Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 619/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 619
Ministerul Public reprezentat prin procuror - -
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 270 din data de 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av. și partea vătămată intimată G asistată de av. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. depune la dosar acte în circumstanțiere pentru inculpat, respectiv copii după acte de stare civilă, caracterizări și adeverință din care rezultă că inculpatul are loc de muncă.
Interpelate fiind părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului și modificarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, arătând că scopul acesteia poate fi atins și prin suspendarea sub supraveghere, având în vedere situația disperată în care se află familia inculpatului. Astfel, inculpatul are doi copii minori unul de 2 ani și unul de 2 luni și este singurul întreținător al familiei, la acest moment având un loc de muncă de unde își câștigă cinstit existența. Inculpatul regretă sincer faptele comise și este de acord să despăgubească partea vătămată. Solicită a se avea în vedere impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra inculpatului mediu penitenciar și că suspendarea sun supraveghere a pedepsei aplicate ar da posibilitate inculpatului să aibă grijă de familia sa și ar conduce la reinserția socială a acestuia.
În subsidiar solicită admiterea recursului în sensul redozării pedepsei aplicate inculpatului spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere actele în circumstanțiere depuse și dispozițiile conform cărora pedeapsa cu executare în regim de detenție se aplică doar în cazuri extreme.
Av., pentru partea vătămată G solicită respingerea recursului, menținerea deciziei recurate și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale arătând că până la acest moment inculpatul nu a depus nici un demers pentru achitarea pagubei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere recursului ca nefondat, arătând că circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei aplicate și că, în raport de probatoriul administrat hotărârea atacată este legală și temeinică.
Av. solicitând cuvântul precizează că la judecarea cauzei pe fond inculpatul nu și-a administrat probe în apărare.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului pentru a avea posibilitatea să-și întrețină familia și arată că până în prezent nu a avut mijloace materiale pentru achitarea pagubei.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. 732/11.03.2008 a Judecătoriei Iași, a fost condamnat inculpatul -, recidivist, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. "a,g,i" Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. "a" Cod penal.
A fost revocată liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă neexecutat de 791 zile închisoare din pedeapsa de 6 ani închisoare, contopit cu pedeapsa aplicată, urmând ca inculpatul să execute 4 ani închisoare.
S-au aplicat disp. art. 71 și 64 Cod penal.
S-a dedus perioada executată de la 20.04.2007 la 06.07.2007.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile și la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:
În noaptea de 19/20.01.2005 inculpatul -, împreună cu numitul și martorul -, se aflau în locuința primului inculpat situată în I-, proprietatea numitei -, imobil care se învecinează cu grădina și curtea părții vătămate G, din-.
Având cunoștință despre existența mai multor țevi metalice, care ar putea fi valorificate ca fier vechi, inculpații au luat decizia de a le sustrage.
Astfel, în jurul orei 01,00, inculpatul - și numitul au escaladat gardul ce împrejmuia grădina părții vătămate și timp de 3-4 ore au cărat mai multe țevi metalice, aducându-le până la gard după care le dădeau martorului -, care le așeza lângă zidul casei.
După ce au sustras toate țevile din grădina părții vătămate, inculpatul - și numitul au mers în cartierul, unde au plătit o persoană necunoscută care deținea o căruță și pentru a transportat fierul sustras. Revenind cu căruța la adresa din-, inculpatul ajutat de numiții și - au încărcat țevile metalice în căruță, după care s-au deplasat la "REMAT", cu punct de lucru în zona.
Țevile metalice au cântărite, având în total 780 kg, și au fost vândute martorului -, care avea calitatea de gestionar la "REMAT", în schimbul sumei de 3.358.000 lei vechi (335,8 RON), eliberându-se adeverința aflată la fila 25 din dosarul de urmărire penal, pe numele numitului. Suma de bani obținută prin vânzarea fierului sustras a fost împărțită de inculpat cu numitul și martorul -, iar căruțașului i-a fost dată suma de 300.000 - 400.000 Rol.
Inculpatul în cursul urmăririi penale a negat inițial comiterea faptei - filele 32-35 din dosarul de urmărire penală, însă cu prilejul confruntării cu martorul - a recunoscut că a participat la sustragerea țevilor metalice din grădina părții vătămate - filele 28-30 din dosarul de urmărire penală. Participarea la săvârșirea faptei a fost recunoscută de către inculpat și cu ocazia audierii de către instanța de judecată - fila 51 din dosarul nr-.
Din declarațiile numitului - filele 38-41 din dosarul de urmărire penală și martorului - - filele 11-14 din dosarul de urmărire penală, reiese că la săvârșirea faptei a participat și inculpatul -. De asemenea, martora confirmă că la data de 19/20.01.2005, inculpatul împreună cu numitul și martorul -, locuiau în imobilul din-, iar în seara indicată a auzit zgomote "ca și cum cineva ar fi trântit una peste alta țevi de fier lângă peretele casei", iar a doua zi dimineață, a fost pusă de fratele său, martorul -, să măture (filele 18-24 din dosarul de urmărire penală).
În declarația martorului - - fila 26-27 din dosarul de urmărire penală,se arată că inculpatul - și numitul au venit în data de 20.01.2005 și i-au vândut o cantitate de 780 kg de fier vechi, și le-a emis adeverința pentru suma de 3.358.000 lei.
În drept, fapta inculpatului -, care în noaptea de 19/20.01.2005, împreună cu, ajutați fiind de -, au sustras prin escaladare țevi metalice din grădina părții vătămate G, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. "a, g, i" din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a țevilor metalice de către inculpat, fapta consumându-se în momentul luări de către inculpat a bunurilor în posesia sa, prin trecerea acestora peste gardul care împrejmuia grădina părții vătămate, în curtea imobilului unde locuia inculpatul.
Fapta a fost săvârșită de către inculpat împreună cu numitul, în calitate de coautor, ajutați fiind de martorul -, fiind justificată reținerea circumstanței agravante prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. "a" din Codul penal, fapta fiind săvârșită de trei persoane.
Sustragerea țevilor metalice din grădina părții vătămate s-a realizat de către inculpat în jurul orei 01,00, profitând de lăsarea întunericului și de faptul că în zonă nu se aflau alte persoane, fapta fiind săvârșită pe timp de noapte, în condițiile prevăzute de art. 209 alin. 1 lit. g din Codul penal.
De asemenea, inculpatul, în scopul sustragerii bunurilor a escaladat gardul ce despărțea curtea imobilului în care locuia inculpatul de grădina părții vătămate, înlăturând, astfel obstacolul care-l împiedica să pătrundă în curtea părții vătămate. gardului dintre grădini justifică reținerea circumstanței agravante prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal.
Urmarea imediată rezultată din săvârșirea faptei constă în deposedarea părții vătămate de bunuri și trecerea acestora în posesia inculpatului, și producerea unui prejudiciu în patrimoniul acesteia.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, potrivit art. 19 alin. 1 lit. "a" din Codul penal, având reprezentarea faptei și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate și urmărind acest rezultat. Scopul însușirii pe nedrept a bunurilor sustrase rezultă și din aceea că inculpatul împreună cu au mers și au vândut ca fier vechi bunurile sustrase, însușindu-și suma de bani obținută prin vânzare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, inculpatul - și partea civilă
Inculpatul - a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei, atât în privința cuantumului cât și a modalității de executare, respectiv înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat nejustificat de prima instanță, în raport de pericolul concret al faptei săvârșite, reținerea circumstanțelor atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Partea civilă G, a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile astfel cum a fost formulată în fața primei instanțe, prejudiciul fiind de 8000 Ron și nu de 335,8 Ron cum s-a stabilit prin hotărârea atacată.
Prin decizia penală nr. 270/10.06.2008, Tribunalul Iașia respins ca nefondate apelurile și a obligat apelanții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Tribunalul a reținut că din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond rezultă că, pe baza unui probatoriu legal administrat și temeinic apreciat, prima instanță a stabilit și reținut corect situația de fapt, existența infracțiunii, vinovăția inculpaților, încadrarea juridică dată faptei fiind legală, iar latura civilă fiind, de asemenea, just soluționată.
Astfel, în cauză s-a demonstrat, iar inculpații au recunoscut, că au sustras pe timp de noapte, prin escaladarea gardului grădinii părții vătămate, mai multe țevi metalice pe care le-au vândut apoi la un centru de colectare a deșeurilor din fier vechi.
Deși partea civilă a pretins că prejudiciul cauzat prin infracțiune este de 8000 lei, aceasta nu a dovedit cu nici o probă pretențiile sale, astfel că, pe baza declarațiilor martorului - - gestionar la punctul de colectare care a preluat și cântărit cantitatea de țevi metalice sustrasă de inculpați - ce se coroborează și cu declarațiile inculpaților, a stabilit corect valoarea reală a prejudiciului de 335,8 Ron (reprezentând contravaloarea a 780 kg fier țevi metalice).
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, tribunalul constată că prima instanță s-a raportat corect la criteriile prescrise de art. 72 Cod penal, având în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptei dar și pe cele personale ale inculpatului.
Astfel, fapta reținută în sarcina inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social dacă se au în vedere circumstanțele de loc, mod, timp în care a fost săvârșită, (pe timp de noapte, prin escaladare, împreună cu o altă persoană), acesta manifestând perseverență infracțională ilustrată de condamnarea anterioară suferită tot pentru o infracțiune contra patrimoniului, dar și de împrejurarea că și-a reluat activitatea infracțională mai înainte de a fi expirat durata executării pedepsei închisorii ce i s-a aplicat.
Mai mult, apelantul a dobândit statut de recidivist post condamnatoriu în raport de condamnarea anterioară, astfel că nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante care să impună coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
De asemenea, tribunalul a constatat că pedeapsa aplicată corespunde, atât prin cuantum, cât și prin modalitate de executare, stabilită de prima instanță, dublului său scop, educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut în art. 52 Cod penal.
În termen, hotărârea a fost recurată de inculpat cu motivarea că pedeapsa aplicată, este prea mare, că față de conduita lui generală și de obligațiile de întreținere pe care le dare, reeducarea poate fi făcută prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Recursul formulat nu este fondat.
Prima instanță și instanța de apel au reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate și au individualizat pedeapsa cu luarea în considerație a tuturor criteriilor generale enumerate de art. 72 Cod penal.
Pentru o altă modalitate de executare nu sunt îndeplinite cerințele disp. art. 861Cod penal, inculpatul fiind condamnat anterior la o pedeapsă mai mare de 1 an, pedeapsă pentru care nu sunt incidente disp. art. 38 Cod penal.
Față de perseverența infracțională a inculpatului, de circumstanțele agravante în care a săvârșit fapta, pedeapsa a fost corect individualizată.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 270 din 10.06.2008 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
--
09.12.2008
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Otilia Susanu, Aurel Dublea
