculpaților, atât în ceea ce privește cuantumul acestora cât și modalitatea de executare.
În latură civilă, inculpatul a criticat faptul că a fost obligat în solidar cu celalalt inculpat la repararea prejudiciului, cât timp s-a dovedit că la săvârșirea faptei au participat și inculpații și G, inculpați pentru care s-a disjuns acțiunea penală.
Instanța de fond a făcut aplicarea disp. art. 14 și 346 Cod procedură penală conform disp. art. 14 alin. 3 Cod procedură penală repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor civile. Ori, în conformitate cu dispozițiile art. 998 orice faptă ce cauzează un prejudiciu obligă pe cel care l-a cauzat a-l repara. Dispozițiile art. 1003 Cod civil precizează și situația în care delictul este imputabil mai multor persoane, în acest caz, acestea fiind ținute solidar pentru despăgubire.
Având în vedere toate considerentele expuse mai sus, Tribunalul, în conformitate cu disp. art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul inculpatului și a menținut sentința instanței de fond.
S-a făcut aplicarea disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
În termenul legal prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul -.
Prin recursul declarat, inculpatul a invocat cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 9, 10 și 17 Cod procedură penală, susținând că s-a dispus în mod greșit condamnarea sa, situația de fapt fiind stabilită fără coroborarea tuturor probelor administrate în cauză și prin omisiunea instanțelor de a se pronunța asupra unora din aceste probe.
Susține recurentul că raportat la probatoriul administrat în cauză și apreciat greșit de către instanțe fapta reținută în sarcina sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat întrucât nu a ajutat cu intenție la comiterea sustragerii prin asigurarea transportului, ci și-a executat doar obligațiile profesionale de taximetrist în sensul prevăzut de Legea nr. 38/2003.
În raport de motivele invocate, inculpatul a solicitat admiterea recursului și pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală.
Curtea, verificând hotărârile recurate și actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate - art. 3859pct. 9, 10 și 17 Cod procedură penală, constată următoarele:
Procedând la soluționarea pe fond a cauzei, prima instanță a administrat toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și împrejurările cauzei, fiind evidențiate aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpatului - și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.
În mod judicios și temeinic motivat instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe și a procedat la propriul examen al probelor, stabilind la rândul ei vinovăția inculpatului - în săvârșirea faptei.
Atât instanța de fond, cât și cea de apel au verificat probatoriul administrat prin prisma apărărilor inculpatului, argumentându-și soluția de înlăturare a acestora, prin expunerea argumentelor de fapt și de drept ce au fundamentat opinia, analizând elementele de fapt și de drept pe care și-au întemeiat soluțiile pronunțate.
În cauză, instanțele au examinat efectiv și pe larg problemele esențiale supuse aprecierii lor de către părți, motivându-și hotărârile pronunțate în conformitate cu cerințele dispozițiilor art. 356 Cod procedură penală și art. 383 Cod procedură penală și garanțiile impuse de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.
În raport cu cele menționate anterior, Curtea constată că nu este operant cazul de casare prev. de art. 3859pct. 9 Cod procedură penală invocat de inculpat prin recursul declarat.
Nici critica privind incidența cazului de casare prev. de art. 3859pct. 10 Cod procedură penală nu este fondată.
În procesul de evaluare a materialului probator instanțele au examinat toate probele cu respectarea principiului stipulat de dispozițiile art. 63 Cod procedură penală, atât instanța de fond, cât și cea de apel au indicat probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei și au verificat probatoriul administrat prin prisma apărărilor formulate de inculpat.
Astfel, soluția de condamnare a inculpatului - pentru săvârșirea faptei se bazează pe interpretarea și coroborarea procesului-verbal de sesizare din oficiu, a plângerii părții vătămate, a proceselor-verbale de constatare, de cercetare la fața locului, de examinare a autoturismului, de reconstituire și de confruntare, a declarațiilor date de inculpatul -, a depozițiilor martorilor și - cu declarațiile de recunoaștere date de inculpatul - în faza urmăririi penale.
În stabilirea situației de fapt nu a fost emisă nici una din probe, în speță, instanțele îndeplinindu-și obligația de a se pronunța asupra cererilor inculpatului privind administrarea de probe, de a dispune administrarea probelor necesare aflării adevărului și de a avea în vedere la soluționarea cauzei toate probele administrate ceea ce constituie garanția respectării dreptului la apărare al inculpatului.
Declarațiile date de inculpați și de martori, precum și celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale și reconfirmate în faza cercetării judecătorești au fost analizate temeinic de prima instanță prin înlăturarea declarațiilor vădit nesincere și prin verificarea apărărilor inculpatului.
Astfel, în mod justificat, pe baza declarațiilor date de inculpatul - și de învinuitul ce au relatat că inculpatul - și-a pregătit mașina pentru transport prin scoaterea banchetei din spate, pentru a încărca întreaga cantitate de cablu, a adus saci de rafie și a ajutat după arderea cablurilor telefonice la încărcarea cuprului rezultat, a mențiunilor din procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia examinării autoturismului inculpatului - privind identificarea de fire de cupru rezultate de la cablurile de telefonie sustrase, a depozițiilor martorilor asistenți la reconstituire G și - în prezența cărora inculpatul - a indicat în detaliu împrejurările concrete ale comiterii faptei imputate, și a declarațiilor date în faza urmăririi penale de inculpat prin care acesta a recunoscut că a fost solicitat de învinuitul să transporte cu taxiul în comuna cablul telefonic ce urma să fie sustras, relatări pe care le-a menținut și cu ocazia confruntării cu inculpatul -, instanța de fond a înlăturat ca nesinceră declarația dată de inculpatul - în faza cercetării judecătorești prin care acesta prezenta o altă variantă a situației de fapt potrivit căreia nu a cunoscut scopul călătoriilor cu taxiul și nu a ajutat în niciun mod la sustragerea cablului, nesusținută probator și mai mult contrazisă de celelalte probe administrate în cauză.
În faza apelului, instanța de control judiciar a procedat la rândul ei la o analiză amănunțită a fiecăreia dintre probele administrate, probe ce au oferit suficiente elemente de fapt pentru reținerea vinovăției inculpatului - în comiterea faptei.
Sub aspectul încadrării juridice a faptei criticată de recurent ce a invocat existența cazului de casare prev. de art. 3859pct. 17 Cod procedură penală, Curtea, constată că, în raport cu situația de fapt reținută, evaluarea juridică a faptei inculpatului este legală și în concordanță cu conținutul constitutiv al normei de incriminare.
Fapta inculpatului de a ajuta pe inculpatul - și pe ceilalți învinuiți printre care și un minor la comiterea sustragerii de cablu telefonic prin asigurarea transportului acestora și a bunului sustras, cunoscând proveniența ilicită a acestuia și în baza unei înțelegeri anterioare săvârșirii furtului, fiind pe deplin conștient de consecințele faptei sale atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv conținutul infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. "a,g" și alin. 3 lit. "h" Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. "c" Cod penal.
Sub aspectul tratamentului sancționator aplicat, instanța de recurs constată că pedeapsa la care inculpatul - a fost condamnat este rezultatul procesului de individualizare cu luarea în considerare a activității materiale infracționale comisă de inculpat, a gradului de pericol social concret al infracțiunii comise relevat de împrejurările săvârșirii faptei - de mai multe persoane împreună; printre care și un minor, urmările produse, precum și a elementelor ce caracterizează persoana sa - lipsa antecedentelor penale, buna conduită socială anterioară săvârșirii faptei și atitudinea procesuală adoptată - pedeapsa fiind stabilită în cuantum orientat sub minimul special prevăzut de lege ca efect al reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. "a" și "c" Cod penal.
În consecință, Curtea constată că au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, astfel că pedeapsa aplicată cu executarea suspendată condiționat conform art. 81 Cod penal este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate a acesteia, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Pentru considerentele expuse anterior, motivele de recurs invocate de inculpat fiind neîntemeiate, iar, din examinarea actelor dosarului nu se constată cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - împotriva Deciziei penale nr. 97 din 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, ce va fi menținută.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 97 din data de 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 06 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
21.10.2009
2 ex.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Daniela Dumitrescu, Maria Cenușă
