Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 65 / DOSAR NR-
Ședința publică din 29 ianuarie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Vasiliu
JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, împotriva deciziei penale nr. 178/Ap din 25 august 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată, lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 21 ianuarie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 29 ianuarie 2009, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 1778 din 23 octombrie 2007, Judecătoria Brașov l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, și i, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal. În baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 807/2001 a Judecătoriei Brașov, pe care a adăugat-o la pedeapsa de mai sus, inculpatul având de executat pedeapsa de 6 ani și 2 luni închisoare. I-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal. A respins acțiunea penală formulată de partea civilă. L-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în noaptea de 27 martie 2003, inculpatul împreună cu inculpatul și numitul au sustras dintr-o magazie aparținând părții vătămate 27 saci cu cereale.
Prin decizia penală nr. 35 din 18 februarie 2008, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de inculpatul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul. Acesta a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 8 Cod procedură penală, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare tribunalului care, în prezența actelor medicale ce puneau la îndoială starea sa psihică, a respins cererea de efectuare a unei expertize psihiatrice.
Prin decizia penală nr. 284/9.04.2008 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr- a fost admis recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 35/2008 a Tribunalului Brașov pe care a casat-o cu privire la acest inculpat și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare acestei instanțe motivat de faptul că instanța de apel a avut suficiente date care puneau la îndoială discernământul inculpatului, motiv pentru care a apreciat că se impune efectuarea unei expertize psihiatrice cu internarea inculpatului, expertiză de natură să stabilească dacă, în funcție de bolile de care suferă, acesta avea discernământ la data săvârșirii faptei.
La rejudecare, apelul inculpatului a fost înregistrată sub numărul de dosar -.
Prin decizia penală nr. 178/A/25.08.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov a fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1778/2007 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul penal cu nr-, sentință ce a fost desființată relativ la inculpatul sub aspectul soluționării laturii penale și al cheltuielilor judiciare la care acesta a fost obligat către stat.
Rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
S-au menținut dispozițiile din sentința apelată privitoare la soluționarea laturii civile.
În baza art. 189, 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare privitoare la inculpatul apelant avansate de stat la urmărirea penală, instanța de fond și de apel rămân în sarcina statului.
Tribunalul a constatat că în mod greșit prima instanță a reținut că inculpatul apelant și coinculpatul împreună cu martorul au luat hotărârea de a sustrage cereale cunoscând faptul că partea vătămată are depozitate aceste bunuri într-o magazie situată în zona grajdurilor aparținând fostului.
Din examinarea depozițiilor inculpaților și a celor doi martori - și - învinuiți inițial alături de cei doi inculpați nu se evidențiază decât contradicții relativ la acest aspect.
Astfel, trebuie observat că în primele declarații date în cauză inculpatul a negat total implicarea sa în comiterea faptei, iar apoi în declarația din 29.03.2003 a menționat că în seara de 27 martie 2003 venit la domiciliul său coinculpatul pentru a discuta modul în care vor putea intra în posesia cerealelor depozitate lângă
În următoarea declarație, cea din 19.04.2005 inculpatul a precizat că în seara de 27.03.2003, în jurul orelor 2000-2030în timp ce se îndrepta spre locuința soacrei sale a observat niște saci după cântarul fostului după care a mers la cumnatul său - căruia i-a cerut să meargă la tatăl său să-i ceară căruța și calul că are de dus 20 de saci cu porumb din zona fostului Apoi inculpatul precizează că a plecat înainte pentru a-l anunța și pe cumnatul său să-l ajute să încarce sacii cu porumb, urmând ca să vină la cântar deoarece cunoaștea locul.
În fața instanței, coinculpatul prezintă această ultimă versiune.
La rândul său, inculpatul a susținut în prima depoziție dată în cauză faptul că a plecat din locuința sa împreună cu și să sustragă cereale din grajdul ce aparținea părții vătămate.
Ulterior, acest inculpat a declarat că în seara de 27.03.2003 a sosit în municipiul de la oi (din R), a stat acasă până în jurul orelor 2300-2320când a venit la el cumnatul său și i-a spus să meargă cu el să îl ajute la încărcatul unor saci cu porumb, variantă pe care o prezintă și instanței de judecată cu precizarea că nu a realizat că ar comite ceva ilegal.
Așadar, în raport de aceste depoziții tribunalul nu poate reține cu certitudine că inculpatul apelant a luat hotărârea de a sustrage cereale împreună cu coinculpatul din magazia părții vătămate, probatoriul evidențiind dubiul sub acest aspect, dubiu care nu poate să îi profite decât inculpatului potrivit principiuluiindubio pro reo,acesta fiind de fapt singurul aspect care urmează să fie înlăturat din starea de fapt corect reținută de prima instanță.
Ca atare, în analiza laturii subiective a infracțiunii, instanța de apel a pornit de la varianta expusă de inculpatul apelant potrivit căreia, seara târziu, la sfârșitul unei zile de muncă, cumnatul său - inculpatul i-a solicitat să îl ajute să care niște saci, saci pe care i-a încărcat într-o căruță împreună cu cei doi martori inițial învinuiți în cauză ( și ), întorcându-se acasă singur și fără vreun beneficiu din această activitate.
Această acțiune - căreia inculpatul nu i-a văzut semnificația penală astfel cum însuși a declarat în fața instanței de judecată, se înscrie pe fondul unei vulnerabilități și a unui comportament lipsit de discernământ situațional, a conducerii infantile contrară intereselor proprii, reprezentarea sa fiind aceea că își ajută cumnatul să care niște saci, iar capacitatea psihică a inculpatului la momentul comiterii faptei a primit încadrarea specialiștilor ca discernământ mult diminuat dat fiind examenul psihic care a evidențiat vulnerabilitate, spirit influențabil, instabilitate emoțională, conducere instinctuală infantilă cu subordonare contrar intereselor proprii, dar și examenul psihologic care a evidențiat o capacitate intelectuală de intensitatea unei întârzieri mentale ușoare, un eu primitiv, limitat, capacitate redusă de stăpânire a impulsurilor, autocontrol deficitar.
În aceste condiții, tribunalul a constatat ca faptei penale analizate îi lipsește latura subiectivă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală.
S-a susținut în esență că soluția de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat este netemeinică, considerându-se că aceasta se bazează pe o deficitara analiză a materialului probator, având ca efect reținerea unei eronate stări de fapt.
Recursul nu este fondat.
Prin comiterea unei erori grave de fapt, în sensul art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, se înțelege denaturarea probelor administrate în cursul procesului, precum și stabilirea unei situații de fapt ce nu este confirmată de probe.
Nu se poate reține că instanța de apel ar fi comis o eroare gravă de fapt, pentru a își găsi incidența acest caz de casare. Astfel, tribunalul a reținut în mod corect și complet situația de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză.
De asemenea, argumentația detaliată a tribunalului cu privire la lipsa laturii subiective a infracțiunii imputate inculpatului este corectă și curtea și-o însușește fără rezerve.
Parchetul a arătat în motivele de apel că inculpatul a recunoscut inițial fapta în modalitatea expusă în rechizitoriu, pentru ca ulterior să revină asupra declarațiilor și să arate că de fapt a fost solicitat să ajute la transportul unor saci găsiți de către coinculpatul
Din analiza declarațiilor inculpatului se observă că numai în prima declarație dată în cauză, la data de 1.04.2003, în fața organelor de poliție, acest inculpat a arătat că a plecat din locuința sa împreună cu și pentru a sustrage cereale din grajdul ce aparținea părții vătămate.
În declarațiile ulterioare inculpatul a declarat că în seara de 27.03.2003 a sosit în municipiul de la oi (din R), a stat acasă până în jurul orelor 2300-2320când a venit la el cumnatul său și i-a spus să meargă cu el să îl ajute la încărcatul unor saci cu porumb, variantă pe care a prezentat-o și instanței de judecată cu precizarea că nu a realizat că ar comite ceva ilegal.
Cu privire la prima declarație amintită mai sus există însă unele semne de întrebare în condițiile în care inculpatul nu știe să scrie și nici să citească, iar martorul asistent a declarat în fața instanței ( 99 dosar fond) că, aflându-se cu la Poliția, un lucrător de poliție i-a solicitat să semneze un act (probabil declarația de la 63 dosar urmărire penală), dar nu își amintește ce act era și l-a semnat fără să îl citească.
Instanța de apel a procedat așadar în mod corect valorificând declarațiile ulterioare ale inculpatului, având în vedere și lipsa altor probe care să demonstreze faptul că ar fi realizată latura subiectivă a infracțiunii de furt calificat în ceea ce îl privește pe acest inculpat.
Se constată așadar că nu s-a produs nicio eroare gravă la stabilirea situației de fapt.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 178/A/25.08.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o va menține.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 178/A/25.08.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.01.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
red./16.02.2009
dact.Gh./18.02.2009
2 exemplare
jud apel/ / ta
jud fond/
Președinte:Alexandru VasiliuJudecători:Alexandru Vasiliu, Alexandru Șerban, Manuela Barbu