Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 659/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 659
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea recursului penal, având ca obiect " furt calificat", promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpații recurenți, și împotriva deciziei penale nr.244 din 02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2009 ( cu participarea atunci, în calitate de reprezentant la Ministerului Public, a domnului procuror ), susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr. 428 din 24 octombrie 2007 Judecătoriei Hîrlău, inculpații:, au fost condamnați la câte o pedeapsă de 1(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.208 -209 alin.1 lit. a,e Cod penal,cu aplicarea art. 74 lit. a și art.76 lit. c Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal. la câte o pedeapsă de 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.321 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal,art. 74 lit. a și art. 76 lit. d Cod penal.
În baza art.33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal inculpații vor executa pedeapsa cea mai grea de 1(un) an închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați și s-au fixat termene de încercare pentru fiecare de câte 3 ani, conform art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpaților asupra obligațiilor art. 83 și 84 Cod penal.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.74 lit. a și art.76 lit. d Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și s-a stabilit termen de încercare de 2 ani și 6 luni, conform art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 și 84 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit. a și art.10 lit. c Cod procedură penală inculpatul a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.208, 209 alin.1 lit. a,e Cod penal.
În baza art.11 pct. 2 lit. b și art. 10 lit. h Cod procedură penală s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 alin.2 Cod penal, la plângerea prealabilă a părții vătămate.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunțat sentința, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 17.10.2004 partea vătămată cu domiciliul în orașul Hîrlău, județul I, a sesizat Poliția orașului Hîrlău, județul I, arătând faptul că în noaptea de 16/17 septembrie 2004, persoane necunoscute i-au sustras din curtea fostului Hîrlău, județul I, toate roțile de la autoturismul proprietatea sa marca Wolkswagen Golf.
S-a stabilit că în cursul anului 2003 partea vătămată a cumpăcat de la Societatea Comercială SA Hîrlău, județul I, clădirile și terenul aferent. Acesta, în cursul lunii iunie 2004 și-a cumpărat un autoturism marca Wolkswagen Golf, prevăzut cu jante din aliaj de aluminiu și anvelope aproape noi, pe care le-a parcat în curtea proprietății mai sus menționate, lângă gardul din partea de
Despre achiziționarea autoturismului a aflat și inculpatul -, care l-a data de 11 septembrie 2004 l-a vizitat pe partea vătămată sub pretextul că vrea să vadă autoturismul și că ar avea nevoie de un furtun pentru oxigen.
Cu această ocazie, inculpatul s-a manifestat și a apreciat cu voce tare despre calitatea jantelor și anvelopelor autoturismului.
Din probele administrate în cauză, s-a stabilit că inculpatul și, în noaptea de 16/17.09.2004, au pătruns prin escaladarea gardului, în curtea părții vătămate, de unde au demontat și sustras toate cele 4 roți ale autoturismului mai sus menționat.
Inculpatul a fost planificat pentru a fi testat cu tehnică de detecție a compartimentului simulat însă a refuzat.
Valoarea prejudiciului este de 1500 Ron și a recuperat.
Pentru această faptă s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
La data de 24 mai 2005, cetățean italian, patronul ADICE Hîrlău a sesizat Postul de Poliție, județul I și a solicitat identificarea autorilor care i-au sustras un motoscuter marca "Honda"ce a fost lăsat pe marginea părții carosabile a -58 localitatea, în apropierea "", județul
S-a stabilit că cetățeanul italian, patronul Hîrlău este proprietarul motoscuterului marca Honda, achiziționat în Italia.
În după - amiaza zilei de 23.05.2005 s-a plimbat cu motoscuterul marca Honda, pe 58 Hîrlău - B și după ce a parcurs aproximativ 4- 5 km, respectiv până în apropierea, s-a defectat, împrejurare în care a mers la paznicul de la această societate comercială și a dorit să lase motoscuterul pentru a merge în Hîrlău și a venit cu un autoturism pentru a lua motoscuterul. Partea vătămată nu cunoaște limba română, motiv pentru care a încercat să-i explice paznicului în limba italiană, că dorește să lase în grija sa motoscuterul însă acesta a înțeles că are nevoie de motorină spunându-i că nu are așa ceva. Astfel, partea vătămată a lăsat motoscuterul pe marginea carosabilului a 58 și a plecat cu un autoturism de ocazie în orașul Hîrlău, județul I iar în momentul când a revenit cu un autoturism pentru a-l lua, a constatat că a fost sustras ulterior, inculpații, - au fost văzuți plimbându-se cu acest motoscuter pe raza orașului Hîrlău, după ce i-au schimbat culoarea din alb cu roșu, în.
La data de 05.09.2005 organele de poliție au efectuat o percheziție domiciliară la locuința familiei și au găsit motoscuterul sustras. Cu această ocazie, într-un atelier din vecinătatea locuinței s-a găsit un compresor prevăzut cu furtun și de vopsit în stare de funcționare, precum și mai mulți recipienți cu vopsea, de culoare neagră.
Pentru faptul că inculpații nu au recunoscut furtul motoscuterului și au arătat că au cumpărat aceasta din târgul de mașini, din localitate"" din județul S, s-a procedat la ridicarea recipienților cu vopsea găsiți la domiciliul familiei.
S-a dispus astfel efectuarea unei constatări tehnico-științifice fizico-chimice care a concluzionat că vopseaua existență pe fragmentele de material plastic provenit de la motoscuter Honda, proprietatea părții vătămate, prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu vopseaua de culoare neagră din recipientul găsit la familia și inscripționat" 18 -.
Partea vătămată face dovada proprietății motoscuterului cu un înscris denumit Certificato Di Tehnică, eliberat de autoritățile italiene în care este înscris și numele acestuia.
Valoarea prejudiciului este de 300 ron și a fost recuperat.
La data de 10 iunie 2005 numitul, șeful punctului de lucru Hîrlău al Remat SA Ias esizat Poliția orașului Hîrlău, județul I și a solicitat identificarea autorilor care în noaptea mai sus menționată au sustras circa 80.l.conductor electric pe o distanță de doi stâlpi de linie electrică.
La data de 02.09.2005 organele de poliție au efectuat o percheziție domiciliară la locuința inculpatului, ocazie cu care a fost găsit conductorul în cauză. Valoarea prejudiciului creat este de 48,61 și a fost recuperat.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău și față de această faptă a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ - amendă.
La data de 02.09.2002 partea vătămată, în calitate de administrator al ADICE Hîrlău, județul I, s-a prezentat la Poliția orașului Hîrlău și a solicitat intervenția organelor de ordine pentru identificarea unor persoane necunoscute ce agresează cu bâte salariații societății.
S-a stabilit că în dimineața zilei de 02.09.2005, în jurul orelor 07.00 inculpatul s-a deplasat cu motoscuterul Honda, proprietatea cetățeanului italian, sustras la data de 23.05.2005, de la domiciliul său, de pe strada - din orașul Hîrlău, pentru a recupera niște balast.
Ajungând la destinație, inculpatul, a așezat motoscuterul, pe suprafața de susținere, l-a lăsat pe trotuar și a mers pentru a discuta cumpărarea balastului.
În tot acest timp, pe stradă au trecut mai mulți muncitori de la.ADICE SRL Hîrlău, printre care și și care cunoscând că patronul societății unde lucrează i-a fost furat motoscuterul, l-a examinat și a ajuns la concluzia certă că îi aparține lui. În această situație, a mers la locul său de muncă și i-a spus despre cele întâmplate, fiului patronului, respectiv Ronie.
Aceștia au mers la fața locului și examinând motoscuterul au stabilit că este cel furat de la familia. În acest timp a venit inculpatul, căruia i-a explicat că motoscuterul aparține patronului și care la 23.05.2005 i-a fost furat, cerându-i explicații de unde îl are.
Inculpatul a spus că motoscuterul l-a adus din Italia, după care, cerându-i să meargă la Poliție, pentru a se face verificări, a început să înjure, să amenințe și a încercat să fugă cu motoscuterul însă l-a împiedicat.
În această situație, inculpatul a anunțat prin telefonul mobil pe fiii săi, respectiv pe inculpații și care au venit la fața locului cu autoturismul marca Opel cu număr de înmatriculare --. Aceștia au exprimat cuvinte și expresii pornografice precum și amenințări cu moartea, după care au lovit cu bâtele mai multe persoane ce treceau pe drum.
Potrivit concluziilor certificatului medico-legal nr.2389/09.09.2005 partea vătămată prezentat leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale, de 7-9 zile.
Partea vătămată a prezentat certificat medico-legal, dar nu a depus plângere prealabilă, față de lipsa plângerii prealabile s-a dispus neînceperea urmăririi.
Imediat organele de poliție au fost anunțate și au sosit la fața locului pentru a aplana conflictul, însă cei trei inculpați au adresat cuvinte pornografice, precum și amenințări cu acte de violență, motiv pentru care s-a trecut la imobilizarea lor.
Aceștia au fost încătușați și conduși la Poliția orașului Hîrlău. Aici inculpatul a fost lăsat în paza agentului șef adjunct, care la un moment dat a fost șantajat de inculpat că îi este sete și l-a condus la baie pentru a bea apă.
Lucrătorul de poliție i-a luat cătușele de la mână și l-a așteptat pe hol însă inculpatul profitând de neatenția polițistului a trecut pe lângă el și a fugit din sediul Poliției, cu cătușa prinsă la una din mâini.
Inculpatul dezbrăcat de tricoul cu care era îmbrăcat, l-a înfășurat în jurul mâinii ce avea cătușa și a mers la domiciliul numitei. Aceasta, la rugămintea inculpatului l-a sunat la telefonul mobil pe numitul care a venit cu autoturismul său și l-a luat pe iar în timp ce se deplasau pe stradă cu autoturismul au fost observați de agentul șef adjunct și agentul șef adjunct I.
Aceștia au oprit autoturismul cu care se deplasau și au efectuat somație de oprire, însă - nu a vrut să oprească și s-au deplasat cu autoturismul spre domiciliul inculpatului.
Pe drum, agentul șef adjunct Iae xecutat foc cu ul din dotare asupra autoturismului condus de, dar cu toate acestea nu a oprit și nu a reușit să-l ducă pe inculpatul, la domiciliu.
Acesta a coborât din autoturism și a fugit prin cimitirul evreiesc, apoi a tăiat cătușa de la mână, aducând-o în stare de neîntrebuințare.
Ulterior, la data de 03.09.2006 inculpatului a adus la sediul Poliției orașului Hîrlău, județul I, cătușa distrusă.
Prin faptele lor, cei trei inculpați au tulburat liniștea publică, creând un sentiment de teamă și nesiguranță atât muncitorilor cât și patronilor italieni de la. SRL Hîrlău, care au hotărât să închidă fabrica.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău și inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile formulate de parchet vizează omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 Cod penal cu care a fost sesizată prin rechizitoriu reținând în mod greșit că nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului lui și pentru distrugerea unei perechi de cătușe.
Un alt motiv de nelegalitate are în vedere instanței de fond de admitere a inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, în condițiile în care probatoriul administrat a relevat împrejurarea că aceasta este persoana care conducea motoscuterul prin orașul Hîrlău, vopseaua găsită la domiciliul său este identică cu cea folosită pentru vopsirea motoscuterului pentru a nu fi recunoscut, acest obiect fiind găsit la percheziția domiciliară, iar inculpatul recunoscând că îi aparține.
Inculpații au solicitat admiterea pentru infracțiunea de furt calificat și ultraj contra bunurilor moravuri deoarece probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești sunt netemeinice și nu pot înlătura prezumția de nevinovăție ce operează în favoarea inculpaților. Prin decizia penală nr. 244 din 02 iunie 2008 Tribunalului Iași au fost admise apelurile formulate Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău și inculpații și împotriva Sentinței penale nr. 428/ 24.10.2007 a Judecătoriei Hîrlău care a fost desființată, în parte, în latură penală, în sensul că:
- se înlătură dispozițiile privind condamnarea inculpaților
și pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 - 209 lit. a, e Cod penal;
- se face aplicarea dispozițiilor art. 217 alin. 1 Cod penal în baza cărora se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de distrugere;
- se înlătură aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a - 34 lit. b și s-a modificat termenul de încercare stabilit pentru inculpatul;
- se reduce pedeapsa rezultantă și termenul de încercare aplicate inculpatului;
Rejudecând cauza:
În baza art. 11, pct. 2 lit. raportat la art. 10 lit. c Cod procedură inculpații și au fost achitați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 lit. a, e Cod penal.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 300 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 lit. c Cod penal.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința apelată cu pedeapsa de 300 lei amendă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 82 Cod penal s-a stabilit termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
S-a redus termenul de încercare stabilit pentru inculpatul de la 3 ani la 2 ani și 6 luni.
S-a constatat că I nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
S-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul
împotriva aceleiași sentințe.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel, prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a administrat în mod nemijlocit probele testimoniale și cu înscrisuri necesare soluționării cauzei, probe ce au stabilit, fără echivoc, existența infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice atât sub aspectul laturii obiective cât și cu privire la vinovăția inculpaților.
Din depozițiile martorilor care au asistat de desfășurarea conflictului, respectiv, și coroborate cu susținerile părților vătămate și care ulterior și-au retras plângerile pentru infracțiunea de lovire rezultă, cu certitudine că în ziua de 2.09.2005, inculpații au adresat cuvinte și expresii pornografice, au proferat amenințări cu moartea și au lovit cu bâtele mai multe persoane ce se aflau pe drum creând un sentiment de teamă și nesiguranță celor ce asistau la incident. La sosirea lucrătorilor de poliție, inculpații au continuat să exercite acte de violență fizică și verbală, fiind necesară imobilizarea acestora.
La sediul Postului de Poliție inculpatul a solicitat agentului de pază permisiunea de a merge la baie pentru a bea apă și aici, profitând de neatenția acestuia a fugit din incinta sediului de poliție cu cătușa prinsă la una dintre mâini.
Fiind ajutat de numitul care a fost solicitat de martora să vină la domiciliul său unde se refugiase inculpatul, acesta a fugit cu autoturismul condus de martor și s-a ascuns în cimitirul evreiesc, loc în care a distrus cătușa. La data de 3.09.2006, inculpatului a adus la sediul poliției orașului Hîrlău cătușa distrusă care a fost evaluată la suma de 64,71 lei.
Dar deși această situație de fapt a fost reținută și prin sentința apelată, instanța de fond a omis a se pronunța și cu privire la infracțiunea de distrugere, constatând în mod greșit că nu a fost sesizată prin rechizitoriu și cu privire la această din urmă faptă.
Constatând existența faptei și vinovăția făptuitorului, Tribunalul va dispune tragerea la răspundere penală a inculpatului și pentru infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, în sensul aplicării unei sancțiuni penale pecuniare ce va fi stabilită într-un cuantum mediu, apreciat ca fiind suficient pentru realizarea scopului legii penale.
Cât privește infracțiunea de sustragere a motoscuterului ce face, de asemenea, obiectul cauzei și pentru care prima instanță a apreciat că sunt suficiente dovezi pentru a dispune condamnarea inculpaților și la pedeapsa închisorii, Tribunalul constată că probele administrate în ambele faze ale procesului penal nu au forța, prin elementele pe care le conțin de a înlătura prezumția de nevinovăție ce operează în favoarea inculpaților.
Noțiunea de probă evocă - potrivit dispozițiilor art. 63 Cod procedură penală - orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei.
Probele, spre deosebire de indicii nu se pot obține decât prin intermediul mijloacelor de probă, astfel cum sunt expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 64 Cod penal.
Ori, în speța de față, existența unor mijloace materiale de probă, respectiv a unor recipienți cu vopsea neagră, cu utilizare pe scară largă și a unui compresor, pe care inculpatul le folosea în activitatea curentă de realizare a unor monumente funerare nu pot avea forța de persuasiune a unor probe ce ar putea justifica o soluție de condamnare a inculpaților.
Împrejurarea că la domiciliul inculpaților a fost găsit un motoscuter pe care aceștia susțin că l-au cumpărat din târgul de mașini organizat în localitatea, jud. S, în prezența martorului a cărui depoziție nu a putut fi stabilită ca fiind necorespunzătoare realității, nu poate constitui prin ea însăși o probă suficientă că inculpații au sustras acest obiect și nu poate susține o soluție de condamnare.
Toate argumentele susținute de actul de sesizare și însușite de prima instanță care se întemeiază doar pe procesul verbal de percheziție a domiciliului inculpaților și pe ridicarea unor recipienți de vopsea pot constitui cel mult presupuneri sau bănuieli bazate pe anumite deducții logice - cum ar fi deplasarea frecventă a inculpaților pe ruta Hîrlău - B - S de unde se pretinde că a dispărut motoscuterul - privind comiterea faptei de către inculpați, dar nu pot avea forța probantă a unor dovezi ce pot justifica trimiterea în judecată și ulterior tragerea la răspundere penală a inculpaților.
Dimpotrivă declarațiile constante ale inculpaților formulate în ambele faze procesuale prin care aceștia susțin achiziționarea motoscuterului din târgul de mașini coroborate cu depoziția martorului care confirmă această susținere și cu împrejurarea că pentru cumpărarea unui asemenea vehicul nu este necesară îndeplinirea anumitor formalități ce pot dovedi proveniența bunului constituie suficiente argumente că prezumția de nevinovăție ce operează în favoarea inculpaților nu a putut fi înlăturate din cauza lipsei de temeinicie a probelor administrate.
În consecință, Tribunalul apreciază că inculpații și nu se fac vinovați de comiterea infracțiunii de furt calificat, urmând ca în baza art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. 10 lit. c Cod procedură penală să dispună achitarea acestora.
Cât privește apelul formulat de inculpatul, instanța apreciază că instanța de fond a stabilit în mod judicios și pe deplin întemeiat participarea sa la declanșarea conflictului în care au fost antrenați ulterior și ceilalți doi inculpați, dispunând ca o consecință juridică firească a acestui fapt tragerea sa la răspundere penală.
Împrejurarea că numiții și care au fost agresați fizic în incidentul provocat de inculpați și-au retras ulterior plângerile formulate pentru infracțiunea de lovire nu are relevanță penală și nu poate conduce la exonerarea de răspundere penală a inculpaților, valoarea socială lezată prin activitatea infracțională a acestora vizând nu doar dreptul persoanei la integritate fizică ci, în primul rând climatul de conviețuire pașnică, de securitate al persoanelor în cadrul unor relații sociale normale. Ori, prin amploarea scandalului public provocat de inculpați și relevat de probele testimoniale administrate în cauză s-a produs indignarea și revolta unui grup mare de persoane, ducând chiar la închiderea fabricii unde aceștia lucrau, ca urmare a stării de temere și insecuritate socială creată.
În consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul inculpatului formulat împotriva aceleiași sentințe.
Împotriva hotărârilor au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpații, și, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul parchetului se critică decizia tribunalului întrucât instanța de control judiciar, în mod greșit a apreciat mijloacele de probă administrate ca insuficiente pentru a se stabili vinovăția inculpaților și în săvârșirea infracțiunii de furt calificat-
Se precizează că este cert faptul că motoscuterul a fost sustras de toți cei trei inculpați deoarece partea vătămată l-a lăsat pe marginea drumului iar inculpații s-au plimbat cu acesta prin oraș în aceeași zi, mai mult i-au schimbat culoarea, fapt dovedit în expertiza tehnico-științifică efectuată în cauză. a fost găsit la domiciliul inculpaților care nu au putut prezenta o dovadă a achiziționării legale a acestuia. Se solicită casarea deciziei și condamnarea celor doi inculpați pentru infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.
În recursul inculpaților se motivează că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică.
Sub aspectul legalității este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 2 Cod procedură penală.
Actul de sesizare al instanței nu a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, potrivit art. 264 al. 3 Cod procedură penală și nici instanța fondului la prima înfățișare nu a verificat din oficiu regularitatea rechizitoriului potrivit art. 300 Cod procedură penală pentru a se putea proceda la înlăturarea acestei neregularități, prin acordarea unui termen în vederea confirmării actului procedural.
Astfel a fost ignorată decizia nr. 9/ 18 februarie 2008 ÎCCJ pronunțată în recursul în interesul legii care statuează că mențiunii "verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" din rechizitoriu atrage neregularitatea actului de sesizare.
Întrucât Judecătoria Hârlău era datoare potrivit art. 300 Cod procedură penală să verifice din oficiu la prima înfățișare regularitatea actului de sesizare, nerespectarea condiției înscrise în art. 264 alin. 3 Cod procedură penală, privind verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului atrage nulitatea absolută a sesizării instanței, conform art. 197 alin. 2 Cod procedură penală.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de distrugere, menținând totodată celelalte dispoziții ale sentinței apelate cu privire la condamnarea celor trei inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, fiind incident cazul de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală.
În ce privește infracțiunea de distrugere solicită, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. f cod procedură penală, încetarea procesului penal întrucât acțiunea penală pentru această infracțiune se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Potrivit deciziei nr. 150/1999 a Curții Constituționale ( publicată în O nr. 605/10 decembrie 1999) "punerea în mișcare a acțiunii penale pentru toate faptele de distrugere se poate face doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu numai atunci când bunul aparține persoanelor fizice sau persoanelor de drept privat ci și atunci când este în întregime sau parțial în proprietatea privată a statului", constată că este neconstituțională dispoziția " cu excepția cazului când acesta (bunul) este în întregime sau în parte a statului".
În speță, cătușele distruse de inculpatul făceau parte din patrimoniul JId in cadrul A, însă din actele și lucrările dosarului nu rezultă că acest subiect de drept să se fi adresat organului de cercetare penală sau procurorului cu plângere prealabilă în termen de două luni, conform art. 284 alin. 1 Cod procedură penală.
Solicită în temeiul art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "b" ind. 1 Cod procedură penală și art. 181Cod penal achitarea inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 Cod penal.
Conflictul apărut între inculpați și salariații cetățeanului italian a fost de scurtă durată și aplanat imediat de intervenția polițiștilor, nefiind realizată urmarea prevăzută de textul de încriminare - atingerea bunelor moravuri, scandal public, tulburarea liniștii și ordinii publice. Aspectele reținute în sarcina inculpaților sunt circumscrise faptelor contravenționale prevăzute de Legea nr. 61/1991.
Recursurile formulate sunt fondate.
Recursurile inculpaților sunt fondate.
Prima instanță a omis să verifice din oficiu la prima înfățișare regularitatea actului de sesizare.
Potrivit art. 300 alin. 1 Cod procedură penală instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare.
În cazul în care se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen, în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.
Considerentele pentru care se verifică din oficiu regularitatea actului de sesizare au în vedere necesitatea stabilirii dacă s-au respectat cerințele legale de întocmire a acestuia, în speță a rechizitoriului, act procedural pe baza căruia instanța se investește cu judecarea cauzei.
acestuia trebuie să corespundă exigențelor prevăzute în mod expres de art. 263 Cod procedură penală. Pentru a se constitui într-un act procedural de sesizare a instanței, rechizitoriul trebuie verificat potrivit dispozițiilor art. 264 alin. 3 Cod procedură penală, sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului.
Lipsa verificării legalității și temeiniciei rechizitoriului invalidează sesizarea instanței, aceasta fiind făcută cu încălcarea unor dispoziții legale esențiale și lipsa mențiunii "verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" din rechizitoriu atrage neregularitatea actului de sesizare, așa cum s-a statuat prin decizia nr. 9 din 18 februarie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii.
În speță rechizitoriul a fost întocmit la 12 octombrie 2006 de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău și îi lipsește mențiunea privind verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim-procurorul parchetului, iar instanța de fond nu a verificat la nici un termen de judecată regularitatea actului de sesizare și nu a respectat nici dispozițiile art. 300 alin.2 din Codul d e procedură penală pentru a putea proceda la înlăturarea acestei neregularități, prin acordarea unui termen în vederea verificării actului procedural.
În concluzie, lipsa din cuprinsul rechizitoriului a mențiunii " verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" atrage neregularitatea actului de sesizare, iar încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor relative la sesizarea instanței, respectiv cele privind verificarea sesizării instanței sub aspectul întrunirii de către rechizitoriu a condițiilor unui act procedural de sesizare, atrage potrivit art. 38515pct. "c" pe temeiul cazului de casare prev. de art. 3859pct. 2, cu referire la art. 197 alin.2 Cod procedură penală, casarea hotărârilor atacate și dispunerea rejudecării de către instanța de fond cu respectarea dispozițiilor procedurale încălcate.
Verificarea sesizării instanței la prima înfățișare și constatarea legalei sesizări prin înlăturarea unor eventuale neregularități, are drept consecință investirea instanței cu judecata cauzei în baza actului de trimitere în judecată prin care se stabilește obiectul judecății și limitele investirii, în sensul în care, potrivit art. 317 teza I Cod procedură penală, judecata se mărginește la fapta și persoana arătată în actul de sesizare al instanței.
La rejudecare instanța urmează să constate că prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 217 Cod penal, fapta constând în distrugerea unor cătușe aparținând IPJ, cauzând un prejudiciu de 64,71 RON.
La rejudecare, instanța de fond va face analiza tipului de proprietate al statului asupra cătușelor, prin raportare la legile care reglementează proprietatea publică și privată, cu consecința importantă a necesității preexistenței plângerii prealabile a părții vătămate introdusă în termenul legal, în considerarea dispozițiilor deciziei nr. 150/1999 a Curții Constituționale și a dispozițiilor legale care reglementează plângerea prealabilă în cazul faptelor de distrugere, 217 alin. 6 Cod penal.
De asemenea la rejudecare instanța de fond va avea în vedere toate motivele de netemeinicie invocate în recursul procurorului vizând greșita achitare, în apel, a inculpaților și pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 - 209 lit. "a", "e" Cod penal și invocate în recursul inculpaților privind greșita condamnare în apel a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal și a tuturor celor trei inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, la instanța de fond.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. "c" Cod procedură penală va admite recursurile formulate de inculpații, și și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr. 244 din data de 02 iunie 2008 Tribunalului Iași și a sentinței penale nr. 428 din 24 octombrie 2007 Judecătoriei Hârlău pe care le va casa și rejudecând va trimite cauza la Judecătoria Hârlău pentru rejudecare.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală. Față de cererea apărătorului din oficiu, în recurs, se va reține că suma de 400 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu pentru inculpatul va fi suportată din fondurile J până la soluționarea în recurs, apărătorul din oficiu acordând asistență juridică acestui inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de inculpații, și a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr.244 din 2 iunie 2008 Tribunalului Iași și a sentinței penale nr.428 din 24 octombrie 2007 Judecătoriei Hîrlău pe care le casează și rejudecând:
Trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Hârlău.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului iar suma de 400 lei reprezentând onorariul pentru apărare din oficiu se suportă din fondurile pentru inculpatul.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red. TJ
Tehnored.
2 ex./ 17.11.2009
Judecători fond: -
- a
Președinte:Tatiana JuverdeanuJudecători:Tatiana Juverdeanu, Ciubotariu, Dan Anton
