Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 810/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 810/ Dosar nr-

Ședința publică de la 27 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Hădărean JUDECĂTOR 2: Laura Popa

- - - - JUDECĂTOR 3: Alexandru Șerban

- - - - judecător

- - - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public

- - procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de către inculpatul G, împotriva deciziei penale nr.291/A din data de 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentul inculpat în stare de arest (deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de avocat în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurentul inculpat G, solicită admiterea recursului, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, casarea deciziei penale nr. 291/2009 și în cadrul rejudecării să se dispună aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, fără aplicarea vreunui spor, având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta.

Solicită a se avea în vedere contribuția inculpatului la săvârșirea faptei, acesta a fost doar complice nu autor,el nu a participat la luarea bunurilor sustrase doar s-a uitat la coinculpat care a tăiat cablu și la transportat. De asemenea, a se avea în vedere persoana inculpatului, chiar dacă acesta este recidivist, cu siguranță nu s-ar fi sustras de la urmărirea penală dacă ar fi știut de existența dosarului. A aflat de dosar doar în momentul în care a fost arestat în data de 17 iunie 2009, de aceia a și depus apelul în termen legal, după ce a fost arestat.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul este o persoană responsabilă, că și-a întemeiat o familie, că a avut un loc de muncă înainte de a fi încarcerat și că are capacitarea de a înțelege gravitatea faptei săvârșite.

La individualizarea pedepsei solicită a se avea în vedere prevederile art. 72 Cod penal și să se dea eficiență art. 73 și 74 Cod penal, privind circumstanțele atenuante.

Față de aceste considerente, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, fără aplicarea unui spor și aplicarea art. 81 Cod penal, apreciind că rolul secționator al pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, cu toate că acest inculpat a mai fost condamnat.

Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de către inculpat și pe cale de consecință să se mențină hotărârea Tribunalului Brașov ca fiind legală și temeinică.

Analizând probele de la dosarul cauzei apreciază că s- dat o corectă în cadrare juridică a faptei și că acesta are calitatea de autor și nu de complice așa cum s- susținut de către apărare, având în vedre împrejurările în care acesta a comis fapta, respectiv a tăiat efectiv o parte din acel cablu, care ulterior a fost secționat de celălalt inculpat, a participat la transportarea acestuia și a primit o sumă de bani din comercializarea acestuia, bani fiind împărții între cei doi inculpați.

Față de aceste în împrejurării,în cauză, încadrarea juridică a fost stabilită corect de către instanțele de judecată și acesta are calitatea de autor și nu de complice.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată, apreciază că aceasta fost just individualizată.

Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de apel.

Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, arată că nu el este autorul acestei fapte, că nu el este cel care a tăiat cablul, ci celălalt inculpat, apreciind că a fost doar complice. Solicită reducerea pedepsei.

Curtea

Deliberând asupra recursului de față,

Constată că,prin sentința penală nr. 26/2009, Judecătoria Zărnești,în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,e,g, și alin. 3 lit. c cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 2 și 76 alin. 1 lit. c cod penal a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind în temeiul art. 82 cod penal un termen de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 83, 84 Cod penal s-a atras atenția inculpatului că în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor stabilite de instanță se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei, dispunându-se executarea în întregime a pedepsei în regim de detenție.

În temeiul art. 71 alin 2 Cod penal raportat la art. 64 Cod penal s-a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prev. la art. 64 lit. a teza II și lit. b cu aplicarea art. 71 alin 5 Cod penal.

În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 500 lei.

În baza art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit a,e,g, si alin 3 lit c Cod penal a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală 156/16.05.2006 a Judecătoriei Zărnești, iar în baza art. 83 Cod penal a fost adaugă pedeapsa de 3 luni închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani si 3 luni închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal a fost interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 600 lei.

În baza art.346 Cod procedură penală rap. la art.998, 999 și 1003.civ. a fost admisă acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă SC Serv SRL și pe cale de consecință au fost obligați inculpații în solidar să plătească acesteia suma de 2030.65 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, în noaptea de 22-23.11.2006, inculpații au sustras de pe domeniul public un cablu electric ce urma să fie montat la rețeaua de electricitate orășenească, cablu în lungime de 85 și grosime de 3,5 cm. secționându-l cu un topor. folosit la săvârșirea faptei aparține martorului, iar faptul că a fost folosit la tăierea cablului este dovedit de urmele de material plastic de culoare roșie găsite pe acest instrument, cămașa de protecție cablului sustras fiind de culoare roșu.

Resturile nevalorificate din cablu, respectiv înfășurarea din aluminiu și izolația, au fost găsite de organele de poliție sub tribuna terenului de fotbal din localitate, fapt confirmat de martora.

Ambii inculpați au recunoscut fapta de care sunt acuzați, descriind în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală modul în care au săvârșit-

Prin decizia penală nr. 291/A/2009, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de inculpatul și a menținut sentința atacată ca legală și temeinică.

Împotriva hotărârii a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia, iar în cadrul rejudecării, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta și contribuția sa efectivă deoarece pedeapsa aplicată este mult prea aspră, precum și aplicarea art. 81 Cod penal.

Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, în limitele prevăzută de art. 3856raportat la art. 3859Cod procedură penală, curtea de apel constată că recursul formulat nu este fondat pentru următoarele considerente:

Recursul inculpatului este întemeiat pe dispozițiile art. 3859pct.14 Cod procedură penală.

Instanțele de fond și apel au analizat corect materialul probatoriu administrat în cauză și au stabilit o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare după evaluarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal. Cuantumul acesteia este de natură a asigura realizarea scopului pedepsei, astfel cum este el definit de art. 52 Cod penal. Astfel, s-au luat în considerare atât de gradul de pericol însemnat al faptei (furtul a fost comis de două persoane, din loc public, inculpații au sustras de pe domeniul public și au secționat un cablu electric ce urma să fie montat la rețeaua de electricitate, apoi l-au vândut, inculpatul recurent a asistat la activitatea celuilalt coinculpat, dar a și folosit o dată toporul pentru a tăia o parte a cablului), precum și circumstanțele personale ale inculpatul recurent (acesta a mai fost condamnat anterior pentru comiterea infracțiunii de furt calificat la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal, fapta dedusă judecății fiind comisă în termenul de încercare al suspendării, s-a sustras de la urmărire și de la judecată, fiind prin doar după emiterea mandatului de executare, deși avea cunoștință de existența procesului, nu a dat dovezi în sensul reeducării sale deși a beneficiat de clemența organelor judiciare).

Deși inculpatul a contestat, fiind audiat de instanța de apel, că ar avea calitatea de autor al faptei și arătând că eventual poate fi acuzat de complicitate, susținerea sa este nefondată, fiind înlăturată de către instanța de apel care a păstrat în mod temeinic soluția primei instanțe (motivarea tribunalului fiind însușită în totalitate de curtea de apel). Declarația coinculpatului, a martorilor și se coroborează cu declarația olografă a recurentului dată la urmărirea penală, după aducerea la cunoștință a învinuirii, în care acesta recunoaște că a lovi cablul cu toporul, ajutându-l pe coinculpat.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 74 lit. a, c, 76 Cod penal, astfel cum a solicitat inculpatul deoarece în cauză nu există împrejurări care să poată constitui circumstanțe agravante. Simpla constatare a faptului că acesta nu are antecedente penale nu atrage, de plano, scăderea cuantumului pedepsei. O conduită bună, așa cum prevede textul de lege analizat nu se reduce la absența antecedentelor penale (care este o stare de normalitate pentru orice cetățean), ci implică o comportare corespunzătoare în relațiile sociale, cu familia și la locul de muncă, conduita anterioară a inculpatului trebuind a fi avută în vedere în întregul ei, ori nu există nici un fel de date în sensul că acesta a avut o comportare ireproșabilă în societate care să îi îndreptățească a cere reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Dimpotrivă, inculpatul a fost condamnat anterior tot pentru furt calificat, iar fapta dedusă judecății se află în termenul de încercare, cu consecința revocării suspendării și executării efective a pedepsei. Totodată, conduita inculpatului după comiterea infracțiunii nu relevă aspecte favorabile acestuia, în așa fel încât să justifice o eventuală reducere a pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Instanțele de fond și apel au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal și au luat în considerare atât circumstanțele reale, cât și cele personale existente, stabilind o pedeapsă de 4 ani închisoare egală cu minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpatul (alin. 3 al art. 209 Cod penal), la care a adăugat în mod corect 3 luni închisoare, potrivit art. 83 Cod penal.

În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 81 (sau 861) Cod penal, textul de lege amintit mai sus obligând instanțele ca, după revocarea suspendării, să dispună executarea efectivă a pedepselor. Totodată, raportat la perseverența infracțională a inculpatului, o astfel de modalitate nu ar asigura prevenirea comiterii de noi infracțiuni, neexistând niciun fel de date în sensul că simpla pronunțare a condamnării ar determina pe inculpat să nu mai comită infracțiuni.

Prin urmare, soluția adoptată de instanța de apel este corectă, fiind susținută de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, astfel că urmează a fi menținută.

Raportat la considerentele expuse, Curtea de Apel va respinge - în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală - ca nefondat recursul inculpatului și va menține hotărârea ca legală și temeinică.

Văzând și dispoz. art. 189, 192 alin 2 Cod procedură penală,

pentru aceste motive

în numele legii

decide

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 291/A/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.

În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

red. /17.12.2009

dact. /21.12.2009

jud. fond-

jud apel-,

Președinte:Nicoleta Hădărean
Judecători:Nicoleta Hădărean, Laura Popa, Alexandru Șerban

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 810/2009. Curtea de Apel Brasov