Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 765/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 765

Ședința publică de la 07 2008

PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Membri Mircea Mugurel Șelea

- - - - - judecător

- - - judecător

Grefier a

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 68 de la 8 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, recurentul inculpat fiind reprezentat de avocat din oficiu.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință relevând că la data de 29.10.2008 s-au depus motive scrise de recurs de către inculpat, prin apărător, după care, constatându-se că nu mai sunt cereri sau excepții s-a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat pentru recurent, a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise depuse în sensul stabilirii unei alte modalități de executare a pedepsei rezultante aplicată inculpatului, în sensul că acesta să execute pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare stabilită de Tribunalul Mehedinți, nu în regim privativ de libertate, ci cu executare la locul de muncă, fiind incidente disp.art.38 p, neexistând autoritate de lucru judecat în ceea ce privește prima hotărâre, deoarece aceasta vizează altă faptă, cu atât mai mult, cu cât inculpatul a depus acceptul unității unde era angajat în vederea executării pedepsei la aceasta, în condițiile art.867

Reprezentantul Ministerului Publica arătat că nu se justifică ca executarea pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin decizia recurată să se facă la locul de muncă, având în vedere dispoz.art.83 p, precum și perseverența infracțională a inculpatului, acesta fiind condamnat anterior tot pentru o infracțiune de furt, astfel încât se impune respingerea recursului ca nefondat.

Dezbaterile fiind închise;

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Prin sentința penală nr.342/ 20.03.2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S, în dosarul nr- în baza art.208-209 alin.1 lit. a,g,i cod penal cu art.74-76 cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 24.10.1985 în Dr.Tr.S, domiciliat în comuna, sat, județul M, CNP -; la 1,6 ani închisoare în condițiile art. 64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.

În baza art.83 cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.1517/ 28.05.2004 a Judecătoriei Dr.Tr.S, și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în total inculpatul va executa pedeapsa de 2,6 ani închisoare în condițiile art. 64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.

În baza art.208-209 alin.1 lit.a,g,i cod penal cu art.74-76 cod penal a fost

condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 18.04.1987 în Dr.Tr.S, domiciliat în comuna, sat, județul M, CNP -; la 1,6 ani închisoare în condițiile art. 64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.

În baza art.81-82 cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3,6 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra art.83 cod penal.

Au fost obligați în solidar inculpații la 6.322 lei despăgubiri civile către SC CFR C reprezentând contravaloarea cablului sustras și nerecuperat.

Au fost obligați inculpații la câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt.

La data de 6.01.2007, inculpatul și au hotărât să sustragă un de cablu din cupru ce se afla în curtea Alimentare Albă, scop în care, în timpul nopții aceștia, având asupra lor o secure și doi clești de tăiat, s-au deplasat la locul faptei, au tăiat gardul de sârmă, apoi, inculpatul a rostogolit colacul de cablu până în apropierea gardului și împreună cu inculpatul au scos bunul din incintă și l-au rostogolit până în pădure, unde l-au secționat în mai multe bucăți. Inculpații au transportat cablul la locuința numitei, concubina inculpatului inculpatul, unde l-au ars și sârma de cupru obținută a fost valorificată de inculpatul unei persoane necunoscute, în schimbul sumei de 400 lei, inculpatului revenindu-i suma de 150 lei.

Prejudiciul cauzat părții civile RCa fost în valoare de 6322 lei și nu a fost recuperat.

S-a mai reținut, că inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății în termenul de încercare de 3 ani, urmare a condamnării anterioare la pedeapsa de 1 an închisoare în condițiile art.81 Cod Penal, aplicată prin sentința penală nr.1517 din 28.05.2004 a Judecătoriei Drobeta Turnu S, astfel că în temeiul art.83 s Cod Penal-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 1 an și 6 luni aplicată în cauză.

S-a motivat totodată, că inculpatului, în cazul revocării suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, nu i se mai poate aplica o pedeapsă cu executare la locul de muncă sau cu suspendarea executării sub supraveghere, deoarece s-ar ajunge la o reindividualizare a pedepsei anterioare, ceea ce duce la nesocotirea autorității de lucru judecat a unei hotărâri de condamnare definitivă.

Sentința a fost apelată de inculpații și.

La termenul de judecată în apel din data de 14.07.2008, inculpatul a precizat că înțelege să-și retragă apelul declarat.

Potrivit art.369 C.P.P. tribunalul a luat act de voința apelantului de retragerea apelului.

Inculpatul a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul netemeiniciei care vizează modalitatea de executare a pedepsei, susținând că întrucât prima condamnare privește o faptă comisă în timpul minorității și fiind incidente dispozițiile art.38 Cod Penal, apreciind că i se putea aplica o pedeapsă cu executare la locul de muncă și nu cum greșit a reținut instanța de fond că există autoritate de lucru judecat, întrucât hotărârea anterioară nu vizează aceeași faptă.

În al doilea rând, a mai susținut că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare o apreciază prea mare, având în vedere împrejurările în care s-a comis, astfel că urmare a cumulului consideră că pedeapsa rezultantă este aspră.

Prin decizia penală nr. 68 din 8 septembrie 2008, Tribunalul Mehedinția admis apelul declarat de apelantul inculpat, a desființat parțial sentința în ce privește pe apelantul inculpat în sensul că:

A redozat pedeapsa aplicată acestuia pentru infracțiunea prev. de art.208 p rap. la art.209 alin.1 lit.a,g,i cu aplic. art.74-76 pe care o reduce de la 1 an și 6 luni închisoare la 3 luni închisoare.

A menținut dispozițiile referitoare la aplicarea art.83 pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin nr.1517/ 28.05.2004 a Judecătoriei Dr.Tr. și dispune executarea acesteia, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare cu interzicerea drept.Prev. de art.64 teza a II -a lit.a și lit. b în condițiile art.71c.p.; au fost menținute celelalte dispozițiile ale sentinței.

S-a luat act că inculpatul și-a retras apelul declarat împotriva aceleiași sentințe prin încheierea din 14.07.2008 și a fost obligat la 120 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondurile

Pentru a statua astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Art.83 reglementează Cod Penal situația revocării suspendării condiționate a executării unei pedepse, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune pentru care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare.

În această situație, revocarea suspendării condiționate era obligatorie.

Obligativitatea revocării suspendării condiționate prev. de art. 83.Cod Penal exclude posibilitatea aplicării art.81 al. 1 lit. b Cod Penal, chiar dacă pedeapsa a cărei suspendare se evocă este o condamnare care intră în cazurile prevăzute de art.38 Acceptând Cod Penal această posibilitate ar însemna să se dispună oad oua suspendare pentru aceeași pedeapsă.

De altfel, dacă legiuitorul ar fi înțeles să reglementeze și o astfel de situație, ar fi prevăzut-o expres, așa cum a făcut în art.83 al 3.Cod Penal, potrivit căruia, în cazul în care infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei, chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Doar în acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

În consecință, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a făcut aplicarea art.83 pentru Cod Penal pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.1517/ 28.05.2004 a Judecătoriei Tr.

Pentru aceste considerente, nu poate fi primită susținerea apelantului în sensul individualizării pedepsei privind modalitatea de executare și schimbarea acesteia în executare a pedepsei la locul de muncă sau cu suspendarea condiționată a acesteia.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate în prezenta cauză, s-a reținut că apelul declarat este întemeiat având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta, pericolul social al acesteia dar și poziția procesuală sinceră a inculpatului apelant, vârsta acestuia (tânăr sub 25 ani), faptul că nu este recidivist, elemente care au fost avute în vedere și de instanța de fond ca circumstanțe atenuante prev. de art.74-76.Cod Penal, însă față de modalitatea de executare în penitenciar, urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin hotărârea anterioară de condamnare, se apreciază că o pedeapsă de 3 luni închisoare, la care se va cumula și pedeapsa de 1 an închisoare dată prin sentința penală nr.1517/ 28.05.2004 a Judecătoriei Drobeta Tr. S, deci în total 1 an și 3 luni închisoare reflectă pericolul social al faptei și făptuitorului și este de natură a realiza cerințele art.52 Cod Penal, de reeducare a acestuia și de prevenire a comiterii altor infracțiuni, mai ales că inculpatului nu i s-a mai aplicat anterior o pedeapsă cu privare de libertate care să demonstreze că o astfel de pedeapsă nu are efect, decât prin aplicarea acesteia într-un cuantum mai mare.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul sub aspectul modalității de executare a pedepsei rezultante de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin decizia susmenționată a Tribunalului Mehedinți, arătând că atâta vreme cât condamnarea anterioară de 1 an închisoare cu aplicarea art.81 p, privește o faptă comisă în minorat, sunt incidente în cauză disp.art.38 p, putându-se astfel aplica recurentului o pedeapsă cu executare la locul de muncă, neputându-se astfel vorbi despre o autoritate de lucru judecat în ceea ce privește prima hotărâre, deoarece aceasta vizează o altă faptă.

Examinând recursul declarat, Curtea urmează a-l respinge în baza art.38515pct.1 lit.b p, ca nefondat.

Prin critica formulată de către recurentul inculpat, acesta arată că în condițiile incidenței în cauză a dispoz.art.38 p, se putea da relevanță juridică dispozițiilor art.83 p, în sensul stabilirii modalității de executare a pedepsei cumulate rezultată în urma revocării, modalitatea de executare a acesteia poate fi și sub forma executării pedepsei la locul de muncă, în condițiile în care inculpatul a depus la dosar acceptul unei unități în acest sens. De altfel, examinând apelul declarat de același inculpat, se constată că unul dintre motivele invocate l-a reprezentat stabilirea aceleași forme de executare a pedepsei - la locul de muncă, datorită incidenței în cauză a disp.art.38 p, în condițiile revocării prev.de art.83

. punctul de vedere al Tribunalului Mehedinți, Curtea va constata că recurentul inculpat confundă două instituții juridice distincte, respectiv instituția recidivei - mai precis condamnările care nu atrag starea de recidivă, cu instituția revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cadrul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Examinând cazierul inculpatului, se constată că acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu aplicarea art.81 p și art.110 p, prin 1517 din 28.05.2004 a Judecătoriei Drobeta Tr.S, sentință rămasă definitivă prin neapelare, fiind astfel fără dubiu că faptele reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite în timpul minorității.

În aceste condiții, în mod legal, atât Judecătoria Drobeta Tr.S, cât și Tribunalul Mehedinți au constatat că sunt incidente în cauză dispoz.art.38 pct.1 lit.a p, referitoare la infracțiunile săvârșite în timpul minorității ca și condamnări care nu atrag starea de recidivă, nereținând în sarcina recurentului vreuna din stările de recidivă prev.de art.37 p, deși fapta pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză a fost săvârșită în noaptea de 06 - 07.01.2007, deci în interiorul termenului de încercare de 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a nr.1517 din 28.05.2004 pronunțată de Judecătoria Drobeta Tr.S în dosarul nr.11122/2003.

De asemenea, Curtea apreciază că tot în mod legal cele două instanțe sus menționate au apreciat că nu trebuie confundată instituția prev.de art.37 în cond.art.38 p, cu instituția revocării suspendării condiționate a executării pedepsei prev.de art.83 p, acest text de lege având caracter imperativ și stabilind modalitatea de executare a pedepsei în cazul revocării doar în regim de detenție, prin raportare atât la termenii utilizați de text, cât și la scopul aplicării dispoz.art.81 și urm. În acest sens, Judecătoria Drobeta Tr.S a făcut trimitere la mai multe decizii de speță ale fostei Curți Supreme de Justiție publicate în perioada 1996 - 1999, iar Tribunalul Mehedinția analizat interpretarea art.83 pct.1 p, prin raportare la dispoz.art.83 pct.3 p, concluzionând în mod just că intenția legiuitorului a fost ca în prima situație să stabilească doar modalitatea de executare în regim de detenție, cea de a doua situație fiind expres prevăzută tocmai datorită faptului că reprezintă o excepție și se aplică doar în situația specială când cea de a doua infracțiune săvârșită în interiorul termenului de încercare, este săvârșită din culpă ( situație care nu se regăsește în prezenta cauză).

În aceste condiții, se apreciază că este nelegală critica formulată de recurent prin care acesta solicită stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate în prezenta cauză la locul de muncă, fiind în contradicție cu dispozițiile imperative prevăzute de art.83 De asemenea, nu poate fi reținută nici critica referitoare la greșita reținere a autorității de lucru judecat de către instanțe, referitoare la prima hotărâre, deoarece aceasta vizează o altă faptă, autoritatea de lucru judecat a hotărârii de condamnare inițială vizând modalitatea de executare stabilită prin intermediul acesteia și, în ipoteza aplicării dispoz.art.81 p, obligativitatea aplicării și a dispozițiilor art.83 p, în situația săvârșirii unei noi infracțiuni, cu intenție, în interiorul termenului de încercare stabilit din prima hotărâre.

Având în vedere considerațiile expuse anterior, Curtea urmează ca în baza art.38515pct.1 lit.b p, să respingă ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat.

Văzând și art.192 pct.2 p;

PENTRU ACESTRE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 68 de la 8 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, ca nefondat.

Obligă recurentul la 240 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu ce va fi virat din fondurile Ministerul Justiției în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 7 2008.

- - - - - - -

Grefier,

a

Red.jud.

IB/27.11.2008

7 2008,

Emis extras penal.

Dr. Tr. S va urmări și încasa de la rec.inc.suma de 440 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Liana Balaci
Judecători:Liana Balaci, Membri Mircea Mugurel Șelea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 765/2008. Curtea de Apel Craiova