Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.652/

Ședința publică din data de 23 Octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător

JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ

JUDECĂTOR 3: Mița

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA împotriva Deciziei penale nr.138/6.05.23009 pronunțată de TRIBUNALUL VRANCEA în dosarul nr- privind pe intimatul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208-209 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-inculpat, personal și asistat de avocat I, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.3959 emise de Baroul Galați la data de 14.09.2009, lipsă fiind intimatul

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;

Curtea adresează intimatului-inculpat întrebarea dacă și-a angajat apărător.

Avocat I precizează că urmează să asigure asistența juridică a inculpatului în calitate de apărător ales. Nu are alte cereri de formulat.

Curtea întreabă intimatul-inculpat dacă dorește să dea declarații în prezenta cauză.

Intimatul-inculpat, personal, precizează că menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea altă declarație.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în susținerea recursului promovat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA, precizează că acesta vizează netemeinicia celor două hotărâri judecătorești pronunțate în cauză, respectiv Sentința penală nr.73/10.03.2009 pronunțată de Judecătoria Adjud, dar și Decizia penală nr.138/6.05.2009 a Tribunalului Vrancea.

Față de materialul probator administrat în cauză, consideră că infracțiunea săvârșită de inculpat, având în vedere modalitatea de săvârșire, persoana inculpatului dar și valoarea prejudiciului, prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Din materialul probator rezultă că inculpatul săvârșit o infracțiune de furt în formă calificată,în sensul că a sustras o vacă aflată pe un, aparținând părții vătămate

Arată că partea vătămată a dus bovina la pe imașul unde o ducea de obicei iar inculpatul, mergând spre casă, a luat-o, cu intenția de aos ustrage și de aod uce la domiciliul său.

Inculpatul a scăpat bovina, care a intrat în curtea martorului, care ulterior a restituit-o părții vătămate.

Valoarea prejudiciului este de 1500 lei RON:

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, precizând în faza de urmărire penală și în fața instanței de apel că nu iși mai amintește nimic din cele făcute și că a aflat aceste aspecte de la tatăl său.

Având în vedere poziția inculpatului, de a nu regreta fapta săvârșită, de a invoca starea de beție ca o circumstanță atenuantă în favoarea sa - deși starea de beție nu i-a fost provocată de nimeni - finalizarea activității sale infracționale nu s-a datorat propriei inițiative a inculpatului ci a faptului că a scăpat animalul, consideră că fapta săvârșită este gravă și prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În consecință, solicită admiterea recursului promovat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA, să fie casate ambele hotărâri judecătorești și, în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege intrucat se impune reținerea în favoarea inculpatului, care nu are antecedente penale, a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a în ref. la art.76 Cod penal, cu suspendarea executării acestei pedepse.

Curtea adresează inculpatului întrebarea " se află imașul din punctul, comuna Corbița: în interiorul localității sau în afara acesteia, și la ce distanță?"

Intimatul-inculpat, personal, precizează că imașul din punctul, comuna Corbița se află în afara localității, la o distanță de mai puțin de 200 metri, fiind la o distanță 50 metri distanță în fața casei martorului. că a luat vaca din acest loc, după spusele martorilor, insă nu iși mai amintește nimic.

Avocat I, pentru intimatul-inculpat, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA.

Din actele rezultă că inculpatul a trecut pe acel, aflat intr-o stare avansată de ebrietate, a luat bovina și mergea pe drumurile din comună.

Inculpatul s-a întâlnit cu martorul, care i-a spus că nu e vaca lui, insă, datorită stării avansate de ebrietate, a scăpat funia de care ținea vaca, care s-a întors singură pe, fără a fi fost luată de martorul.

Susține că intenția inculpatului nu a fost de a-și însuși vaca, a fost sincer, recunoscând că nu iși mai amintește ce a făcut dar, întrucât toate persoanele l-au acuzat, a declarat că regretă fapta pretins a fi fost săvârșită de el.

Precizează că inculpatul este la primul impact cu legea penală, nu mai are alte condamnări, are o caracterizarea de la Primăria din comuna, în care se arată că este conștiincios, nu mai are alte abateri, având o mamă paralizată.

Având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, de împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea, de pericolul social redus la faptei, consideră că nu se impune condamnarea inculpatului, cu suspendarea executării pedepsei, rolul educativ al pedepsei realizându-se și prin aplicarea amenzii administrative în cuantum de 600 lei, pe care il apreciază mare.

Intimatul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, regretă fapta săvârșită, pe fondul consumului de alcool, arătând că nu a săvârșit anterior alte fapte penale.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr.73/10.03.2009 a Judecătoriei Adjuda fost achitat inculpatul în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.1Cod procedură penală și art.181Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e Cod penal.

În baza art.91 lit.c Cod penal s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă în sumă de 400 lei.

S-au respins ca nefondate pretențiile civile (daune morale) solicitate de partea vătămată

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

La data de 14.09.2008, în jurul orelor 18.00, inculpatul, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a mers pe imașul din punctul al comunei Corbița, unde a găsit o vacă ită, a desfăcut funia de la, a luat de funie vaca și a plecat cu ea pe drum, fiind văzut de martorul, care l-a întrebat ce face, martorul cunoscând că vaca aparține părții vătămate Inculpatul i-a răspuns că a cumpărat vaca, ocazie cu care martorul i-a indicat să nu o vândă oricui, întrucât este o vacă bună, fiind cumpărată de la el.

Datorită stării de ebrietate în care se afla, inculpatul a scăpat funia cu care ținea vaca iar aceasta s-a întors la locul în care păștea, fiind mânată de martorul pentru a nu intra la el în vie.

A mai precizat martorul că în momentul în care vaca s-a întors, inculpatul venea după ea clătinându-se.

Faptul că vaca a fost găsită la locul în care fusese ită rezultă și din depoziția martorului G, propus de partea vătămată.

Totodată, situația de fapt arătată și faptul că inculpatul se afla în stare de ebrietate rezultă și din declarația martorului.

S-a apreciat că fapta, așa cu a fost săvârșită, nu a fost de natură să aducă atingere valorilor apărate prin lege, în speță patrimoniul părții vătăamte, având în vedere modalitatea de comitere a faptei și lipsa unui prejudiciu efectiv, partea vătămată recuperându-și animalul din același loc în care l-a lăsat, astfel că în cauză lipsește pericolul social al infracțiunii și față de ceilalți cetățeni ai comunei, conform caracterizării depusă la dosar și întocmită de Primăra.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul nu a contestat în cauză săvârșirea faptei, regretând cele întâmplate.

Împotriva sentinței penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud pentru nelegalitate și netemeinicie în ce privește greșita apreciere a gradului de pericol social al faptei fiind necesară pentru sancțiunea corectă a inculpatului a unei pedepse privative de libertate.

Prin decizia penală nr.138/06.05.2009 a Tribunalului Vranceas -a admis apelul, s-a desființat în parte sentința și, în rejudecare, s-a majorat amenda administrativă de la 400 lei la 600 lei.

Tribunalul a apreciat că apelul este fondat din următoarele considerente:

Este adevărat că, teoretic, infracțiunea de furt are un pericol social accentuat, însă acesta se stabilește concret raportat la fiecare inculpat/parte vătămată și împrejurările de fapt particulare sau personale.

A rezultat din probe că inculpatul se afla într-o asemenea stare de ebrietate încât nu a fost capabil să păstreze bunul furat iar a doua zi a recunoscut cu sinceritate comportamentul său.

Comportamentul anterior bun al inculpatului, care nu a mai comis fapte penale, și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, conduc la concluzia că inculpatul avut o reprezentare denaturată a realității și nu are în general o atitudine vădit infracțională.

Din aceste motive s-a apreciat că fapta comisă nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni iar aplicarea dispozițiilor art.181din Codul penal este temeinică și legală.

Însă, pentru ca inculpatul să conștientizeze comportamentul său și consecințele nerespectării normelor legale privind conviețuirea și proprietatea se impune majorarea sancțiunii administrative.

Împotriva acestor hotărâri penale Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEAa declarat recurs criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, invocând motivele arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii penale.

Recursul nu este fondat.

Verificând hotărârile recurate în raport de criticile invocate, cât și din oficiu în limitele prevăzute de art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că atât prima instanță cât și cea de apel au reținut o situație de fapt corectă, bazată pe probele adminJ. în cauză și au dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare.

Din analiza probatoriului administrat Curtea constată că fapta inculpatului de a sustrage bovine de pe islazul comunal, reținută în sarcina sa, există, fiind săvârșită cu vinovăție.

Astfel, cu plângerea și declarațiile părții vătămate G, procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, declarațiile martorilor, și G, coroborat cu recunoașterea inculpatului atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, s-a făcut dovada că la data de 14.09.2009, în jurul orelor 18,00, inculpatul, aflat intr-o vădită stare de ebrietate, a sustras pe de islazul comunal o bovină evaluată la 1500 lei aparținând părții vătămate G, bovină care s-a tras din funia ținută de inculpat și s-a întors pe, inculpatul scăpând-o și nereușind să o mai recupereze tocmai datorită stării de beție în care se afla.

Dar, pentru ca fapta astfel comisă să atragă răspunderea penală a inculpatului era necesar ca fapta să prezinte pericol social.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.17 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală, fiind singurul temei al răspunderii penale când se constată existența simultană a celor trei trăsături esențiale.

Potrivit dispozițiilor art.181alin.2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.

Aceste criterii prevăzute de lege se folosesc împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei, în raport de stabilirea gradului de pericol social concret al faptei.

Curtea observă că în mod corect instanțele au reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.1Cod procedură penală și art.181Cod penal, apreciind că fapta reținută nu reliefează un pericol social concret suficient pentru aoc aracteriza ca infracțiune și că deci faptei îi lipsește una dintre trăsăturile esențiale și anume pericolul social, pe de o parte raportat la împrejurările comiterii faptei, astfel cum au fost reținute mai sus, care au pus în evidență că patrimoniul părții vătămate nu a fost prejudiciat, starea de ebrietate prezentată de inculpat determinând atât însușirea fără drept, pentru scurt timp a bovinei, cât și imposibilitatea de aos truni.

Pe de altă parte, datele care caracterizează persoana inculpatului (astfel cum au fost relevate de ambele instanțe, fără să mai fie necesară reiterarea lor) sunt tot atâtea elemente care au condus la formarea convingerii instanțelor că prin fapta lui inculpatul a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală, faptă care prin conținutul său este lipsită în mod vădit de importanță.

Curtea constată așadar că în mod corect instanțele au apreciat că în cauză se impunea aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal și ale art.91 lit.c Cod penal, sancțiunea administrativă aplicată inculpatului fiind suficientă pentru realizarea scopului preventiv și punitiv.

Pentru aceste considerent, constatând că recursul de față nu este fondat, Curtea îl va respinge ca atare, conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA împotriva Deciziei penale nr.138/06.05.2009 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr. 73/10.03.2009 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr-) privind pe intimatul-inculpat (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 07.07.1960 în comuna, județul V, cu domiciliul în comuna, sat, județul V).

Conform dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în recurs rămân în sarcina statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - -

-

Grefier,

Red. /13.11.2009

Tehnored. / 2 ex./16.11.2009

Fond: /Apel:,

Președinte:Marcian Marius Istrate
Judecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Galati