Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 696/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.696/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 25 2008
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru judecător
JUDECĂTORI: Petruș Dumitru, Ion Avram Marcian Marius
- -
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI,împotriva deciziei penale nr.244/30.04.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.660/22.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-) privind peinculpatul -,în prezent deținut în Penitenciarul Galați, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.210 Cod penal cu referire la art.208-209 Cod penal.
La apelul nominal a răspuns inculpatul - intimat, în stare de arest, asistat de avocat, avocat desemnat din oficiu, în baza delegației nr.4788/20.10.2008 emisă de Baroul Galați, lipsă fiind intimata - parte vătămată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că este primul termen de judecată la care este prezent inculpatul, după care;
Curtea aduce la cunoștință că pentru asigurarea dreptului la apărare s-a desemnat un apărător din oficiu și că are posibilitatea de a angaja un apărător ales, dacă consideră necesar. De asemenea, i se aduce la cunoștință că poate da o nouă declarație în fața instanței de recurs.
Inculpatul susține că nu dorește angajarea unui avocat ales, că este de acord cu asistența juridică din oficiu și că își menține declarațiile date anterior. Nu mai dorește să de aon ouă declarație în fața instanței de recurs.
Procurorul și apărătorul inculpatului nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorulcritică hotărârile pronunțate ca fiind nelegale. Conf.disp.art.3851lit.d Cod procedură penală, sentințele privind infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate, sunt supuse numai căii de atac a recursului. Or, în cauză instanța s-a pronunțat în calea de atac a apelului în complet constituit din doi judecători. Pentru acest motiv, solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța să se pronunțe în complet de trei judecători, ca instanță de recurs. Sunt aplicabile disp.art.3859pct.3 Cod procedură penală.
Apărătorul inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța să se pronunțe în complet legal constituit.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr 660/22.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 alin.1 lit.a C.P.P. a fost achitat inculpatul-, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g în ref.la art.210(fapta din 27.01.2007).
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 alin.1 lit.a C.P.P. a fost achitat inculpatul-pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev.de art.208 alin.1, în ref.la art.210(fapta din 14.02.2007).
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 alin.1 lit.d C.P.P. a fost achitat inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev.de art.193
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondul special al Ministerului Justiției către Biroul de Avocați
În baza art.192 alin.1 pct.1 lit.a C.P.P. a fost obligată partea vătămată la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci nr. 612/P/2007 a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193.p, art.208 al.1 și Cod Penal art. 208 al.1 - 209 al.1 lit. g p în referire la art. 210.p cu aplicarea art. 33 lit. a p, reținându- se în esență, că în noaptea de 27.01.2007 partea vătămată a fost amenințată cu moartea și i-au fost sustrase multe produse alimentare, iar la data de 14.02.2007, i-a sustras un motor de frigider.
În cursul urmăririi penale, au fost audiați partea vătămată și martorii, și, inculpatul refuzând să dea declarație.
În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați inculpatul, partea vătămată și martorii, și, declarațiile acestora fiind atașate la dosar.
La solicitarea inculpatului, a fost audiat martorul, declarația acestuia fiind atașată la dosar (fila 45).
Analizând probele adminJ. în cauză, prima instanța a reținut următoarele:
Partea vătămată locuiește împreună cu tatăl său în comuna, județul G, de când aceasta s-a mutat din orașul P
În aceeași curte locuiește și inculpatul, fiind fratele părții vătămate și, respectiv, fiul martorului.
De când partea vătămată locuiește în comuna, între aceasta și inculpat au existat nenumărate conflicte și neînțelegeri, generate, în mare parte și de faptul că acesta din urmă consuma în mod excesiv alcool.
La data de 05.03.2007, partea vătămată a formulat plângere împotriva inculpatului, prin care a reclamat faptul că în noaptea de 27.01.2007 acesta a amenințat-o cu moartea și i-a sustras produse alimentare(, cârnați, ),iar la data de 14.02.2007 i-a sustras un motor de frigider.
În cursul cercetării judecătorești, partea vătămată a arătat că în seara zilei de 27.01.2007, în jurul orelor 19,00, inculpatul a venit în stare de ebrietate și a amenințat-o că dă foc la casă și că o omoară. A doua zi constat că din magazie i-au fost sustrase produse alimentare, și cârnați). In luna februarie, inculpatul sustras un motor de frigider, care era depozitat în grădină, nefiind în stare de funcționare. A mai arătat că nu l-a văzut pe inculpat când a sustras bunurile, însăpresupunecă el a fost autorul, deoarece sustragerile au încetat după ce acesta a plecat de acasă.
Martorul din lucrări în declarația sa dată în fața instanței, a declarat că are cunoștință de faptul că i-au fost furate părții vătămate bunurile reclamate, din relatările acesteia, șipresupunecă au fost sustrase de inculpat, pentru că nu avea altcineva cine să le fure, deoarece partea vătămată este venită de la P N și nu are cunoștințe.
A asistat de nenumărate ori când inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată, însă nu știe când s-a petrecut concret acest lucru.
În acest context a fost și declarația acestui martor dată la urmărirea penală (fila 12).
Martorul, tatăl celor două părți, a susținut că nu l-a văzut pe inculpat cum a sustras bunurile, ci a auzit de la partea vătămată aceste aspecte. A mai arătat că în seara de dinaintea sustragerii produselor din magazie, inculpatul i-a adresat părții vătămate amenințări cu moartea.
Ceilalți doi martori, și, au arătat că nu au auzit că inculpatul să fi săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Din examinarea întregului probatoriu administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța a apreciat că faptele de furt prev. de art. 208 alin. 1.Cod Penal și art. 208 alin.1-209 al.1 lit.g Cod Penal, în referire la art.210 p, nu există.
Pentru a se constata existența unei infracțiuni, probele în acuzare trebuie să fie directe și să dovedească în mod nemijlocit vinovăția inculpatului.
Ori, în speța de față, probele adminJ. au fost indirecte, bazate doar pe presupuneri și pe spusele părții vătămate, care pot conduce la anumite concluzii numai dacă se coroborează cu conținutul altor probe directe, care nu există în cauză.
Din coroborarea declarațiilor părții vătămate cu declarațiile martorilor rezultă doar un dubiu, care nu poate profita decât inculpatului.
În ceea ce privește infracțiunea de amenințare,prima instanța a constatat că s-a conturat săvârșirea acesteia, însă având în vedere contextul în care s-a desfășurat, inculpatul fiind în stare avansată de ebrietate, acesteia i-a lipsit aptitudinea de a alarma, nefiind aptă să inspire părții vătămate o temere gravă și temeinică și asta și datorită nenumăratelor conflicte, când amenințările și insultele au devenit ceva obișnuit pentru părți.
Pentru aceste motive, prima instanța a achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt, apreciind că fapta nu există, și pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, apreciind că îi lipsește una din elementele esențiale ale acesteia, și anume latura obiectivă.
Partea vătămată a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei soluții au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci și partea vătămată.
În motivarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecucia invocat următoarele aspecte:
- Greșit a fost achitat inculpatul pentru cele 3 fapte.
Prin actul de inculpare în mod corect s- reținut în sarcina acestuia faptul că în ziua de 27.01.2007 a amenințat-o pe martora cu moartea și în noaptea aceleiași zile i-a sustras produse alimentare. În plus la o dată ulterioară. respectiv 14.02.2007 a sustras de la aceleași părți vătămate un motor de frigider.
În mod greșit instanța de fond a apreciat că cele 2 infracțiuni de furt nu există
În cauză există dovezi care duc atât la concluzia existenței faptelor cât și a vinovăției inculpatului.
Și infracțiunea de amenințare a fost dovedită.
Rezultă din probele dosarului fără dubii că inculpatul a amenințat cu moartea pe partea vătămată.
Pentru toate considerentele se apreciază că cele 3 infracțiuni există și au fost comise cu vinovăție de către inculpat, motiv pentru care se impune condamnarea sa..
În motivele de apel în scris pe care partea vătămată le-a depus la dosar, a învederat Tribunalului că inculpatul se face vinovat de faptele comise și solicită condamnarea sa.
Prin decizia penală nr. 244/30.04.2008 a Tribunalului Galațis -a dispus respingerea ca nefondate a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI și partea vătămată și obligarea acesteia din urmă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Verificând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate de parchet și de partea vătămată cât și din oficiu cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Tribunalul a constatat că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică urmând a fi menținută.
Inculpatul este fratele părții vătămate, iar martorul este tatăl celor 2(doi).
Aceștia locuiesc cu toții în același imobil și gospodăresc împreună. Partea vătămată a făcut plângere că fratele său inculpatul sustrage din casă diverse bunuri alimentare și obiecte pe care le vinde pentru alcool și o amenință cu moartea. Probele ce au fost adminJ. în cauză,printre care și declarația tatălui celor 2(inculpat și parte vătămată) nu au relevat că inculpatul se face vinovat de infracțiunea de furt. Martorul tată a declarat că nu l-a văzut efectiv că acesta ar fi sustras bunuri din casă, că cunoaște doar din spusele părții vătămate.
Nici un alt martor nu a văzut acest aspect.
Cu privire la infracțiunea de amenințare deși așa cum a reținut și instanța de fond s-a conturat comiterea acesteia, însă având în vedere contextul în care s-a desfășurat (stare de ebrietate a inculpatului,faptul că aceste locuiește în aceeași casă cu sora sa, partea vătămată și tatăl lor), astfel de aspecte au caracter permanent, devenind o obișnuință pentru inculpat, iar temerea părții vătămate nu mai poate fi justificată.
În consecință instanța de fond în mod corect a reținut că infracțiunea de furt nu există dispunând achitarea inculpatului potrivit art 11 pct 2 litera a în referire la art 10 litera a din Codul d e procedură penală, iar infracțiunii de amenințare îi lipsește un element constitutiv latura obiectivă, dispunând achitarea în conformitate cu disp. art 11 pct 2 litera a în referire la art 10 litera d din Codul d e procedură penală. Potrivit art 379 al 1 pct 1 din Codul d e procedură penală, Tribunalul a respins ca fiind nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și partea vătămată împotriva sentinței penale nr 660/22.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci.
A fost obligată partea vătămată la plata sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI susținând că în cauză în mod greșit tribunalul a judecat ca apel căile de atac promovate împotriva hotărârii de fond și că în mod greșit s-a dispus în cauză achitarea inculpatului.
Recursul declarat procuror este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs Curtea constată că primul dintre acestea este fondat și atrage casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare situație în care examinarea celui de-al doilea motiv de recurs devine inutilă.
Astfel Curtea reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru o infracțiune prevăzută de art. 193 Cod penal și pentru două infracțiuni prevăzute de art. 210 raportat la art. 208 - 209 al. 1 lit. g Cod penal, infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
De asemenea reține că potrivit art. 361 al. 1 lit. a Cod pr. penală sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu pot fi atacate cu apel.
Față de cele mai sus arătate se constată că în mod greșit a calificat TRIBUNALUL GALAȚI ca apeluri căile de atac promovate de procuror și de partea vătămată împotriva sentinței pronunțate în cauză de Judecătoria Tecuci și că în mod corect aceste căi de atac trebuiau judecate ca recursuri în complet format din trei JUDECĂTORI: Petruș Dumitru, Ion Avram Marcian Marius
Așa fiind Curtea constată că în cauză nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie și că instanța de control judiciar nu a fost compusă conform legii situație în care va admite recursul declarat procuror, va casa decizia pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI și va trimite cauza la aceeași instanță pentru judecarea ca recursuri a căilor de atac promovate împotriva sentinței penale nr. 660/22.11.2007 a Judecătoriei Tecuci.
Văzând și prevederile art. 38515pct. 2 lit. c în referire la art. 3859pct. 1 și 3 Cod pr. penală precum și dispozițiile art. 192 al. 3 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI.
Casează în întregime decizia penală nr.244/30.04.2008 a Tribunalului Galați în dosarul nr- și dispune trimiterea cauzei privind peinculpatul -,fiul lui și, născut la 9.02.1952 în com. jud.G, cu același domiciliu, în prezent deținut în Penitenciarul Galați, arestat în altă cauză, CNP -, la aceeași instanță pentru judecarea ca recursuri a căilor de atac promovate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci și de partea vătămată, împotriva sentinței penale nr.660/22.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru inculpatul, în sumă de 200 lei, se va către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 25 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Ion Avram Marcian Marius
Grefier,
I
Red.I- 10.12.2008
Tehnored. 11.12.2008
2 ex
Fond:
Apel: -
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Ion Avram Marcian Marius
