Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 742/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 742
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 475 din data de 18 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, av., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent depune la dosar o adeverință medicală prin care face dovada imposibilității prezentării la termenul anterior. Solicită scutirea sa de la plata amenzii aplicate prin încheierea din 03 2009.
Av. arată că a reziliat contractul de asistență juridică cu inculpatul. Solicită de asemenea scutirea sa de la plata amenzii aplicate prin încheierea din 06 octombrie 2009. Arată că nu a găsit un coleg disponibil să o substituie pentru acel termen.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită admiterea cererilor de scutire de la plata amenzilor formulate de domnii avocați și.
, părțile arată că nu mai au de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului formulat și redozarea pedepsei aplicate inculpatului.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de admitere a recursului formulat însă solicită ca instanța să aibă în vedere la o eventuale redozare a pedepsei, faptul că inculpatul este recidivist.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 1498 din 13 mai 1998, Judecătoria Iașia condamnat pe inculpații:
1., fiul lui și, născut la 12.03.1979 în
I, domiciliat în sat și com, jud. I, cetățean român,absolvent a 4 clase, recidivist, CNP -,
2., fiul lui și, născut
la 10.08.1981 în I, domiciliat în sat și com, jud. I, cetățean român, absolvent a 2 clase, recidivist, CNP -,
3., fiul lui și, născut la
8.07.1974 în I, domiciliat în I,-, jud. I, cetățean român, absolvent a 10 clase, recidivist, CNP -,
la câte o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii "furt calificat" prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g cod Penal cu aplic art. 37 lit. a) Cod Penal.
În temeiul disp.art. 61 Cod Penal s-a menținut pentru fiecare inculpat beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 5179/2000 a Judecătoriei Iași, respectiv pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 463/2001 a Judecătoriei Iași și din pedeapsa de 7ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 463/2001 a Judecătoriei Iași.
Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.
S-a luat act de renunțarea părții civile, domiciliată în sat și com, jud. I, la pretențiile civile formulate în cauză.
În temeiul disp. art. 14, 346 Cod Procedură penală, a fost admisă acțiunea civilă formulată de martorul cumpărător de bună credință, domiciliată în sat și com, jud. I, și obligat inculpați în solidar să achite acestuia suma de 50 lei cu titlul de despăgubiri.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond pe baza probatoriului administrat în cauză a reținut următoarele aspecte:
La data de 31.03.2005, în jurul orei 17,00 inculpații,
, s-au întâlnit în barul SC SRL din comuna jud. I unde au consumat împreună băuturi alcoolice. La bar inculpații s-au întâlnit cu martorul care le-a spus că are nevoie de niște șpalieri din beton pentru sa, cu această ocazie inculpații spunandu-i că nu au șpalieri, dar că îi vor face rost.
După ce au părăsit barul, în jurul orei 22,00, inculpații s-au
deplasat cu căruța proprietatea inculpatului la marginea satului, pe terenul cultivat cu vie, proprietatea părții vătămate -, de unde au sustras un număr de 46 de șpalieri care susțineau. În jurul orei 22,30 inculpații au transporta șpalierii sustrași cu căruța mergând la locuința martorului căruia i-au oferit șpalierii spre vânzare, însă a refuzat să-i cumpere.
Inculpații s-au deplasat ulterior la locuința martorilor
- și, cărora au încercat să le vândă șpalierii sustrași, însă aceștia au refuzat să-i cumpere.
Pentru că nu au găsit cumpărători, în aceeași noapte în jurul orei
2300inculpații s-au deplasat în satul, com., jud. I la domiciliul martorului Inculpații l-au întrebat dacă dorește să cumpere șpalierii, însă martorul Gar efuzat. La scurt timp inculpații au revenit la locuința acestuia, spunându-i că au făcut la căruță și că vor lăsa șpalierii la el în curte, urmând să revină în alte zile pentru a-i ridica.
A doua zi inculpații s-au reîntors la domiciliul martorului G de unde au ridicat un nr. de 14 șpalieri pe care i-au vândut martorului pentru suma de 50 RON și 2 litri de vin alb.
Cu ocazia cercetărilor organele de poliție au depistat în curtea
locuinței numitului G un nr. de 29 șpalieri care au fost predați părții vătămate, pe bază de dovadă. De asemenea martorul a restituit părții vătămate, pe bază de dovadă, cei 14 șpalieri cumpărați de la inculpați, prejudiciul fiind astfel acoperit prin restituirea bunurilor.
Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanță rezultă din
coroborarea următoarelor probe:
- plângerea și declarația părții vătămate
- procesul verbal din 5.04.2005, potrivit căruia în curtea martorului
au fost descoperiți 14 șpalieri, cu privire la care acesta a declarat că i-a cumpărat la data de 3.04.2005 de la cei trei inculpați
- procesul verbal din 09.04.2005, conform căruia partea vătămată a
recunoscut șpalierii descoperiți în curtea martorului ca fiind proprietatea sa, prilej cu care martorul a relatat din nou împrejurările în care bunurile au ajuns în posesia sa, predându-le apoi părții vătămate
- declarația martorului G, care a relatat că în
noaptea de 31.03.2005, trei bărbați, pe care nu i-a recunoscut, i-au oferit spre vânzare șpalieri și, pentru că martorul nu s-a arătat interesat, au plecat, iar după o oră au revenit, cu rugămintea de a le permite să-i depoziteze în curtea martorului, acesta acceptând. A susținut martorul că în ziua de 3.04.2005, cei trei bărbați au ridicat parte din șpalieri, 20 dintre aceștia fiind predați ulterior de martor organelor de cercetare.
- Declarația martorului, din care rezultă că
inculpații și l-au întrebat în ziua de 3.04.2005, în jurul orei 16,00, dacă nu este interesat să cumpere șpalieri și, pentru că martorul a acceptat, i-au fost aduși de cei trei inculpați 14 șpalieri, pe care martorul i-a cumpărat cu 50 lei.
- Declarația martorului, care a relatat că în noaptea
de 31.03.2005, l-a refuzat pe inculpatul care-i oferea șpalieri spre vânzare. Martorul a susținut că inculpatul era neînsoțit.
- Declarația martorei -, care a relatat că în noaptea
de 31.03.2005, în jurul orei 23,30, inculpatul a venit la locuința sa și i-a oferit spre vânzare 40 de șpalieri. A mai spus martora că l-a refuzat pe inculpat și că a observat în fața porții o căruță în care mai era cel puțin o persoană
- Declarația martorului, din care rezultă că la data de
31.03.2005, în jurul orei 17,00, s-a întâlnit întîmplător la barul cu inculpații, și cărora le-a spus că ar avea nevoie de niște șpalieri. martorul că inculpații, în aceeași seară, au venit la locuința sa, oferindu-i spre vînzare șpalieri, însă la sfatul soției, i-a refuzat, gîndindu-se că poate bunurile provin din furt.
- Declarația martorei, care a relatat că în ziua de
31.03.2005 a mers la bar împreună cu inculpații și, unde s-au întâlnit și cu. A susținut martora că a consumat împreună cu aceștia băuturi alcoolice pînă în jurul orei 8,30, cînd a părăsit localul, aflînd ulterior, la data de 3.04.2005, de la concubinul său că în seara respectivă, el și ceilalți doi inculpați au sustras șpalieri de beton de pe terenul părții vătămate.
În timpul urmăririi penale, căci numai în această fază s-a prezentat
în fața autorităților, inculpatul a recunoscut fără rezerve comiterea faptei de furt, astfel cum a fost descrisă, subliniind că inițiativa ar fi avut-o inculpatul.
Inculpații și
au adoptat o poziție procesuală oscilantă, alternînd recunoașterea faptei cu susțineri privind nevinovăția lor.
Dintre declarațiile succesive date de inculpații și, instanța le-a reținut pe cele în care aceștia recunosc participarea la comiterea faptei de furt în dauna părții vătămate, întrucât ele se coroborează cu probele administrate în cauză, mai sus prezentate.
În drept, fapta inculpaților, și, care în noaptea de 31.03.2005, au sustras de pe terenul părții vătămate 46 de șpalieri din beton, realizează elementele constitutive ale infracțiunii "furt calificat" prev. și ped. de art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1lit. a), g) pen. pentru săvîrșirea căreia aceștia au fost condamnați.
La individualizarea pedepselor aplicate fiecărui inculpat, instanța a avut în vedere criteriile generale stabilite prin disp. art. 72 Cod penal referitoare la limitele de pedeapsă fixate de textul de incriminare, împrejurările în care a fost comisă fapta, gradul de pericol social concret al infracțiunii și urmarea produsă, precum și persoana fiecărui inculpat, antecedența penală și atitudinea adoptată pe parcursul desfășurării procesului penal.
Din fișa de cazier a inculpatului rezultă că, prin sentința penală 463/2001 a Judecătoriei Iași, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, din care a fost liberat condiționat la data de 10.03.2005, cu un rest de 976 zile.
Din fișa de cazier a inculpatului și
referatul întocmit de Biroul de Executări Penale al Judecătoriei Iași, rezultă că, prin sentința penală 5179 /2000 a Judecătoriei Iași, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, din care a fost liberat condiționat la data de 22.10.2003, cu un rest rămas neexecutat de 624 zile.
Din fișa de cazier a inculpatului și referatul
întocmit de Biroul de Executări Penale al Judecătoriei Iași, rezultă că, prin sentința penală 463/1.02.2001 a Judecătoriei Iași, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare. Confirmarea executării pedepsei a fost făcută de Penitenciarul Iași pentru perioada 12.11.2000 - 11.11.2007, și cum fapta a fost comisă de inculpat la data de 31.03.2005, rezultă că pedeapsa anterioară nu a fost executată integral în detenție, acesta beneficiind de liberare condiționată, anterior datei de 31.03.2005.
S-a constatat că prezenta faptă a fost comisă de fiecare inculpat, în
cursul restului rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, în cauză fiind incidente disp. art. 37 lit. a) Cod penal privind recidiva postcondamnatorie, astfel cum a fost reținut și în actul de sesizare a instanței.
Întrucât inculpații nu au avut o colaborare constantă cu autoritățile (fie prin declarațiile oscilante, fie prin neprezentarea în instanță), nu sunt la prima încălcare a legii penale, aceștia dovedind perseverență infracțională și specializare pe infracțiuni contra patrimoniului, au comis fapta pe timp de noapte, în condițiile recidivei postcondamnatorii, în contextul ușurinței cu care sunt desconsiderate proprietatea semenilor și efortul acestora de a-și asigura prin muncă confortul unei vieți decente, instanța a optat pentru pedeapsa închisorii de trei ani (minimul special) cu executare în regim de detenție, apreciind că astfel se realizează scopul pedepsei prevăzut în art. 52 Cod penal.
În temeiul disp. art. 61 Cod penal apreciind asupra gravității faptei din noaptea de 31.03.2005, va menține beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată anterior fiecărui inculpat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul solicitînd redozarea pedepsei aplicate, deoarece prima instanță, cu prilejul individualizării judiciare a pedepsei, a ținut seama de poziția procesuală a acestuia - de nerecunoaștere a faptei - atitudinea sa fiind însă determinată de împrejurarea că nu a cunoscut că paleții pe care i-a transportat erau sustrași de la partea vătămată.
Apelul declarat de inculpatul este nefondat și a fost respins pentru considerentele următoare:
Din analiza dosarului de fond, Tribunalul a constatat că, prima instanță, pe baza unui probatoriu legal administrat și temeinic evaluat a stabilit și reținut corect situația de fapt, existența infracțiunii și vinovăția inculpatului, încadrarea juridică dată faptei fiind legală.
Astfel, probele administrate (plângerea și declarația părții vătămate -, procesul-verbal din 5.04.2005 întocmit de organele de poliție cu prilejul identificării bunurilor reclamate ca fiind sustrase în curtea martorului, declarațiile martorilor G, -, ) ce au fost corect analizate în considerentele hotărârii apelate, ilustrează, fără dubiu, că la data de 31.03.2005, pe timp de noapte, în urma unei înțelegeri prealabile cu ceilalți inculpați -, și - au sustras de pe terenul părții vătămate - un număr de 46 șpalieri din beton pe care ulterior i-au vândut unora dintre martorii ascultați în cauză.
Referitor la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului-apelant, Tribunalul a constatat că aceasta a fost corect individualizată, la stabilirea ei instanța de fond având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul sporit de pericol social al faptei (comisă pe timp de noapte, împreună cu alte două persoane) dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului - recidivist postcondamnatoriu, statut pe care l-a dobândit ca urmare condamnărilor suferite anterior tot pentru infracțiuni contra patrimoniului.
Constatând că pedeapsa aplicată inculpatului este just dimensionată și aptă să realizeze scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 Cod penal, Tribunalul, constatând legalitatea și temeinicia sentinței penale nr. 1498/13.05.1998 a Judecătoriei Iași, în baza art. 379 pct. 1, lit. b Cod procedură penală, a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
În termenul prev. de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul, fiind criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul nu și-a motivat recursul în termenul prev. de art. 38510alin. 2 Cod procedură penală.
Deși a avut apărător ales pentru 5 din cele 10 termen acordate, tot nu au fost depuse motivele de recurs.
Cu ocazia dezbaterilor din data de 17.11.2009 apărătorul desemnat din oficiu a solicitat redozarea pedepsei aplicate.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
Primele instanțe apreciind materialul probator administrat au reținut corect vinovăția inculpatului, făcând justă încadrarea în drept a faptei comise de acesta.
Trecând la individualizarea pedepsei, au fost respectate criteriile prev. de art. 72 cod penal și față de natura relațiilor sociale lezate - cele vizând proprietatea - de modul de apărare - pe timp de noapte, de trei inculpați împreună -, de starea de recidivă în care se află fiecare din aceștia, s-a manifestat suficientă clemență, aplicându-i-se recurentului o pedeapsă cu închisoarea, dozată la nivelul minimului special și fiindu-i menținut și beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă rămas neexecutat.
Pe cale de consecință cererea inculpatului de a-i fi redozată pedeapsa aplicată apare ca nejustificată iar recursul promovat ca nefondat, urmând a fi respins în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală.
Judecarea prezentului recurs a fost întârziată de lipsa apărătorului ales, care a reziliat contractul de asistență juridică încheiat cu inculpatul și apoi, lipsa apărătorului desemnat din oficiu de Baroul Iași, pe nume, care a fost în imposibilitate de a se prezenta din motive medicale.
Față de actele justificative depuse de avocații și, Curtea apreciază întemeiate cererile formulate de aceștia având ca obiect scutirea de plata amenzilor judiciare aplicate de câte 500 lei fiecare, urmând să le admită în baza art. 199 alin. 3 Cod procedură penală.
Apărătorul ales a fost amendată prin încheierea de ședință din 06.10.2009 iar avocatul din oficiu, prin încheierea din 03.11.2009.
Hotărârile recurate au fost verificate din oficiu și prin prisma dispozițiilor art. 3859alin. 3 cod procedură penală constatându-se că nu sunt motive de casare.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererile formulate de domnii avocați și și dispune scutirea de la plata amenzilor judiciare aplicate.
II. Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 475 din 18 2008 pronunțată de Tribunalul Iași și a sentinței penale nr. 1498 din 13 mai 2008 Judecătoriei Iași, hotărâri pe care le menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. M - 2 ex.
04.12.2009
Judecători apel -
-
Judecător fond -
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă, Daniela Dumitrescu
