Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 76/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 13181/4/2009
27/2010
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.76
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 2: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 3: Risantea Găgescu
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de revizuentul-condamnat împotriva Deciziei penale nr.700/A/17.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul, personal, în stare de arest, asistat juridic de apărător din oficiu A, în baza delegației nr.-/08.01.2010 (fila 6 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbatere asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și, pe fond, admiterea în principiu a cererii de revizuire. Arată că acesta a formulat cerere de revizuire în temeiul art.394 alin.1, lit.a) din Codul procedură penală, considerând că a fost condamnat în lipsa unor probe, cum ar fi lipsa martorilor de la fața locului, deși la acea oră în acel loc era imposibili să nu fie cineva pe stradă, iar amprentele găsite în autoturism nu îi aparțin potrivit expertizei efectuate în cauză.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondat, a recursului, considerând că, în mod corect Tribunalul Bucureștia respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuent, motivele invocate de acesta ca fiind circumscrise cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin.1, lit.a) din Codul procedură penală nereprezentând fapte și împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de către instanțele care au soluționat în fond și în căile de atac cauza.
Recurentul, personal, în ultimul cuvânt, susține că este nevinovat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.2015/03.11.2009 pronunțata de Judecătoria Sector 4 B, în dosarul nr-, s-a respins cererea de revizuire formulata de petentul, ca inadmisibilă.
Petentul a fost obligat la 220 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La 16.09.2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Baî naintat cererea de revizuire a sentinței penale nr. 245/06.02.2009 a aceleiași instanțe, formulată de revizuentul.
În motivarea cererii, petentul a invocat dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a - e Cod procedură penală, arătând că a fost cercetat și condamnat în lipsa unor probe, cum ar fi lipsa martorilor de la fața locului, iar amprentele găsite în autoturism nu îi aparțin.
Prin referatul anexat cererii, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 B și-a exprimat poziția în sensul inadmisibilității revizuirii pentru motivele indicate de revizuent.
Analizând cererea pentru verificarea admisibilității în principiu, conform art. 403 Cod procedură penală, instanța a constatat ca nici unul din motivele invocate nu se număra printre cazurile limitativ prevăzute de art. 394 lit. a - Cod procedură penală, care au în vedere de plano doar apariția unor împrejurări ce nu au putut fi avute în vedere la judecata fondului; susținerea petentului cum că ar fi fost judecat și condamnat în lipsa unor probe, nu reclamă vreun motiv de revizuire.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul, solicitând admiterea în principiu a cererii de revizuire întrucât nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa și pentru care a fost condamnat definitiv.
Prin decizia penală nr.700/A/17.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală a fost respins ca nefondat apelul declarat de revizuientul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a constatat ca fiind nefondat apelul declarat pentru următoarele considerente:
Pentru a fi admisă în principiu cererea de revizuire, trebuie ca motivele invocate de revizuient să se încadreze în vreunul dintre cazurile în care se poate cere revizuirea unei sentințe penale prevăzute în mod expres și limitativ în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a-e Cod procedură penală.
Conform art. 394 alin. 1 Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Analizând motivele invocate de revizuient în raport cu dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a-e Cod procedură penală anterior enunțat, Tribunalul a constatat că acestea nu se încadrează în niciunul dintre cazurile în care revizuirea poate fi cerută, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire.
Astfel, aspectele invocate de către revizuientul condamnat în susținerea cererii de revizuire, respectiv că este nevinovat, că în mașină au fost găsite amprente ce nu-i aparțin și că lipsesc martorii de la fața locului, deși la acea oră în acel loc era imposibil să nu fie cineva pe stradă, nu se încadrează în cazul prevăzut în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, întrucât, pe de o parte, nu constituie fapte și împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de instanțele care au soluționat în fond și în căile de atac cauza a cărei revizuire se cere, iar, pe de altă parte, aceste aspecte nu sunt de natură a pune în evidență netemeinicia hotărârii de condamnare.
De altfel, argumentele invocate de către revizuientul condamnat în susținerea cererii de revizuire - nevinovăția sa - au fost învederate și analizate minuțios atât de către instanța de apel cât și de către instanța de recurs, Curtea de APEL BUCUREȘTI, cu prilejul soluționării recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul București Secția I Penală, fiind constatate ca nefondate.
Constatând că motivele de revizuire invocate în prezenta cauză nu se circumscriu nici celorlalte cazuri de revizuire reglementate de art. 394 Cod procedură penală, în mod corect instanța de fond a dispus, în temeiul art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuientul condamnat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, atâta timp cât a fost condamnat în lipsa unor probe care să ateste existența unor persoane pe stradă, iar amprentele găsite în autoturism nu-i aparțin potrivit expertizei efectuate în cauză.
Examinând sentința atacată prin prisma motivului de recurs invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că în mod corect instanța de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de către împotriva sentinței penale nr. 245/06.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sector 4 B, prin care s-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit.e,i Cod penal, urmând ca în final să execute 6 ani închisoare ca urmare a aplicării art. 61 Cod penal.
Critica revizuientului, prin apărător, în sensul că în cauză sunt îndeplinite prevederile art. 394 alin. 1 Cod procedură penală, în mod corect a fost găsită ca fiind neîntemeiată de către ambele instanțe de judecată, atâta timp cât acesta solicită să fie reanalizate probele care au fost avute în vedere la pronunțarea sentinței penale mai sus arătate.
Nefăcând dovada existenței unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul declarat de revizuientul condamnat este nefondat urmând a fi respins în conformitate cu art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat împotriva deciziei penale nr. 700/A/17.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. /25.02.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Liliana BădescuJudecători:Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu, Risantea Găgescu
