Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 637/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.637/
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Eleni Cristina
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat prin
Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
- inculpat - domiciliat in C, str. - - Cartier M nr. 2;
- inculpat - domiciliat în Com., județ C, împotriva deciziei penale nr. 208 din 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 1334 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 208 - 209 cod penal.
În conformitate cu disp. art. 297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare,se prezintă:
- recurentul inculpat personal, lipsind apărătorul acestuia din
oficiu - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2793/2009 emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat personal, lipsind apărătorul ales al
acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 69869/2009 emisă de Baroul Constanța - Cabinet Individual de Avocat;
- intimat parte civilă.
Se constată lipsa:
- intimatului inculpat pentru care răspunde
apărătorul din oficiu al acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2791/2009 emisă de Baroul Constanța;
- intimatului inculpat și a apărătorului din oficiu al acestuia
- avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2790/2009 emisă de Baroul Constanța.
- intimaților părți civile, Șapte, G, G și.
Prin referatul oral al cauzei, grefierul de ședință învederează instanței următoarele:
- s-a depus la dosarul cauzei o cerere formulată de apărătorul din oficiu al intimatului inculpat, avocat, prin care solicită lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată întrucât reprezintă o cauză în fața Judecătoriei Mangalia;
- s-au depus de către recurentul inculpat și intimat, prin apărător ales, motivele de recurs.
Curtea, față de lipsa apărătorului ales al recurentului inculpat și intimat sarfoș, avocat și cererea formulată de apărătorul din oficiu al intimatului inculpat, avocat, prin care solicită lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată întrucât reprezintă o cauză în fața Judecătoriei Mangalia, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare,se prezintă:
- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul
acestuia din oficiu - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2793/2009 emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul ales al
acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 69869/2009 emisă de Baroul Constanța - Cabinet Individual de Avocat;
- intimat.
Se constată lipsa:
- intimatului inculpat pentru care răspunde
apărătorul din oficiu al acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2791/2009 emisă de Baroul Constanța;
- intimatului inculpat și a apărătorului din oficiu al acestuia
- avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2790/2009 emisă de Baroul Constanța.
- intimaților părți civile, Șapte,
, G, G și.
Curtea, față de lipsa apărătorul din oficiu al intimatului inculpat, avocat dispune lăsarea cauzei la a treia strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a treia strigare,se prezintă:
- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul
acestuia din oficiu - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2793/2009 emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul ales al
acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 69869/2009 emisă de Baroul Constanța - Cabinet Individual de Avocat;
- intimat.
Se constată lipsa:
- intimatului inculpat pentru care răspunde
apărătorul din oficiu al acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2791/2009 emisă de Baroul Constanța;
- intimatului inculpat pentru care răspunde apărătorul din
oficiu al acestuia - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2790/2009 emisă de Baroul Constanța.
- intimaților părți civile, Șapte,
, G, G și.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat,apărătorul din oficiu al recurentului inculpat, depune la dosarul cauzei un memoriu.
Având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, împotriva celor două hotărâri pronunțate în cauză.
Precizează că inculpatul își declară nevinovăția așa cum a făcut și în faza de urmărire penală precum și în faza de judecată, până la acest moment procesual.
În susținerea acestei poziții a inculpatului, arată că nu există nici o probă certă care să facă dovada vinovăției, nici unul din martorii audiați la instanța de fond nu a indicat pe inculpat ca fiind persoana care ar fi săvârșit fapta sau de la care ar fi cumpărat animale.
Singura probă în dovedirea vinovăției inculpatului este declarația inculpatului, care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
Pentru aceste considerente, în principal, solicită achitarea inculpatului în temeiul disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală.
În subsidiar, inculpatul solicită clemență în situația în care instanța va aprecia că din materialul probator administrat în cauză rezultă vinovăția acestuia,
redozarea cuantumului pedepsei raportat la circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele reale ale faptei precum și la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta pentru care este judecat.
Avocat, apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de clientul său, recursul declarat vizează cele două hotărâri pronunțate în cauză.
Precizează că aspectele au fost dezvoltate în motivele scrise.
Primul motiv de recurs se fundamentează pe faptul că instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate de natură a garanta dreptul părților și, a influența soluția procesului, referitor la nemotivarea de către instanța de fond a înlăturării unor declarații a unor martori audiați la instanța de fond, în condiții de contradictorialitate.
Instanța a motivat de ce a înlăturat depozițiile a doi dintre martori - și și și-a fundamentat această înlăturare pe depozițiile altor martori -.
Audiat în instanță, martorul a spus că " eu nu am auzit ca să fi zis că oile au fost aduse de și. Nu îl cunosc pe. Nu știu să citesc, nu am citit declarația dată la urmărirea penală. Nu mi-a fost citită declarația de polițiști, deși le-a spus că nu știu să citesc".
Nu a fost făcută nici o referire nici cu privire la declarația martorului de către prima instanța, în sensul de a motiva de ce nu a luat-o în considerare, câtă vreme acestea arată în mod evident, lipsa de vinovăție a inculpatului.
Cu privire la declarația martorului, precizează că instanța de fond și-a fundamentat hotărârea de condamnare pe declarația acestui martor, dată în faza de urmărire penală.
Trimiterea dosarului după casare judecătoriei în vederea rejudecării, se impune pentru motivele ce vizează faptul că decizia pronunțată de instanța de apel, nu face nicio referire la probatoriile administrate de prima instanță și, fără proceda la o reanalizare a fondului.
Nepronunțându-se asupra unor probe administrate, cele două instanțe au privat pe inculpat de posibilitatea probării nevinovăției sale, câtă vreme aceste probe sunt de natură a garanta drepturile sale și totodată, de a influența soluția procesului.
Al doilea motiv de recurs, vizează eroarea gravă a celor două instanțe, motivul de casare fiind cel prevăzut de disp.art.3859alin.1 pct.18 Cod procedură penală.
Consideră că se impune, achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 alin.1 lit."c" Cod procedură penală, faptele nu au fost săvârșite de către inculpat.
Precizează că martorii audiați în cauză nu au arătat nici un moment că ar fi cunoscut pe inculpatul.
Apreciază că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, neexistând probe în acest sens, motiv pentru care se impune achitarea.
În subsidiar, solicită casarea celor două hotărâri și rejudecarea pentru motivul de casare prevăzut de art.3859alin1. pct.14 Cod procedură penală, în sensul redozării pedepsei aplicate inculpatului.
Apreciază că sancțiunea aplicată inculpatului este prea drastică întrucât dubiul conturează o probabilitate a săvârșirii faptei.
Această soluție în considerarea necesității sancționării inculpatului, se impune în condițiile în care există cel puțin un dubiu cu privire la vinovăția acestuia în condițiile unor declarații contradictorii ale părților vătămate și ale martorilor audiați în cauză.
Dacă instanța va aprecia că acest dubiu care profită întotdeauna inculpatului, nu este suficient în a forma convingerea nevinovăției sale cu consecința achitării, atunci se impune aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere atât poziția constant sinceră a inculpatului cât și pe de altă parte, prezența inculpatului atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței.
Avocat, apărător din oficiu al intimatului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor și aplicarea efectului extensiv al acestora în baza disp.art.3857Cod procedură penală.
Avocat,apărător din oficiu al intimatului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor și aplicarea efectului extensiv al acestora în baza disp.art.3857Cod procedură penală.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea celor două recursuri, ca nefondate pentru următoarele considerente:
Precizează că s-a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare cauzei întrucât instanța nu s-ar fi pronunțat cu privire la declarațiile unor martori -, și.
Observând considerentele hotărârii instanței de apel, se va constata că începând cu fila 88 până la 90, sunt analizate tocmai declarațiile acestor martori și motivul pentru care instanța le înlătură atunci când coroborează probele pe care le apreciază ca fiind utile și pertinente cauzei, face trimitere la poziția oscilantă pe care au avut-o acești martori în ciuda relațiilor de rudenie pe care o aveau atât cu inculpatul cât și cu inculpatul, nepoți ai celor doi martori.
În legătură cu cele 9 furturi de animale reținute în sarcina inculpatului, respectiv 7 sustrageri de animale din locuințele părților vătămate, nu acestea fiind unicele mijloace de probă care au convins instanțele că cei doi
inculpați sunt autorii infracțiunilor; există în acest sens, procese verbale de cercetare la fața locului, animalele găsite la domiciliile martorilor care indică în prezența unor martori asistenți, pe cei doi inculpați, fie personal, fie recunoscuți din albumele foto există cumpărători ai animalelor sustrase care indică aceleași persoane ca fiind autori.
Precizează că probatoriul este amplu și administrat în condiții de legalitate iar din perspectiva persoanei inculpaților recidiviști post executorii, nu se impune o redozare a pedepsei așa cum s-a solicitat în subsidiar în recursurile formulate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că într-adevăr este recidivist pentru că a fost condamnat pentru infracțiunea de ultraj.
Se consideră un țap ispășitor, nu se consideră vinovat pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr.1334/04.12.2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, s-a dispus, n baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit. a, g, i cod penal cu aplic. art.41 alin.2 și art.37 lit. b cod penal, condamnarea inculpaților și la pedeapsa de câte 4 ani închisoare, fiindu-le interzise acestora, potrivit art.71 cod penal, drepturile prev. de art.64 lit. a, teza a II-a si lit. b cod penal.
În baza art.88 cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 22.06.2006 la 4.09.2007.
În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit. a, g, i cod penal, cu aplic. art.41 alin.2, art.74 lit. a,c și art.76 lit. caf ost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare iar art.208 alin.1-209 alin.1 lit. a, g, i cod penal, cu aplic. art.41 alin.2, art.74 alin.2 și art.76 lit. caf ost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, dispunându-se, potrivit art.81 cod penal, pentru ambii inculpați, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni.
Conform art.83 cod penal, s-a atras atenția inculpaților asupra cazurilor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării condiționate iar potrivit art.88 cod penal, s-a dedus din pedeapsa perioada de la 8.03.2006 la 10.03.2006.
În baza art.14 si art.346 cod procedură penală, au fost obligați, în solidar, inculpații și, la plata sumelor de 3200 lei către partea
civilă, 1200 lei către partea civilă, 5400 lei către partea civilă, 17.000 lei către partea civilă G și 4750 lei către partea civilă, inculpatul la plata sumei de 1500 lei către partea civilă G și 1250 lei către partea civilă, inculpații, și, în solidar, la plata sumei de 4600 lei către partea civilă iar inculpatul la plata sumei de 2600 lei către partea civilă.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză a reținut următoarele:
În luna august 2005, pe timp de noapte, inculpații, (cei doi inculpați fiind veri primari) și (zis ) s-au deplasat în apropierea localității unde dintr-un țarc ce aparținea părții vătămate au sustras un număr de 21 de oi, animale ce au fost încărcate și transportate cu autoutilitara martorului, ce a venit la locul faptei, chemat de inculpatul, animalele fiind lăsate in localitatea Mici la locuința lui, unchiul inculpatului, care urma să plătească suma de 30 mil. lei vechi pe ele.
În ziua următoare inculpatul, însoțit de și s-au deplasat împreună cu, inculpatului, în Cernavodă unde aceasta a ridicat de la CEC suma de 25 mil. lei, înmânând în total acestora suma de 30 mil. lei, contravaloarea celor 21 de oi.
Mijloacele de probă avute în vedere au fostdeclarațiile părții vătămatecare la data de 28.02.2006 a sesizat faptul că în luna august 2005 i-au dispărut dintr-un țarc amplasat pe marginea drumului tehnologic, un număr de 25 de oi, animale ce au fost găsite la unchiul inculpaților și, persoană care i-a spus că le-a cumpărat de la și că i-au fost aduse cu o mașină;procesul-verbal de cercetare la fațalocului;declarațiile date în cursul urmăririi penale de martorul,și potrivit cu care, la sfârșitul lunii august 2005, la propunerea inculpatului, de comun acord cu soția sa, numita, au cumpărat 21 de oi, ce au fost aduse la domiciliul său cu o dubă de culoare albastră, de numitul, prețul fiind stabilit la suma de 30 milioane lei, ce a fost plătit de soția sa, a doua zi, după ce s-a deplasat la bancă împreună cu și, aspecte ce i-au fost aduse la cunoștință și demartora,care a relatat aceleași aspecte,procesul-verbal de confruntare dintre martorii și;declarațiilemartorului; declarațiile martorilor asistenți șila percheziția domiciliară efectuată la și la data de 25.02.2006, martori care au declarat că partea vătămată a recunoscut un număr de 21 de oi ca fiind ale sale, iar
a declarat în prezența lor că oile i-au fost aduse de după o înțelegere prealabilă cu;procesul-verbal de percheziție domiciliarădin 25.02.2006 în care s-a consemnat că, fiind întrebat cu privire la proveniența animalelor recunoscute de partea vătămată în gospodăria lui, a declarat că i-au fost aduse de nepoții lui și.
Au fost reținute ca fiind corespunzătoare adevărului declarațiile martorilor și date în cursul urmăririi penale și nu cele date în cursul cercetării judecătorești întrucât primele se coroborează cu declarațiile martorului date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, cu declarațiile martorilor asistenți și la percheziția domiciliară efectuată la și la data de 25.02.2006 dar și cu procesul-verbal de confruntare dintre martorii și, aceasta din urmă recunoscând că în mașina martorului, la momentul predării banilor se aflau și nepoții ei și, aspect contestat în declarațiile ulterioare.
În noaptea de 9/10.09.2005, inculpații și au sustras din stâna părții vătămate, situată în zona localitatea G, un număr de 19 oi pe care le-au introdus într-un lan de soarelui, 18 dintre ele fiind încărcate și transportate cu autoutilitara martorului, ce a venit la locul faptei, chemat de inculpatul, și care au fost lăsate la stâna numitului, după ce acesta a fost luat de persoanele menționate din satul, comuna.
În ziua următoare partea vătămată a găsit în zonă o din cele sustrase.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost:declarația părții vătămate,potrivit cu care a sesizat poliția cu privire la fapta de sustragere, iar la data de 11.02.2005, însoțind organele de poliție la domiciliul martorului, a recunoscut după semnalmentele particulare, un număr de 6 oi, ocazie cu care din discuțiile purtate cu, a aflat că acesta a cumpărat ovinele de la frații,procesul-verbaldin 08.02.2006, ora 08 în care s-a consemnat că un echipaj al Poliției Rurale a oprit pentru control o autodubă Ford, condusă de, care nu își putea justifica prezența în zonă, și în care s-a constatat, în prezența martorilor asistenți și, că în partea din spate a autodubei, pe podea se găseau paie amestecate cu bălegar de animale,procesul-verbal de cercetare la fața locului,respectiv la stâna părții vătămate, în care s-a constatat că un panou din gardul stânei este închis, iar sârmele care îl asigură sunt dezlegate, iar de la acest panou spre DN 22 erau vizibile urme de copite de ovine și două urme de încălțăminte,declarația martorului,care a susținut că în luna decembrie a mers în pentru a cumpăra animale loc unde, o persoană necunoscută, i-a propus să-i vândă oi, propunere cu care a fost de acord, sens în care, conform înțelegerii,
acea persoană i-a adus acasă, a doua zi, 14 oi, cu un microbuz de culoare închisă, plătind câte 1,5 lei milioane lei pe bucată,declarațiile martorilor asistenți șila percheziția domiciliară la locuința lui.
În noaptea de 10/11.09.2005 inculpații și s-au deplasat în comuna, la stâna părții vătămate, de unde au sustras un număr de 20 capre și 11 oi, pe care le-a transportat, cu autoduba lui la locuința numitului din localitatea lui, căruia i le-a vândut contra sumei de 30 milioane lei.
În cursul cercetărilor partea vătămată a identificat un număr de 10 capre și 5 oi la locuința martorului.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost:declarațiile martorului,date în cursul urmăririi penale, din care rezultă că, i-a indicat, fără ezitate din albumul foto, pe inculpații și, pe care îl cunoștea sub numele de și pe martorul, ca fiind persoanele care i-au adus animalele,declarațiile martorului,date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, ce a asistat la recunoaștere, potrivit cu care, martorii și l-au recunoscut pe ca fiind persoana de la care au cumpărat animale,declarațiile martorului,fiul martorului, potrivit cu care, a aflat că tatăl său a cumpărat de la mai multe capre,declarația martorului, potrivit cu care, pe la jumătatea lunii septembrie 2005, fost sunat pe telefonul mobil de inculpatul, care i-a cerut să vină cu duba pe C-T în zona unde inculpații și au urcat aproximativ 30 de oi și capre, pe care le-au transportat apoi la domiciliul martorului, declarațiile părții vătămate, potrivit căreia, în noaptea de 10/11.09.2005, persoane necunoscute au sustras de la stâna sa un număr de 20 capre și 11 oi din care, ulterior, a recunoscut și recuperat 10 capre și 5 oi la locuința martorului,procesul-verbal de cercetare la fața loculuișiprocesul-verbal de percheziție domiciliară.
A fost înlăturată ca nesinceră declarația martorului, dată în cursul cercetării judecătorești, întrucât martorul nu a dat o explicație credibilă motivului pentru care, imediat după săvârșirea faptei a dat declarația de învinuire a inculpaților, iar pe de altă parte fiul său, martorul a declarat că de la tatăl său a aflat că a cumpărat de la mai multe capre, ce ulterior au fost recunoscute de proprietar.
În noaptea de 21/22.09.2005 inculpații, și, s-au deplasat cu autoutilitara condusă de martorul în localitatea, la ferma părții vătămate, unde cu ajutorul unei foarfeci au tăiat lacătul de la poartă și de la grajdul în care se aflau porcii și au sustras un număr de 8 porci, pe care i-au mânat spre intersecția DN 22 -
și de aici spre localitatea și la o distanță de circa 500 pe DJ 226A porcii au fost prinși și încărcați în autoutilitara condusă de și transportate la locuința lui, unde au rămas până a doua zi, când, au fost luate de inculpatul.
Ca plată pentru transportul efectuat a primit un porc, care ulterior a fost recunoscut de partea vătămată și recuperat de aceasta.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost:declarația părții vătămate, potrivit cu care, în noaptea de 21/22.09.2005, persoane necunoscute i-au sustras porcii din fermă, constatând că, lacătul de la ușa magaziei unde se aflau porcii a fost tăiat, că urmele de copite de porci duc la o poartă de acces în exteriorul fermei, poartă ce a fost asigurată cu un lacăt, iar una din zalele de la lanț era tăiată cu o foarfecă,procesul verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2005,declarațiile inculpatuluidate în cursul urmăririi penale și în primul ciclu procesual la instanța de fond în care a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și a detaliat modul de comitere a furtului,procesul- verbal din 08.03.2006de conducere în teren a inculpatului însoțit de planșe fotografice șideclarațiile martorului,potrivit cu care, în cursul anului 2006, participând ca martor la reconstituire, a fost prezent când a indicat cum împreună cu alte două persoane, și a luat niște porci de la o fermă din și a spus că a transportat porcii pe șoseaua națională după care animalele au fost încărcate în microbuzul martorului,declarațiile martorului,care în aceiași calitate a perceput aceleași aspecte ca și martorul precedent, declarațiile martorului potrivit cu care inculpatul i-a solicitat să-l transporte împreună cu și în localitatea unde i-a lăsat pe aceștia, fiind sunat în jurul orei 05 dimineața de inculpatul pentru a se duce la și ajungând la locul unde i-a lăsat, respectiv la intersecția drumului național C - T cu drumul județean -, a constatat că îl aștepta inculpatul care apoi i-a cerut să vireze dreapta spre localitatea și după circa 500 - 600 a văzut câțiva porci pe care cei trei inculpați i-au încărcat și pe care i-a transportat la locuința sa, primind ca plată o scroafă ce a fost găsită ulterior de partea vătămată și recuperată de acesta și procesul verbal de confruntare între martorul și inculpatul, ocazie cu care s-a reținut, de asemenea, că la furtul din au participat, și, martorul asigurând transportul acestora în localitate iar apoi transportul animalelor de la intersecția DJ 226A cu DN 22, la locuința lui.
În noaptea de 31.10/01.11.2005 inculpații și au sustras din curtea părții vătămate din comuna, 35 de oi și 4
capre, pe care le-au transportat, cu autoduba lui, în localitatea, unde le-au vândut numitului.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost:procesul- verbal de cercetare la fața locului,procesul-verbal de percheziție domiciliarăla locuința martorului, declarațiilemartorului,potrivit cu care a cumpărat oile de la un anume și nu de la, fratele inculpatului, pe care îl cunoaște din alte procese penale,declarațiile martorului,potrivit căreia, la începutul lunii noiembrie 2005 efectuat un transport de oi, încărcate în duba lui de inculpații și în zona viei, oi ce au fost transportate și vândute unui individ cu prenumele "", identificat ulterior ca fiind, ce avea o în Grupul social, procesul- verbal de confruntare dintre și,declarațiile părții vătămate, potrivit cu care, în noaptea de 31.10/01.11.2005 persoane necunoscute au sustras din curtea sa din comuna, 35 de oi și 4 capre și care a precizat că, la data de 10.02.2006 a identificat, în gospodăria martorului, 5 ovine dintre cele sustrase, pe care le-a recunoscut după semnele particulare.
În noaptea de 30.11/01.12.2005 inculpații și au sustras din ferma aparținând părții vătămate G din localitatea Cheia, un număr de 30 porci, pe care i-au mânat pe câmp, și i-au încărcat în autoduba lui, acesta primind pentru activitatea sa un porc, pe care l-a vândut martorei.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost: declarațiile părții vătămate G, potrivit căreia, în noaptea de 30.11/01.12.2005 persoane necunoscute au sustras din ferma sa un număr de 30 porci,procesul- verbal de cercetare la fața loculuiînsoțit de planșe fotografice,declarația martorului,potrivit căreia, în noaptea de 30.11/1.12.2005 a fost sunat, pe telefonul mobil, de inculpatul care i-a solicitat să vină cu duba până în satul Cheia, la ieșire dinspre loc. Grădina unde, inculpații și au încărcat în mașină 15 porci, pe care martorul, însoțit de cei doi inculpați, i-a transportat la domiciliul său, în loc. lui primind, pentru activitatea sa, un porc pe care l-a vândut martorei,declarațiile martorei,potrivit căreia, la începutul lunii decembrie 2005 cumpărat de la un porc.
În noaptea de 28/29.01.2006 inculpatul împreună cu alte două persoane, s-au deplasat în comuna Grădina, sat, unde au pătruns prin forțarea lacătului ce asigura poarta de acces în locuința părții vătămate de unde au sustras 9 oi, 6 miei, o, 4 purcei și un porc, animale ce au fost transportate cu autoutilitara condusă de la târla de oi a
numitului, unde au fost descoperite 6 ovine și 4 miei și la locuința lui, unde au fost descoperiți 2 porci.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost:declarațiile inculpatuuil,ce a recunoscut săvârșirea faptei,declarațiile părții vătămate,potrivit cu care, în noaptea de 28/29.01.2006 i-au fost sustrase 9 capete ovine însemnate pe spate cu inițialele ND, o, 6 miei, 4 purcei și un porc, observând că, lacătul de la poarta de acces era spart, iar poarta a fost lăsată deschisă spre exterior,procesul verbal de cercetare la fața loculuiînsoțit de planșe fotografice,declarațiile martorilor,potrivit căreia, în cursul lunii decembrie 2005, cumpărat 5 oi din M, vînzătorul fiind un înalt, a doua zi, de la același, a mai cumpărat 22 de oi iar în luna februarie 2006 martorul a cumpărat mai multe oi gestante de la același vânzător.
În noaptea de 19/20.01.2006 inculpații și, s-au deplasat în loc., și au sustras, din saivanul părții vătămate un număr de 29 de ovine, pe care le-au descărcat la saivanul proprietatea martorului.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost: declarațiile părții vătămate, potrivit căreia, în noaptea de 19/20.01.2006, persoane necunoscute, au sustras din saivanul său situat în loc., un număr de 29 de ovine, ulterior, recunoscând, la domiciliul martorului, 10 ovine,procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de percheziție domiciliară,dovada de primirede către partea vătămată a unui număr de 10 ovine, recunoscute după rasă, culoare, despicătura vărfurilor urechilor,declarațiile martorilor asistenți la percheziția domiciliară ,care au confirmat că partea vătămată a recunoscut în gospodăria martorului mai multe oi,declarațiile martorului,care a precizat că a cumpărat oile de la un individ care le-a adus la saivanul lui cu un microbuz,declarațiile martorului, potrivit căreia, în noaptea de 19/20.01.2006, la solicitarea telefonică a inculpatului, s-a deplasat cu autoutilitara în loc., spre șoseaua ce duce spre T, unde martorul a fost ghidat de inculpatul să meargă pe un drum agricol aproximativ 150, după care inculpații și au încărcat în autoutilitară aprox 22 de ovine, pe care cei doi inculpați le-au vândut în aceeași noapte unui individ ce deținea un saivan în apropiere de loc., identificat ulterior ca fiind.
În noaptea de 3/4.02.2006 inculpatul s-a deplasat cu în loc., de unde inculpatul a sustras 8 capre și un miel de la partea vătămată G și 7 capre proprietatea părții vătămate
, animalele ce au fost vândute martorului din loc., și care, la rândul lui, le-a vândut unor persoane necunoscute.
Mijloacele de probă avute în vedere au fost:declarația martorului, dată în cursul urmăririi penale, potrivit căreia, fratele lui, numitul, i-a spus că a cumpărat oi și capre de la cu suma de 700.000 lei vechi bucata,declarația martorului,dată în cursul urmăririi penale, potrivit căreia, în luna februarie 2006 fost sunat de, care i-a spus că îi aduce 10 oi, iar la scurt timp după acel telefon a venit cu o mașină tip dubă, la volan fiind o persoană al cărei nume l-a afla la poliție, și anume, închisă la culoare, din care a descărcat oile, prețul fiind dat lui. proces-verbal de recunoaștere a inculpatului de către martorul, în prezența martorului, ca fiind persoana de la care a cumpărat în două rânduri animale.
În raport de aceste mijloace de probă a fost înlăturată, ca nesinceră, declarația martorului, dată în cursul cercetării judecătorești.
Totodată, în raport de acest material probator au fost înlăturate declarațiile inculpaților, și de nerecunoaștere a faptelor reținute în sarcina lor.
A fost înlăturată apărarea inculpatului potrivit cu care nu ar fi putut să participe la săvârșirea faptelor întrucât a fost internat în perioada 26.02-7.03.2005 cu diagnosticul ulcer perforat întrucât, pe de o parte, în același înscris se consemnează că inculpatul a fost externat "vindecat"iar pe de altă parte, inculpatul și-a început activitatea infracțională din luna august 2005, deci la mai bine de 2 luni după externare.
În raport de situația de fapt reținută, s-a stabilit că, faptele inculpaților și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a, g, i cod penal cu aplicare art.41 alin. 2 cod penal iar faptele inculpaților și, ale infracțiunii prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, g, i cod penal.
S-a reținut, pentru inculpații și, starea de recidivă postexecutorie, reglementată de art.37 lit. b Cod penal, primul raportat la pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1729/2001 a Judecătoriei Slobozia, iar al doilea, raportat la pedeapsa închisorii de 3 ani aplicată prin sentința penală nr.527/1998 a Judecătoriei Fetești.
La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 cod penal: gradul de pericol concret al infracțiunii săvârșite de fiecare inculpat dat de modul și mijloacele de săvârșire a actelor materiale, de numărul acestora, de importanța valorii sociale lezate, de urmările produse, animalele fiind sustrase de la părți vătămate a căror unică ocupație și modalitate
de subzistență de cele mai multe ori o constituie creșterea animalelor, și de circumstanțele personale ale inculpaților.
S-a apreciat, în raport de inculpații și, că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea lor în regim de deținere, fiind aplicată acestora, conform art.71 cod penal pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a, teza a II-a si lit. b cod penal
Pentru inculpatul s-au reținut circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit. a,c, respectiv vârsta de 30 de ani, neșcolarizat, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră, recunoscând și regretând faptele comise, iar pentru inculpatul, circumstanțele atenuante prev. de art.74 alin.2 cod penal, respectiv vârsta de 24 de ani și lipsa antecedentelor penale cărora li s-a dat eficiența prev. de art.76 lit. c cod penal.
S-a apreciat, pentru ambii inculpați, ca fiind întrunite cumulativ condițiile prev. de art.81 cod penal, fapt pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
Pe latură civilă se va lua act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În ceea ce privește acțiunile civile promovate de celelalte părți vătămate, G, G, s-a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale fapt pentru care s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 2.600 lei către partea civilă, în solidar inculpații, și la plata sumei de 4.600 lei către partea civilă, în solidar inculpații, la plata sumei de 3.200 lei către partea civilă, 1.200 lei către partea civilă, 5.400 lei către partea civilă, 17.000 lei către partea civilă G și 4.750 lei către partea civilă iar inculpatul la plata sumei de 1.500 lei către partea civilă G și 1.250 lei către partea civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații si.
Prin decizia penală nr.208/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- s-a dispus, în baza art.379 pct.1 lit. b cod procedură penală, respingerea, ca nefondate, a apelurilor formulate de apelanții - inculpați si împotriva sentinței penale nr. 1334/04.12.2008 pronunțată de Judecătoria Constanta in dosarul nr-.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
În mod corect instanța de fond, după rejudecarea cauzei, a dispus audierea tuturor inculpaților din prezenta cauza si a martorilor din lucrări, iar cu privire la martorii care nu au mai putut fi găsiți pentru a fi audiați s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.327 cod procedură penală, in final analizând tot materialul probator administrat in cauza, cu respectarea dispozițiilor legale.
S-a apreciat că, nu pot fi primite criticile inculpaților, in sensul că aceștia nu s-ar face vinovați de comiterea infracțiunilor ce li s-au reținut în sarcină, și aceasta deoarece, în ceea ce îl privește pe inculpatul, care a invocat motive de sănătate dovedite cu o adeverința medicala, precum că ar fi suferit o intervenție chirurgicală în urma cu două luni, înainte de perioada de referință a faptelor deduse judecății, întrucât, starea lui de sănătate, într-un interval de două luni de zile, s-ar fi putut ameliora, acest act neputând să-l disculpe de plano, față de celelalte probe care îl indică ca autor al faptelor reținute in sarcina.
Referitor la inculpatul, care a arătat că martorii ce au dat declarații, care sa-l învinuiască, au fost influențați de, pentru a nu fi implicat si tras la răspundere penală, s-a reținut că, din probele administrate în cauză, se poate sesiza că declarațiile martorului, cercetat si el pentru infracțiunea de furt calificat, si care i-a indicat pe cei doi inculpați ca fiind autori ai faptelor, el fiind cel care asigura transportul animalelor, se coroborează cu procesele verbale de confruntare realizate intre acesta si martora, procese verbale de percheziție, ocazie cu care s-au găsit la locuința numiților si, o parte din oile sustrase si care au fost recunoscute de partea vătămata, si care fuseseră aduse de câtre o persoana cu mașina însoțita de câtre si, și conduc la stabilirea vinovatei inculpaților.
De asemenea, părțile vătămate, au recunoscut o parte din animalele ce le-au fost sustrase, martorii ce au fost audiați ca fiind comparatori de buna credința, o parte din ei, cum ar fi, si, i-au recunoscut pe cei doi inculpați, ca fiind persoanele care le- au vândut animalele ce s-au dovedit a proveni din furt.
S-a apreciat că, în mod corect instanța de fond a stabilit că există probe suficiente care sa conducă la stabilirea vinovatei inculpaților pentru toate faptele deduse judecații și aceasta raportat la celelalte mijloace de probă administrate în cauza, precum si la declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor la care a participat si implicit contribuția celorlalți inculpați,
S-a constatat că, pedeapsa a fost dozată corespunzător, ținând cont de circumstanțele reale si personale reținute, in cazul fiecărui inculpat în parte, inculpații si fiind si recidiviști, față de prejudiciul creat și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, pedeapsa fiind situată spre minimul special prevăzut de lege.
S-a considerat că, nu poate fi primită nici critica, ce vizează neaudierea nemijlocită a unor martori de câtre instanța de fond, întrucât aceasta a reaudiat toți martorii, în măsura in care acest lucru a fost posibil, dând dovadă de un rol activ, însa toate probele au fost avute in vedere de câtre instanță la pronunțarea hotărârii.
Împotriva deciziei penale nr.208/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1334/04.12. 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, au formulat recurs inculpații si, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de apelantul inculpat.
Instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate de natură a garanta drepturile părților și a influența soluția procesului, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.10 cod procedură penală.
În acest sens se arată că, soluția primei instanțe se fundamentează exclusiv pe declarațiile părților vătămate și ale martorilor date doar în faza de urmărire penală, fără ca instanța să se pronunțe sau să motiveze înlăturarea unor declarații date în fața sa în mod nemijlocit de către unele părți vătămate și unii martori.
Astfel, deși instanța de fond a înlăturat declarațiile date de către martorii și pe motiv că sunt nesincere și și-a fundamentat această convingere având în vedere și declarațiile date de martorii și, din cursul urmăririi penale, instanța a omis să se pronunțe și să motiveze de ce nu a luat în considerare declarațiile acestora din cursul cercetării judecătorești, și care sunt favorabile inculpatului, în sensul că îl disculpă în ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate
În mod nelegal a procedat instanța și relativ la depoziția martorului, dată în cursul cercetării judecătorești și potrivit cu care nu îi cunoaște pe cei doi apelanți inculpați, animalele fiind cumpărate de acesta de la o persoană pe nume, depoziție ce este favorabilă inculpaților, în sensul că îî disculpă în ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate.
În mod nelegal a procedat instanța și relativ la depoziția martorului, care și-a retractat declarația dată în cursul urmăririi penale, motivat de exercitarea de violențe fizice asupra sa de către organele de poliție.
Se relevă că, instanța de apel nu face nici o referire la probatoriile administrate la instanța de fond astfel încât, aceasta nu a reanalizat fondul cauzei.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel au comis o eroare gravă de fapt, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.18 cod procedură penală.
În acest sens se relevă că, în mod greșit s-au luat în considerare la soluționarea cauzei declarațiile martorilor și date în cursul urmăririi penale fiind apreciate ca nesincere declarațiile acestora date în cursul cercetării judecătorești, întrucât cele date în cursul urmăririi penale nu corespund adevărului, fiind date pentru a se răzbuna pe inculpatul, cu care erau în relații de dușmănie, urmare a relațiilor de concubinaj ale acestuia cu fiica martorilor, dar și ca urmare a constrângerilor exercitate de către organele de anchetă, constrângeri constând în încătușare și amenințarea cu privarea de libertate.
Se relevă că, numai după arestarea inculpatului martorii au realizat importanța și consecințele declarațiilor lor.
Referitor la celelalte fapte, eroarea gravă de fapt s-a comis prin aceea că, nejustificat și netemeinic instanțele nu au luat în considerare declarațiile date în mod nemijlocit de către martorii, Salmii, și, declarații în care aceștia au susținut lipsa de implicare a inculpatului prin precizarea faptului că nu îl cunosc sau nu au cumpărat sau negociat cumpărarea de la acesta de animale.
Se apreciază că, în mod greșit s-au luat în considerare la soluționarea cauzei declarațiile martorului, care a avut inițial calitatea de învinuit în cauză precum și ale inculpatului, impunându-se înlăturarea acestora ca nesincere, subiectivismul și cointeresarea celor doi fiind evidentă câtă vreme aveau calitatea de învinuiți în cauză, declarațiile acestora fiind date pentru a-și ușura situația juridică.
Se arată că, referitor la faptele din 21/22.09.2005, comisă în dauna părții vătămate și respectiv din 30/1.12.2005, stabilirea situațiilor de fapt se fundamentează exclusiv pe declarațiile celor doi.
Față de cele relevate, se consideră că se impune, achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 alin.1 lit. c cod procedură penală, faptele nefiind săvârșite de către inculpat.
În subsidiar, se apreciază că instanțele au realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată inculpatului, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.14 cod procedură penală.
Se învederează că, pedeapsa aplicată inculpatului este mult prea M raportat cel puțin la dubiul existent cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa.
Totodată, se apreciază că se impune reținerea de circumstanțe atenuante și aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de textul incriminator având în vedere atât poziția constant sinceră a inculpatului cât și pe de altă parte, prezența inculpatului atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței.
Motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de apelantul inculpat.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel au comis o eroare gravă de fapt, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.18 cod procedură penală.
Se relevă că, la dosarul cauzei nu există nici o probă certă care să facă dovada vinovăției apelantului inculpat, nici unul din martorii audiați la instanța de fond nu a indicat pe inculpat ca fiind persoana care ar fi săvârșit fapta sau de la care ar fi cumpărat animale.
Singura probă în dovedirea vinovăției inculpatului este declarația inculpatului, care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
Pentru aceste considerente, în principal se solicită achitarea inculpatului în temeiul disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" cod procedură penală.
În subsidiar, se apreciază că instanțele au realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată inculpatului, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.14 cod procedură penală.
Se învederează că, pedeapsa aplicată inculpatului este mult prea M, impunându-se reducerea cuantumului acesteia raportat la circumstanțele personale ale inculpatului și la circumstanțele reale ale faptei precum și la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta pentru care este judecat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, conform art.385 ind.14 cod procedură penală, din perspectiva criticilor formulate, în limitele prev. de art.385 ind.6 alin.1 și 2 cod procedură penală, Curtea constată:
În ceea ce privește cazurile de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.10 și de art.385 ind.9 alin.1 pct.18 cod procedură penală, reținem că, instanța de apel și instanța de fond s-au pronunțat și au analizat toate probele, atât cele administrate în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, înlăturând sau reținând, motivat, declarațiile părților vătămate și ale martorilor date în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, existând probe care susțin vinovăția inculpaților și la comiterea faptelor pentru care s-a dispus condamnarea lor.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate.
Referitor la declarațiile martorilor și, se critică înlăturarea declarațiilor date de aceștia în cursul cercetării judecătorești prin care, revenind asupra celor susținute în cursul urmăririi penale, au susținut neimplicarea inculpatului în comiterea faptei în dauna părții vătămate A, arătând că singura persoană cu care au negociat vânzarea - cumpărarea animalelor, ar fi martorul.
Reținem că, înlăturarea declarațiilor date de acești martori în cursul cercetării judecătorești a fost analizată, pe larg de către instanța de fond, aceasta apreciind că numai declarațiile date în cursul urmăririi penale se coroborează cu celelalte mijloace de probă, respectiv procesul-verbal de confruntare dintre martorii și, declarațiile martorului, declarațiile martorilor asistenți și la percheziția domiciliară efectuată la și la data de 25.02.2006, și procesul-verbal de percheziție domiciliară din 25.02.2006.
S-a criticat faptul că, instanța de fond, la înlăturarea declarațiilor martorilor și a avut în vedere declarațiile martorilor și date în cursul urmăririi penale și nu cele date în cursul cercetării judecătorești, aspect ce nu este realîntrucât, martorul, unul din martorii asistenți la percheziția domiciliară efectuată la domiciliul martorilor și, fiind audiat în fața instanței de judecată, la data de 08.11.2006 în dosarul nr.1734/2006 ( fila 132 ) a precizat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale.
Împrejurarea că, același martor, cu ocazia rejudecării, fără o motivare a modificării declarației dată chiar în fața instanței de judecată, a susținut alte aspecte nu poate conduce la o altă concluzie.
De altfel,chiar martorii și au precizat, în cursul cercetării judecătorești, că în cursul urmăririi penale au declarat împotriva inculpatului, pe motiv de dușmănie, prin urmare, martorii asistenți nu puteau auzi decât ce au declarat și, respectiv despre implicarea inculpatului în comiterea faptei de sustragere de animaleși deci nu puteau să declare decât cele relatate de și.
Împrejurarea relatată de martorii și, ca motiv al schimbării declarațiilor date în cursul cercetării judecătorești, îl vizează numai pe inculpatul, astfel încât, apare ca fiind nejustificată, declarația acestora, dată în cursul urmăririi penale, împotriva inculpatului și a inculpatului martorii susținând și participarea acestor inculpați la comiterea faptei în dauna părții vătămate
În consecință, date fiind relațiile de rudenie a martorilor și cu inculpatul coroborat cu lipsa oricărei justificări a susținerii implicării acestuia în furtul de animale, este evident că, susținerea acestora, din cursul urmăririi penale, este reală și trebuia să fie reținută de către instanța de fond și de apel.
Din această perspectivă, este evident nesinceră declarația martorilor și dată în cursul cercetării judecătorești în care susțin doar participarea numitului la vânzarea și cumpărarea celor 21 de animale.
Față de cele reliefate, se impune concluzia logică, că, în măsura în care, în cursul urmăririi penale, au declarat adevărul despre unul dintre inculpați, care le era tot rudă,și în raport de care nu aveau nici un motiv să îl implice în furtul de animale,este reală și susținerea implicării celorlalți inculpați în participarea la comiterea furtului, întrucât, dacă vroiau doar să se răzbune pe inculpatul, prin declarațiile lor, îl implicau numai pe acesta.
Mai mult, motivul schimbării declarațiilor celor doi martori nu a fost dovedit prin nici un alt mijloc de probă, nefiind dovedite relațiile de concubinaj ale inculpatului cu fiica martorilor, după cum nu au fost dovedite nici relațiile de dușmănie dintre aceștia și inculpat.
Astfel, în mod corect instanța de fond și instanța de apel au luat în considerare la soluționarea cauzei declarațiile martorilor și date în cursul urmăririi penale, ce se coroborează cu declarațiile martorului,date atât în cursul cercetării judecătorești cât și în cursul urmăririi penale.
În ceea ce privește declarația martorului, dată în cursul cercetării judecătorești, reținem că acesta a susținut că nu ar fi auzit de la cine au menționat numiții că au cumpărat animalele, declarație ce nu prezintă relevanță, de vreme ce, pe de o parte, martorul, tot martor asistent, a făcut precizări cu privire la aspectele neauzite de către martorul, iar pe de altă parte, însăși martorii și au arătat că, în cursul urmăririi penale, datorită relațiilor de dușmănie, au susținut că printre persoanele de la care au cumpărat animalele identificate de către părțile vătămate, este și inculpatul.
Declarațiile acestor martori se coroborează cu declarațiile părții vătămate A, care a susținut că martorii și i-au spus că au cumpărat animalele de la inculpatul, nepotul acestora precum și cu declarațiile martorului.
În raport de acest întreg material probator, vinovăția inculpaților și în comiterea faptei în dauna părții vătămate este dovedită, astfel cum au reținut ambele instanțe.
În ceea ce privește fapta de sustragere în dauna părții vătămate,reținem că, instanța de fond a reținut declarația martorului, prin care acesta a susținut că în luna decembrie a mers în pentru a cumpăra animale loc unde, o persoană necunoscută, i-a propus să-i vândă oi, propunere cu care a fost de acord, sens în care, conform înțelegerii, acea persoană i-a adus acasă, a doua zi, 14 oi, cu un microbuz de culoare închisă, plătind câte 1,5 lei milioane lei pe bucată, deci nu s-a luat în considerare decât ceea ce a declarat acel martor în cursul cercetării judecătorești, declarație pe care martorul a dat-o și în cursul urmăririi penale.
Ceea ce este esențial este faptul că, la locuința martorului s-a ajuns în baza declarațiilor martorului, care a transportat animalele la domiciliul acestuia și unde au fost identificate de către partea vătămată, martor care a relatat împrejurările în care a ajuns în posesia animalelor sustrase de la partea vătămată și găsite la locuința martorului, aspect ce probează sinceritatea martorului
Este firească atitudinea evazivă a martorului, de vreme ce animale furate au fost găsite în locuința sa, acesta susținând că nu îl cunoaște pe martorul, deși martorul a transportat animalele, în mai multe ocazii la locuința martorului, aspect pe care martorul îl recunoaște, împrejurare ce conduce la aprecierea ca nesinceră a declarațiilor martorului.
Totodată, evidențiem că, martorul nu mergea cu animale în pentru a le vinde, cu atât mai mult cu cât acestea erau sustrase de la crescători de animale, existând riscul ca acestea să fie recunoscute de către proprietarii lor, astfel încât se va înlătura susținerea martorului potrivit cu care ar fi cumpărat animalele din, de la o persoană necunoscută.
În consecință, întrucât cei doi martori nu se cunoșteau, nu există o altă explicație a modului în care animalele au ajuns totuși la locuința martorului decât aceea susținută de martorul, respectiv că i-a fost indicată această adresă de către inculpatul.
În consecință, și în raport de această faptă s-a analizat întreg materialul probator, fiind luate în considerare declarațiile date de partea vătămată și de martorul în cursul cercetării judecătorești, și care sunt asemănătoare cu cele date în cursul urmăririi penale.
Aceste declarații se coroborează și cu declarațiile martorului, care a relatat pe larg împrejurările și persoanele care au participat la comiterea faptei, neexistând nici un motiv pentru care declarațiile acestui martor să fie înlăturate.
În raport de acest întreg material probator, vinovăția inculpaților și în comiterea faptei în dauna părții vătămate este dovedită, astfel cum au reținut ambele instanțe.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate,s-au indicat de către instanțe, ca mijloace de probă declarațiile martorului, date în cursul urmăririi penale, din care rezultă că, i-a indicat, fără ezitate din albumul foto, pe inculpații și, pe care îl cunoștea sub numele de și pe martorul, ca fiind persoanele care i-au adus animalele, declarațiile martorului, date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, ce a asistat la recunoaștere, potrivit cu care, martorii și l-au recunoscut pe ca fiind persoana de la care au cumpărat animale, declarațiile martorului, fiul martorului, potrivit cu care, a aflat că tatăl său a cumpărat de la mai multe capre, declarația martorului, potrivit cu care, pe la jumătatea lunii septembrie 2005, fost sunat pe telefonul mobil de inculpatul, care i-a cerut să vină cu duba pe C-T în zona unde inculpații și au urcat aproximativ 30 de oi și capre, pe care le-au transportat apoi la domiciliul martorului, declarațiile părții vătămate, potrivit căreia, în noaptea de 10/11.09.2005, persoane necunoscute au sustras de la stâna sa un număr de 20 capre și 11 oi din care, ulterior, a recunoscut și recuperat 10 capre și 5 oi la locuința martorului, procesul-verbal de cercetare la fața locului și procesul-verbal de percheziție domiciliară.
A fost înlăturată ca nesinceră declarația martorului, dată în cursul cercetării judecătorești, întrucât martorul nu a dat o explicație credibilă motivului pentru care, imediat după săvârșirea faptei a dat declarația de învinuire a inculpaților, iar pe de altă parte fiul său, martorul a declarat că de la tatăl său a aflat că a cumpărat de la mai multe capre, ce ulterior au fost recunoscute de proprietar.
Este evident că s-a analizat și s-a motivat de către instanța de fond reținerea sau înlăturarea unora sau a altora dintre declarații, apreciind în baza acestui material probator că există dovezi în baza cărora s-a stabilit vinovăția inculpatului.
Este real că nu s-a motivat de către instanțe înlăturarea declarației martorului, dată în cursul cercetării judecătorești, însă acest aspect nu este de natură să schimbe soluția dată în cauză, atâta vreme cât, s-a făcut trimitere la declarațiile martorului asistent, date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, și care a susținut că a asistat la recunoașterea de către martorul a inculpatului ca fiind persoana de la care a cumpărat animale, astfel încât, reținem că, în mod corect s-a luat în considerare declarațiile date în cursul urmăririi penale de către martorul.
De fapt, chiar și acesta a susținut, în declarația dată în cursul cercetării judecătorești că, fiindu-i prezentate mai multe fotografii l-a recunoscut pe martorul ca fiind persoana de la care a cumpărat animalele indicându-l și pe inculpatul ca fiind o persoană pe care o cunoaște din vedere, precizare care apare ca fiind improbabilă de vreme ce martorul a fost invitat la poliție să recunoască persoanele de la care are animalele sustrase de la partea vătămată și nu persoane pe care le cunoaște din vedere.
În mod corect s-a înlăturat declarația martorului, dată în cursul cercetării judecătorești, întrucât martorul nu a dat o explicație credibilă motivului pentru care, imediat după săvârșirea faptei a dat declarația de învinuire a inculpaților, cu atât mai mult cu cât pe inculpatul îl cunoștea doar din vedere iar pe de altă parte, martorul asistent, prin declarațiile date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, a susținut că a asistat la recunoașterea de către martorul a inculpatului ca fiind persoana de la care a cumpărat animale.
Aceste declarații se coroborează și cu declarațiile martorului, care a relatat pe larg împrejurările și persoanele care au participat la comiterea faptei.
totodată că, date fiind numărul M de animale care au fost sustrase fapta nu putea fi comisă de către o singură persoană.
În raport de acest întreg material probator, vinovăția inculpaților și în comiterea faptei în dauna părții vătămate este dovedită, astfel cum au reținut ambele instanțe.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate,reținem că inculpatul a recunoscut săvârșirea acesteia, indicând ca participanți și pe inculpații, cunoscut de acesta cu porecla de, și, declarațiile acestui inculpat coroborându-se și cu declarațiile martorului, cel care a transportat animalele cu autovehicolul său, cei doi relatând aceleași aspecte cu privire la participarea și contribuția inculpaților și, mai mult, aspectele relatate fiind aceleași cu cele constatate de organele de cercetare penală cu ocazia cercetării la fața locului și cu ocazia reconstituirii precum și cu cele relatate de partea vătămată.
Relevante sunt și declarațiile martorilor și, date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, care participând, ca martori asistenți la reconstituire, au perceput personal relatarea inculpatului potrivit cu care la comiterea faptei au participat și și, relatare pe care acesta a făcut-o de bună voie.
Coroborându-se și cu alte mijloace de probă declarațiile inculpatului și ale martorului nu pot fi apreciate ca subiective, interesate și deci nesincere, fiind luate în considerare în mod corect la soluționarea cauzei și stabilirea vinovăției inculpaților și.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate,reținem că, instanțele au avut în vedere, în mod corect declarațiile martorului, date atât în cursul urmăririi penale cât și în faza judecății, acesta arătând că își menține declarațiile date anterior, potrivit cu care animalele recunoscute de către partea vătămată i-au fost aduse de către numitul, persoană care nu a fost identificată cu nici unul dintre inculpați și nici cu fratele inculpatului, cu un microbuz condus de către martorul.
În mod corect a fost înlăturată, în parte, această declarație a martorului și aceasta în baza declarațiilor martorului, aspectele relatate fiind aceleași cu cele constatate de organele de cercetare penală cu ocazia cercetării la fața locului și cu ocazia percheziției la domiciliul martorului, cu mențiunea că, date fiind numărul animalelor și modalitatea de săvârșire, fapta nu putea fi comisă de o singură persoană, mai mult, martorul nu îl cunoștea pe martorul pentru a putea ajunge la domiciliul său,acesta din urmă fiind o cunoștință a inculpatului,astfel încât, devine evident că, declarațiile martorului, sunt reale.
că, martorul nu a putut da nici o relație pentru identificarea persoanei despre care susține că i-a adus oile, iar martorul, despre care se susține că a venit cu acea persoană, nu cunoaște o asemenea persoană.
În raport de acest întreg material probator, vinovăția inculpaților și în comiterea faptei în dauna părții vătămate este dovedită, astfel cum au reținut ambele instanțe.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate G,reținem, ca mijloace de probă în dovedirea vinovăției celor doi inculpați declarația martorului, potrivit căreia, în noaptea de 30.11/1.12.2005 a fost sunat, pe telefonul mobil, de inculpatul care i-a solicitat să vină cu duba până în satul Cheia, la ieșire dinspre loc. Grădina unde, inculpații și au încărcat în mașină 15 porci, pe care martorul, însoțit de cei doi inculpați, i-a transportat la domiciliul său, în loc. lui primind, primind pentru activitatea sa, un porc pe care, ulterior l-a vândut martorei.
că, dat fiind numărul M de animale, fapta nu putea fi comisă de o singură persoană, iar aspectele relatate de martor sunt aceleași cu cele constatate de către organele de cercetare penală cu ocazia cercetării la fața locului și cu cele precizate de către partea vătămată.
Relevant este și faptul că, martorul, nu a putut să indice persoanele către care s-au vândut porcii sustrași, astfel cum a arătat la celorlalte fapte, deoarece, în acest caz, nu a fost solicitat, de valorificarea animalelor ocupându-se ceilalți participanți, cu excepția porcului pe care l-a primit pentru activitatea depusă, în privința căruia a arătat cumpărătorul în persoana martorei.
În consecință, și cu privire la această faptă există probe în baza cărora s-a stabilit vinovăția inculpaților și.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate,reținem ca mijloacele de probă, declarațiile părții vătămate, potrivit căreia, în noaptea de 19/20.01.2006, persoane necunoscute, au sustras din saivanul său situat în loc., un număr de 29 de ovine, ulterior, recunoscând, la domiciliul martorului, 10 ovine, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor asistenți la percheziția domiciliară, care au confirmat că partea vătămată a recunoscut în gospodăria martorului mai multe oi, declarațiile martorului, care a precizat că a cumpărat oile de la un individ care le-a adus la saivanul lui cu un microbuz și în principal declarațiile martorului, potrivit căreia, în noaptea de 19/20.01.2006, la solicitarea telefonică a inculpatului, s-a deplasat cu autoutilitara în loc., spre șoseaua ce duce spre T, unde martorul a fost ghidat de inculpatul să meargă pe un drum agricol aproximativ 150, după care inculpații și au încărcat în autoutilitară aprox 22 de ovine, pe care cei doi inculpați le-au vândut în aceeași noapte unui individ ce deținea un saivan în apropiere de loc., identificat ulterior ca fiind.
că, instanța de fond a reținut declarația martorului, prin care acesta a susținut că în luna decembrie a mers în pentru a cumpăra animale loc unde, o persoană necunoscută, i-a propus să-i vândă oi, propunere cu care a fost de acord, sens în care, conform înțelegerii, acea persoană i-a adus acasă, de mai multe ori animale cu un microbuz de culoare închisă, deci nu s-a luat în considerare decât ceea ce a declarat acel martor în cursul cercetării judecătorești, declarație pe care martorul a dat-o și în cursul urmăririi penale.
Ceea ce este esențial este faptul că, la locuința martorului s-a ajuns în baza declarațiilor martorului, care a transportat animalele la domiciliul acestuia și unde au fost identificate de către partea vătămată, martor care a relatat împrejurările în care a ajuns în posesia animalelor sustrase de la partea vătămată și găsite la locuința martorului, aspect ce probează sinceritatea martorului.
Este firească atitudinea evazivă a martorului, de vreme ce animale furate au fost găsite în locuința sa, acesta susținând că nu îl cunoaște pe martorul, deși martorul a transportat animalele, în mai multe ocazii la locuința martorului, aspect pe care martorul îl recunoaște, împrejurare ce conduce la aprecierea ca nesinceră a declarațiilor martorului.
În consecință, întrucât cei doi martori nu se cunoșteau, nu există o altă explicație a modului în care animalele au ajuns totuși la locuința martorului decât aceea susținută de martorul, respectiv că i-a fost indicată această adresă de către inculpatul.
că, dat fiind numărul M de animale, fapta nu putea fi comisă de o singură persoană, iar aspectele relatate de martor sunt aceleași cu cele constatate de către organele de cercetare penală cu ocazia cercetării la fața locului și cu cele precizate de către partea vătămată, aspect ce probează sinceritatea martorului.
În consecință, și cu privire la această faptă există probe în baza cărora s-a stabilit vinovăția inculpaților și.
În ceea ce privește fapta comisă în dauna părților vătămate G și,reținem ca mijloace de probă, declarația martorului, dată în cursul urmăririi penale, potrivit căreia, fratele lui, declarația martorului, dată în cursul urmăririi penale, proces-verbal de recunoaștere a inculpatului de către martorul, în prezența martorului, ca fiind persoana de la care a cumpărat în două rânduri animale.
Este real că nu s-a motivat de către instanțe înlăturarea declarației martorului, dată în cursul cercetării judecătorești, însă acest aspect nu este de natură să schimbe soluția dată în cauză, atâta vreme cât, s-a făcut trimitere la declarațiile martorului asistent, date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, și care a susținut că a asistat la recunoașterea de către martorul a inculpatului ca fiind persoana de la care a cumpărat animale, astfel încât, reținem că, în mod corect s-a luat în considerare declarațiile date în cursul urmăririi penale de către martorul.
De fapt, chiar și acesta a susținut, în declarația dată în cursul cercetării judecătorești că, fiindu-i prezentate mai multe fotografii l-a recunoscut pe martorul ca fiind persoana de la care a cumpărat animalele indicându-l și pe inculpatul ca fiind o persoană pe care o cunoaște din vedere, precizare care apare ca fiind improbabilă de vreme ce martorul a fost invitat la poliție să recunoască persoanele de la care are animalele sustrase de la partea vătămată și nu persoane pe care le cunoaște din vedere.
În raport de aceste mijloace de probă, în mod corect a fost înlăturată, ca nesinceră, declarația martorului, dată în cursul cercetării judecătorești.
În consecință, și cu privire la această faptă există probe în baza cărora s-a stabilit vinovăția inculpatului.
Față de cele reliefate, apreciem ca neîntemeiate criticile formulate de inculpații și și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.10 și de art.385 ind.9 alin.1 pct.18 cod procedură penală.
Referitor la cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.14 cod procedură penală, reținem, în raport de ambii recurenți că, atât prima instanță cât și instanța de apel au avut în vedere ansamblul criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal inclusiv gradul de pericol social concret al faptelor prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstanțiază cât și circumstanțele personale ale inculpaților recurenți, realizând o individualizare corectă a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, astfel încât acestea să conducă la realizarea scopului și funcțiilor pedepsei, astfel cum sunt stabilite prin dispozițiile art.52 alin.1 și 2 cod penal.
Reținem perseverență infracțională a inculpaților dată atât de antecedentele penale, aceștia nefiind la primul conflict cu legea penală, cât și de numărul M de furturi de animale, îndrăzneala de care au dat dovadă și care rezultă din împrejurările și modalitatea de comitere, aspecte care îi caracterizează pe inculpați ca fiind mai periculoși.
Gradul mai ridicat de pericol social concret al faptelor comise rezultă din valoarea ridicată a prejudiciilor cauzate, rămase nerecuperate, modalitatea de comitere și forma continuată a infracțiunii.
În consecință, apreciind toate criticile formulate ca fiind neîntemeiate, și întrucât nu au fost identificate alte motive de nelegalitate și netemeinicie care să conducă la reformarea sentinței și deciziei recurate, Curtea, în baza art.385 ind.15 alin.1 pct. 1 lit. b cod procedură penală, va respinge, ca, nefondate, recursurile promovate de cei doi inculpați.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata a câte 500 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat iar potrivit art.189 cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în cuantum de câte 200 lei, se va avansa din fondurile MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515alin.1 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de:
- inculpat - domiciliat in C, str. - - Cartier M nr. 2;
- inculpat - domiciliat în Com., județ C, împotriva deciziei penale nr. 208 din 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 1334 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Obligă recurenții inculpați la plata a câte 500 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod procedură penală,
Onorariul avocat oficiu, în cuantum de câte 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocaților, și precum și suma de 60 lei în favoarea avocatului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud.fond
Jud.apel -;
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref./ 2 ex.
Data: 19.11.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Maria Uzună, Eleni Cristina