Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 8/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului peste termen, formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.307 din 17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, lipsă fiind părțile civile intimate.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul depune la dosar un memoriu, însoțit de copiile certificatelor de naștere a celor doi copii minori și copia convenției de cont curent pentru persoane fizice, arată că își susține recursul declarat și nu are alte cereri de formulat.
Instanța, arată că recursul este formulat peste termen și văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită a se constata că recursul este formulat în termen, astfel că se impune admiterea lui și reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Procurorul solicită a se constat că recursul este formulat peste termen, iar pe fond solicită menținerea deciziei penale pronunțată de tribunalul Arad ca fiind temeinică și legală.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea recursului, arată că nu a avut cunoștință de procesul penale, nu a stat în loc. ci în A, unde a avut loc de muncă, a se ține cont de memoriul depus la dosar și de acte însoțitoare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1331 din 7 mai 2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Arad, în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 și Cod Penal art. 37 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. rap. la art. 76 lit. c Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul la 4 luni închisoare pentru furt calificat.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal i-a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 14, rap. la art. 346.C.P.P. și art. 998, 999 Cod civil, au fost admise acțiunile civile exercitate de părțile vătămate și a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate SC SRL A suma de 5000 lei daune materiale, părții vătămate SC SRL A suma de 3000 lei despăgubiri materiale și SC IV SRL A suma de 4830 lei despăgubiri materiale.
În baza art. 191 alin.1 a Cod Penal fost obligat inculpatul la plata sumei de 750 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189.C.P.P. s-a dispus virarea sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu din fondurile MJ către Baroul Arad.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în noaptea de 18/19.11.2006, inculpatul s-a deplasat la sediul SC SRL din A, având cu el un cărucior, a forțat ușa de acces folosind o componentă metalică a căruciorului, a pătruns în incinta magazinului de unde a sustras bunuri alimentare și nealimentare, pe care le-a încărcat în cărucior și le-a transportat la locuința sa.
Bunurile alimentare au fost consumate în familie, iar bunurile nealimentare le-a vândut unei persoane necunoscute, cu suma de 30 lei.
Partea vătămată, prin reprezentantul său - administrator la firmă, s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor.
În noaptea de 9/10.12.2006, inculpatul a pătruns prin efracție, în incinta părții vătămate SC SRL A, de unde a sustras mai multe bunuri, produse alimentare și nealimentare, în scopul însușirii pe nedrept.
Inculpatul transportat aceste bunuri la domiciliul său. În timpul cercetărilor efectuate, la locuința inculpatului s-au găsit o parte din bunuri care au fost restituite părții vătămate. Celelalte bunuri au fost vândute de inculpat, folosind banii obținuți, în interes personal.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate.
în activitatea infracțională, în noaptea de 6/7 ianuarie 2007, în aceeași modalitate, prin efracție, inculpatul a pătruns în incinta gheretei aparținând SC IV SRL A, de unde a sustras un aparat de măcinat cafea, țigări, băuturi alcoolice, sucuri și dulciuri, în scopul însușirii pe nedrept. Aceste bunuri au fost transportate de inculpat la domiciliul său cu bicicleta personală, efectuând trei transporturi.
La data de 13.01.2007, a fost găsit și ridicat din spatele locuinței inculpatului, aparatul de cafea, care aparținea părții vătămate și a fost restituit acesteia.
S-a arătat că prejudiciul cauzat părții vătămate nu a fost reparat în totalitate, astfel că partea vătămată s-a constituit parte civilă, cu suma de 4830 lei.
Instanța de fond a reținut totodată că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor încă din momentul depistării lui și a descris în amănunțime modul lor de comitere.
Din constatările tehnico științifice efectuate în cauză, a rezultat că urmele papilare găsite, cu ocazia cercetării la fața locului, la sediul celor trei părți vătămate, aparțin inculpatului, ceea ce s-a coroborat și cu declarațiile de recunoaștere a acestuia.
De asemenea s-a arătat că declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, se coroborează și cu declarațiile martorilor și, primul fiind cel care a descoperit furtul comis la SC SRL A, iar al doilea fiind persoana care a cumpărat de la inculpat unele din bunurile sustrase.
La individualizarea pedepsei, pe care prima instanță i-a aplicat-o inculpatului, s-au avut în vedere disp. art. 72.Cod Penal și s-a ținut seama de faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, a avut o conduită bună în timpul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești, s-a prezentat la fiecare termen de judecată și a declarat că este de acord să despăgubească părțile vătămate.
De asemenea, instanța a ținut seama de situația familială a inculpatului care are doi copii minori în întreținere, cu vârste de 6 luni și 2 ani și 4 luni, însă și faptul că inculpatul a comis fapta aflându-se în stare de recidivă post executorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal, față de pedeapsa de 4 ani închisoare, pronunțată prin nr. 611/27.03.2000 a Judecătoriei Arad, arestat la data de 19.01.2000 până la data de 5.06.2002, cu un rest de 592 zile, astfel că i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 4 luni închisoare.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, solicitând desființarea sentinței primei instanțe pentru netemeinicie și, în rejudecare, pronunțarea unei hotărâri legale de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1, lit. g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2, art. 37 lit. b Cod penal, avându-se în vedere criteriile generale de individualizare prev de art. 72 Cod penal, cu înlăturarea aplicării prev. art. 74 lit. c Cod penal. Totodată, s-a solicitat interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal, și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea primei instanțe este netemeinică raportat la reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod Penal, în condițiile în care inculpatul a comis sustragerile pe timp de noapte, prin efracție, din incinta societății comerciale, prejudiciul este în cuantum ridicat și nu a fost reparat în totalitate, inculpatul se află în situație recidivei mari postexecutorii prev. de art. 37 lit. b Cod Penal, fiind condamnat anterior pentru infracțiuni de aceeași natură, astfel că s-a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului de instanța de fond este nejustificat de mică.
Prin decizia penală nr. 307 din 17 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada admis apelul declarat de Parchetul de pe lâmgă Judecătoria Arad împotriva nr. 1331/7.06. 2007 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-.
A desființat hotărârea atacată în latura penală, iar în rejudecare a majorat pedeapsa aplicată de la 4 luni la 3 ani închisoare.
A menținut celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului și a dispus virarea sumei de 100 lei din fondurile MJ către Baroul Arad.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a constata că în mod corect prima instanță a analizat și interpretat probațiunea administrată în cauză și a reținut o stare de fapt corespunzătoare adevărului, susținut de probatoriul cauzei, atât cel desfășurat în fața instanței, respectiv: declarația inculpatului, declarațiile martorilor, cât și cel administrat în faza de urmărire penală, anume: proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică, raportul de constatare tehnico științifică, declarațiile martorilor, declarațiile părților vătămate, dovezile de evaluare, dovada de ridicare predare, copii ale actelor de identitate, procese verbale de căutare, declarațiile învinuitului, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
S-a reținut că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în fața primei instanțe, dar la instanța de apel nu s-a prezentat deși a fost legal citat.
Reținând vinovăția inculpatului, Judecătoria Arad, a procedat la o justă încadrare juridică a faptei penale, aceasta întrunind elementele constitutive al infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. g,i Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal, art. 37 lit. b Cod Penal, cu aplic. art. 74 lit. c
Cod PenalVerificând fișa de cazier a inculpatului, a rezultat că acesta se afla în situația recidivei postexecutorii, prev. de art. 37 lit. v Cod Penal, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin nr. 611/2000 a Judecătoriei Arad, pedeapsă a cărei executare s-a împlinit în ianuarie 2004.
Sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, chiar și în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod Penal, tribunalul a apreciat că în mod greșit instanța de fond a aplicat o pedeapsă într-un cuantum redus, valorificând excesiv atitudinea pozitivă a infractorului, după comiterea faptei, fără a ține seama de aspectele nefavorabile inculpatului, cum ar fi: starea de recidivă în care a fost comisă fapta, forma continuată a acesteia, valoarea ridicată a prejudiciilor cauzate precum și faptul că acestea nu au fost recuperate.
În aceste condiții, instanța de apel a apreciat că nu se impune reducerea pedepsei sub minimul special de 3 ani închisoare, având în vedere și disp. art. 80 Cod penal, considerând că executarea unei pedepse de 3 ani în regim de detenție este de natură să asigure realizarea scopului pedepsei acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Împotriva deciziei penale nr. 307/17.10.2007,pronunțată de Tribunalul Arad, a formulat recurs peste termen inculpatul, solicitându-se de către avocatul desemnat din oficiu ca instanța să constate că recursul este declarat în condiții legale și să se dispună reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
Analizând recursul declarat peste termen de către inculpat se constată că acesta a fost formulat în condițiile legale prev.de art.3853, alin.2 C.P.P. raportat la art.365 și C.P.P. în consecință va fi analizat pe fond.
Din verificările efectuate, în raport cu solicitările făcute în apărare și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat și a stabilit corect vinovăția inculpatului.
Sub aspectul pedepsei se constată că Tribunalul Arada admis apelul parchetului și a dispus majorarea pedepsei de la 4 luni la 3 ani închisoare.
S-a reținut, în mod corect, pentru a pronunța această pedeapsă că, inculpatul a săvârșit fapta în situația recidivei postexecutorii, forma continuată a infracțiunii, prejudiciul cauzat și nerecuperat.
În consecință, se apreciază că pedeapsa aplicată în apel, în raport cu persoana inculpatului și cu infracțiunea săvârșită, este de natură a conduce la realizarea scopului prev.de art.52
Cod PenalAșa fiind, se apreciază că în raport cu dispozițiile art.3859C.P.P. nu există temeiuri de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii, urmând ca în baza art.38515, pct.1, lit.b C.P.P. recursul declarat de inculpat să fie respins ca nefondat.
Potrivit art.192 alin.2 C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515, pct.1, lit.b p Cod Penal respinge recursul peste termen declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.307 din 17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, ca nefondat.
Dispune plata sumei de 100 lei din fondul MJ către Baroul Timiș - reprezentând onorariu avocat oficiu.
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 250 lei.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică azi 14 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: VI
Dact 2 exempl/ 17 Ianuarie 2008
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
