Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 794/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 794 R Dosar nr-
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe
lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr 119/A din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr -.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa părtilor.
Procedura indeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în sedinta publică din 22 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de sedintă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea apărătorului inculpatului să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronuntarea pentru 29 octombrie 2008, poi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 30 octombrie 2008, când,
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 180 din 11.02.2008, Judecătoria Brașov, în baza art. 208 alin 1 lit i Cod penal, cu aplicarea art 74 lit c Cod penal și art 76 lit c Cod penal și art 37 lit a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 25.09.1984 în R, jud B, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 20 rap la art 208 alin 1, 209 alin 1 lit i Cod penal, cu aplicarea art 74 lit c Cod penal și art 76 lit c Cod penal și art 37 lit a Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat.
A constatat că infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real
de infracțiuni prev de art. 33 lit. a Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 83 alin 1 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 595/01.03.2005 pronunțată de Judecătoria Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/06.06.2005 a Tribunalului Brașov, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat.
S-a dispus ca, în final, inculpatul să execute în întregime pedeapsa rezultantă prin cumul aritmetic și anume aceea de 2 ani închisoare.
În baza art 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza, b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit ca parte civilă în cauză, întrucât prejudiciul cauzat a fost recuperat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul, prin stntința penală nr. 595/01.03.2005 pronunțată de Judecătoria Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr 325/06.06.2005 a Tribunalului Brașov, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, iar ca modalitate de executare s-a dispus suspendarea condiționată a executări pedepsei aplicate, fixându-se un termen de încercare de 3 ani.
La data de 28.09.2005, organele de poliție au fost sesizate de numita cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt de către autori necunoscuți din locuința părții vătămate, căreia i s-a sustras suma de 60 lei RON, făptuitorul pătrunzând prin escaladarea gardului care împrejmuiește proprietatea respectivă, urmată de forțarea ușii de acces. Sustragerea respectivei sume de bani s-a săvârșit din dulapul aflat în bucătăria locuinței părții vătămate.
La data de 02.04.2006, organele de poliție au fost sesizate de către martora, cu privire la săvârșirea unei alte infracțiuni de furt calificat de la aceeași adresă, autorul escaladând din nou gardul și forțând ca și prima dată ușa de acces. După pătrunderea în bucătărie, inculpatul a fost surprins de către martora și, datorită acestui lucru, a părăsit domiciliul părții vătămate.
Prin decizia penală nr. 119/16.05.2008 a Tribunalului Brașova respins apelul formulat de către inculpatul împotriva sentinței penale nr 180/11.02.2008 a Judecătoriei Brașov, ce a fost menținută.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că săvârșirea infracțiunilor de către inculpatul, inclusiv cea de "tentativă de furt calificat", actualmente negată de inculpat, reiese, fără dubiu, din coroborarea probelor administrate în cauză, în acest sens fiind de observat chiar susținerile inculpatului indicat ( filele 41-42 dosar urmărire penală) - care în cursul urmăririi penale a recunoscut integral comiterea faptelor ce i se impută - ce se coroborează, cum o impune art 69 Cod procedură penală, cu declarațiile martorei ( fila 36 dosar urmărire penală), cu susținerile părții vătămate, cu procesele verbale de cercetare la fața locului și de reconstituire, etc, toate cele expuse conturând, fără dubiu, comiterea de către inculpat a ambelor infracțiuni reținute în sarcina sa prin rechizitoriu și prin hotărârea Judecătoriei Brașov.
Pe de altă parte, tribunalul - similar cu prima instanță - nu a putut reține în cauză incidența art. 10 lit b/1 Cod procedură penală, analizând, prin prisma art 18/1 alin 2 Cod penal, circumstanțele reale de săvârșire a faptelor, circumstanțele personale ale inculpatului.
Astfel, acest inculpat a săvârșit alte două infracțiuni de " furt calificat" - una rămasă în faza "tentativei" - ambele din locuință, prin efracție și escaladare, condițiile în care anterior a fost condamnat definitiv pentru fapte de aceeași natură, respectiv tot furt din locuință și a beneficiat de clemența organelor judiciare în sensul aplicării art. 81 Cod penal, însă a înțeles să persevereze în comiterea de infracțiuni.
Tribunalul a observat că anumite circumstanțe personale ale inculpatului - relevate, exemplificativ, de " referatul de evaluare" întocmit în cauză de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, au fost avute în vedere de către prima instanță la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului ( reduse substanțial sub minimul special prev de textul incriminator) însă nu pot conduce, prin ele însele, la reținerea art. 10 lit b/1 Cod procedură penală, cu ignorarea celorlalte aspecte ce țin de circumstanțele reale în înțelesul art. 37 lit a Cod penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, în principal achitarea sa pentru infracțiunea din data de 28.09.2005, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b/i Cod procedură penală și art. 18/1 Cod penal, iar pentru fapta di data de 2.04.2008, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, pentru lipsa intenției de a sustrage vreun bun din casa părții vătămate, motivul pătrunderii inculpatului în casa părții vătămate fiind acela de aoa juta la curățenie. În subsidiar, solicită achitarea sa și pentru această faptă, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală și art. 18/1 Cod penal. În motivarea recursului se arată că în raport de valoarea prejudiciului, care a fost recuperat, cât și de persoana inculpatului, care și-a întemeiat o familie, aflându-se în prezent în concediu pentru îngrijirea copilului, faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În subsidiar se solicită suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, avându-se în vedere faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 86/1 Cod penal și circumstanțele personale ale inculpatului.
Cazurile de casare invocate au fost cele prevăzute de art. 385/9 pct. 14 și 18 Cod procedură penală.
Verificând hotărârea atacată pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei, curtea reține următoarele:
Starea de fapt a fost în mod corect reținută de către instanțele de fond, iar faptele au fost corespunzător încadrate juridic.
În data de 28.09.2005 inculpatul a pătruns prin escaladarea gardului și forțarea ușii de acces în locuința părții vătămate de unde a sustras suma de 60 lei, iar în data de 02.04.2006, același inculpat a pătruns din nou, în aceeași modalitate în locuința aceleiași părți vătămate, de această dată nereușind să sustragă bunuri, deoarece a fost surprins de către martora.
Starea de fapt este dovedită cu declarațiile părții vătămate, ale martorilor, și, procesul verbal de reconstituire, toate coroborându-se cu declarațiile inculpatului, care cel puțin în faza de urmărire penală recunoaște săvârșirea ambelor fapte. Cu ocazia audierii acestuia în instanță ( 13-14 dosar apel), inculpatul nuanțează declarația sa în sensul că în data de 02.04.2008 el a pătruns în locuința părții vătămate pentru aoa juta la curățenie și nu pentru a sustrage bunuri. Susținerea inculpatului nu este însă veridică, necoroborându-se cu declarația părții vătămate și nici cu cea a martorei, fiind infirmată și de modul în care a pătruns în casa părții vătămate (prin efracție). În plus, el nu a oferit nicio explicație asupra motivului pentru care a revenit asupra declarației sale inițiale, în care a recunoscut că în data de 02.04.2006 a procedat exact la fel ca în data de 28.09.2005, dar nu a mai găsit bani în sertarele din bucătărie, fiind surprins de către martora, care l-a dat afară.
Astfel, faptele săvârșite de către inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 208, alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal și de tentativă la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal.
Faptele au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prin sentința penală nr. 595/1.03.2005 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 325/06.06.2005 a Tribunalului Brașov, inculpatul fiind condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de încercare de 3 ani. Și această condamnare este pentru fapte similare, inculpatul sustrăgând bunuri dintr-un autoturism și dintr-o locuință, în care a pătruns prin efracție ( 28-32 dosar judecătorie).
Față de gravitatea faptelor, de numărul acestora, de împrejurarea că inculpatul a săvârșit faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, condamnarea anterioară fiind pentru același gen de fapte, cu același modus operandi, chiar dacă în prezent inculpatul are o conduită corespunzătoare în familie și societate, nu se poate aprecia că faptele pe care le-a săvârșit sunt în mod vădit lipsite de importanță, astfel încât să se poate considera că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, de gradul de pericol social concret relativ ridicat al faptelor, cât și de persoana inculpatului, instanțele de fond au realizat o judicioasă individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpatului.
Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, aceasta nu poate fi decât privarea de libertate, dată fiind starea de recidivă, perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul. În orice caz, urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei anterioare, instanța nu poate dispune din nou suspendarea condiționată sau sub supraveghere a pedepsei anterioare, aceasta, conform art. 83 Cod penal, urmând să fie executată în întregime și nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Nici pentru noua pedeapsa, aplicată prin prezenta hotărârea, nu se impune aplicarea suspendării sub supraveghere a executării acesteia, având în vedere că, raportat la gradul de pericol social concret relativ ridicat al faptelor și la persoana inculpatului, scopul pedepsei nu poate fi atins fără executare în regim de detenție.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul și va menține decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 119/16.05.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. EB/28.11.2008
Dact MB/03.12.2008
- 2 exemplare -
Jud fond - -
Jud apel - +
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Constantin Epure, Simona Franguloiu
