Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 862/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
1067/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 862
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitrița JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul - inculpat împotriva Deciziei penale nr. 221 din data de 07 aprilie 2009, pronun ț ată de Tribunalul București - Sec ția I - a Penală, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, personal și asistat de apărător desemnat ales, av., cu împuternicirea avocațială nr.2911/11.06.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 9), lipsă fiind intimatul parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul desemnat din oficiu recurentului solicită a se lua act de faptul că a încetat delegația pentru asistență judiciară obligatorie, prin prezența apărătorului ales al acestuia.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită încuviințarea de înscrisuri, depunând și concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune cererii solicitate și solicită a se încuviința.
Curtea, apreciind înscrisurile ca fiind utile, concludente și pertinente cauzei de față, va încuviința depunerea acestora, fiind atașate la dosar (filele 12-30).
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului potriv. disp. art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. c teza I C.P.P. și casarea celor două hotărâri atacate trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru incidența motivului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct.21 C.P.P. în sensul că, judecarea cauzei atât în primă instanță, cât și în apel, a avut loc fără citarea legală a unei părți, respectiv, a părții vătămate, proprietara autoturismului.
În subsidiar, solicită în temeiul art, 38515alin. 1 pct.2 lit, d C.P.P. admiterea recursului și rejudecând, reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului prin hotărârile pronunțate anterior, față de incidența motivului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 teza I C.P.P. în sensul că, a fost aplicată o pedeapsă greșit individualizată în raport de prevederile art. 72 din Codul penal, urmând a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiune a pentru care a fost trimis în judecată, la pedeapsă situată sub minimul special de 3 ani. față de care să faceți aplicarea dispozițiilor art. 81 alin. 1.Cod Penal ori, după caz, a art. 861alin. 1.p, cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei ori suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Solicită a se observa că, în mod greșit, instanțele anterioare au dispus citarea, în calitate de parte vătămată a numitei, față de împrejurarea că aceasta nu este proprietara autoturism ului marca 1310 de culoare albă, cu nr. de înmatriculare B-54-, serie -, autoturismul în cauză aflându-se în proprietatea numitei. În acest sens există declarația numitei, aflată la fila nr. 26 dosarului de urmărire penală, în care se arată că autoturismul este proprietatea numitei și că era doar folosit de către și foarte rar de către tatăl său.
De asemenea, această împrejurare se reține și în referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de către organele de poliție (aflat la fila 2, penultimul paragraf a dosarului de urm. pen.), precum și în rechizitoriul Parchetului, unde, la secțiunea încadrare juridică, se arată că ". autoturismul marca 1310 de culoare albă, cu nr. de înmatriculare B-54-, aparținând părții vătămate. " (fila nr, 63 dosarului de urme pen.).
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de casare, arată că hotărârile pe care le recurează inculpatul sunt criticabile și sub aspectul individualizării cuantumului pedepsei, precum și a modalității de executare a acesteia, instanța fondului dispunând o condamnare injustă la 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție, condamnare netemeinică și nelegală pe care instanța de control judiciar a înțeles să o mențină.
Tribunalul face vorbire în motivarea deciziei despre faptul că inculpatul s-ar afla la a șasea faptă de furt, despre cele cinci acte materiale ale infracțiunii de furt comise în perioada 18.02.2008 - 18.03.2008, trăgând concluzia că aceasta dovedește perseverență infracțională. Însă, instanța de apel nu a observat că fapta dedusă judecății în prezentul dosar este săvârșită la data de 16.03.2008, în intervalul de timp în care au fost comise și celelalte acte materiale ale infracțiunii de furt pentru care inculpatul a fost deja condamnat printr-o sentință rămasă definitivă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că primul motiv de casare, respectiv art. art. 3859alin. 1 pct.21 C.P.P. nu poate fi invocat decât în scris și cu cinci zile înaintea judecății. Ori, aspectul invederat de apărare vizează o parte civilă sau o parte vătămată, iar lipsa de procedură poate fi invocată numai în privința propriei persoane.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de casare invocat de apărare, reprezentantul Ministerului Public consideră pedeapsa ca fiind corect individualizată în raport de disp. art. 72.pen.
Solicită a se avea în vedere gradul de pericol social al infracțiunii de furt calificat, săvârșită într-un loc public și constând în sustragerea unui autoturism din locul de parcare.
Mai mult, arată că inculpatul a perseverat în comiterea faptelor de acest gen, astfel că pedeapsa a fost aplicată în mod corect.
În concluzie, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul ales, în replică, solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră și de regret manifestată de inculpat, precum și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale și provine dintr-o familie organizată, care îl sprijină, tatăl său fiind jurist de profesie, iar mama profesoară.
Solicită astfel a se reține dips. art. 74 lit. a și c pen. cu aplic. art. 76 alin. 1 lit. c. și, în consecință condamnarea inculpatului la o pedeapsă situată sub minimul special de trei ani închisoare. În temeiul disp. art. 81.pen. ori art. 861pen. solicită suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
De asemenea, ca urmare a hotărârii rămase definitive pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 B, arată că recurentul inculpat se află deja în supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, încă din cursul lunii februarie 2009, astfel cum rezultă din Planul de supraveghere întocmit de această instituție, pe care l-a depus la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public arată că menține concluziile, considerând că reținerea circumstanțelor atenuante nu este obligatorie, făcându-se și prin raportare la fapta comisă și la gradul de pericol social pe care îl prezintă.
Consideră, de asemenea că nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului.
Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei, solicitând admiterea recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.21 din 13 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în baza art.208 al.1, 4 -209 al.1, lit.e, i Cod penal a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a Il-a, b Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art. 118 1it. b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a cheilor tip.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 B nr.2420/P/2008, din data de 06.10.2008, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.208 al.1, 4 - art.209 al. 1 lit. e, i Cod penal.
S-a reținut - în fapt - în sarcina inculpatului că, la data de 16.03.2008, prin folosirea de chei potrivite, a sustras autoturismul marca 1310, cu număr de înmatriculare B-54-, aparținând părții vătămate, pe care l-a abandonat apoi pe str. - -, sector 4,
Din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că, în data de 17.03.2008, partea vătămată a sesizat organele de poliție din cadrul Serviciului de Autovehicule, cu privire la faptul că în intervalul de timp cuprins între 16.03.2008, ora 16.30 și 17.03.2008, ora 4,30, persoane necunoscute i-au sustras autoturismul 1310, de culoare albă, cu număr de înmatriculare B-54-, ce se afla parcat pe--3, sector 6. Ulterior, la data de 28.03.2008, autoturismul în cauză a fost găsit abandonat în parcarea blocului 5, situat în-, sector 4.
Cu ocazia cercetării la fața locului, organele de poliție au constatat că "semicochilia inferioară a volanului lipsește", aceasta fiind găsită pe podeaua dreapta spate a autoturismului iar "sub bord se găsesc mai multe cabluri electrice smulse".
Totodată, cu același prilej, au fost ridicate și trei urme papilare de pe interiorul geamului portierei dreapta față, precum și o urmă papilară de pe interiorul semicochiliei inferioare a volanului, dintre urmele digitale ridicate, doar una fiind aptă comparațiilor dactiloscopice.
Raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr.-/22.05.2008, efectuat în cauză, a concluzionat că "urma digitală ridicată de pe interiorul semicochiliei inferioare a volanului aflată pe podeaua spate a autoturismului marca 1310, de culoare A, cu nr. de înmatriculare B-54-, a fost lăsată de degetul mare de la mâna a lui
". Din verificările efectuate de organele de poliție, s-a constatat că inculpatul are permis de conducere categoria B, emis la data de 16.12.2004.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, declarația sa de recunoaștere coroborându-se astfel cu ansamblul probator 3 administrat în cauză. De asemenea, inculpatul a mai declarat că înainte de abandona autoturismul sustras, a luat din interiorul acestuia și o pereche ochelari pe care a vândut-o apoi unui taximetrist necunoscut.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită, pe baza materialului probator administrat, respectiv: plângerea și declarația părții vătăma, declarațiile inculpatului, proces-verbal de cercetare la fa, locului, planșe foto, raport de constatare tehnico-științific nr.-/22.05.2008.
Cu prilejul cercetării judecătorești nu a fost audiat inculpatul, întrucât, deși legal citat la toate adresele cunoscute, nu s-a prezentat în instanță, sustrăgându-se cercetării judecătorești.
Prin urmare, instanța de fond a reținut declarația inculpatului dată la urmărirea penală, în care arată că având o cheie de portieră asupra sa, a forțat butucul autoturismului, l-a deschis iar cu aceeași cheie a pornit contactul și plecat către bulevardul. Totodată arată că în dreptul Grădinii a oprit, a controlat interiorul mașinii furate și a luat perechea de ochelari găsită, după care și-a continuat drumul către bulevardul, ulterior abandonând mașina.
Partea vătămată a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât și-a recuperat prejudiciul.
Analizând probatoriul cauzei, instanța fondului a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin: plângerea și declarația părții vătămate, declarațiile inculpatului date la urmărirea penală, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto cu aspecte fixate pe parcursul cercetării la fața locului în B-dul - - 1-3, sector 6, unde partea vătămată arată că i sa furat autoturismul, raport de constatare tehnico-științifică nr. -/22.05.2008, din care rezultă că urma digitală ridicată din interiorul semicochiliei inferioare a volanului, aflată pe podeaua spate a autoturismului, cu ocazia cercetării la fața locului, privind furtul autoturismului marca 1310, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare B-54-, a fost lăsată de degetul mare de la mâna a lui.
Prima instanță a concluzionat că - în drept - fapta inculpatului întrunește elementele constitutive prevăzute de art. 208 al. 1, 4 -209 al. 1 lit. e, i Cod penal.
Pentru fapta săvârșită, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii orientată către minimul special pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, cu executare în regim de detenție, apreciind că rolul educativ al pedepsei poate fi atins prin privarea acestuia de libertate în executarea pedepsei.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, gravitatea faptei săvârșite, pericolul social ridicat al acesteia, atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei în declarațiile date la urmărirea penală, sustragerea de la cercetarea judecătorească.
Cu privire la latura civilă, instanța de fond a luat act că partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând - în principal - desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță - iar în subsidiar - redozarea pedepsei, prin reținerea circumstanțelor atenuante și schimbarea modalității de executare (pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea executării sub supraveghere).
Astfel, inculpatul invocă mai întâi (fila 2 dosar apel) lipsa de procedură, întrucât nu a fost citat la domiciliu, iar apoi faptul că judecata s-a desfășurat în lipsa unei părți nelegal citate, în sensul că, în mod greșit, a fost citat în cauză ca parte vătămată persoana care folosea autoturismul sustras de inculpat, iar nu la proprietara acestuia.
Sub aspectul redozării și aplicării art.81 ori 86/1 Cod penal, se arată că inculpatul a recunoscut fapta, nu are antecedente penale, furtul a fost unul de folosință, inculpatul este tânăr, provine dintr-o familie organizată și sunt îndeplinite toate condițiile pentru aplicarea art.81 ori 86/1 Cod penal.
Prin decizia penală nr.221 A din 7 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, a fost respins - ca nefondat - apelul declarat de inculpatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei decizii, tribunalul a arătat că apelul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:
În apel a fost audiat inculpatul (fila 20 dosar apel) și s-a administrat pentru acesta proba cu înscrisuri în circumstanțiere (filele 54-54 dosar apel).
Din oficiu, Tribunalul a dispus atașarea la dosar a fișei de cazier inculpatului (fila 33 dosar apel) și a sentinței penale nr.532/19.09.2008 a Judecătoriei Sectorului 3 B, cu referat de la Biroul Executări Penale.
1.Cu privire la primul motiv de apel, s-a constatat că - la fond - procedura de citare cu inculpatul a fost completă, acesta fiind citat la domiciliul său, astfel cum a fost el indicat de către (fila II dosar fond), adică în Municipiul Adjud,-, jud.
2.Potrivit art.208 alin.1 constituie furt și luarea unui mobil din posesia sau detenția altuia, nefiind necesar ca păgubitul să fie proprietarul bunului.
Or - arată Tribunalul - în speță, furtul săvârșit de inculpat a fost unul de folosință, iar persoana păgubită nu a fost proprietarul autoturismului, ci persoana care deținea autoturismul și-l folosea, adică numita, persoană care a fost citată la instanța de fond.
De aceea, instanța de apel a apreciat că și acest motiv de apel este nefondat.
3.Deși aspectele invocate, privind atitudinea de recunoaștere, tinerețea și familia organizată a inculpatului sunt reale, Tribunalul a apreciat și, pe baza actelor depuse în apel, că pedeapsa aplicată la fond (4 ani cu executarea în regim de detenție) este just individualizată, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și ca modalitate de executare, neimpunându-se aplicarea art.74 Cod penal.
Astfel, s-a arătat de către instanța de apel că, totuși, inculpatul, în ciuda vârstei fragede este la a șasea faptă de furt calificat, dovedind astfel perseverentă în specializare infracțională deosebită.
Tribunalul a reținut din sentința penală nr.532/19.09.2008 a Judecătoriei Sectorului 3 B (fila 39 dosar apel) că, în perioada 18.02.-.03.2008 inculpatul a sustras, din loc public, folosindu-se de un set de chei potrivite, un număr de 5 autoturisme, iar la data de 23.02.2008, a fost implicat intr-o tamponare, avariind unul din autoturismele sustrase și săvârșind și infracțiuni ca de părăsirea locului accidentului.
Față de modalitatea de săvârșire a faptei (din loc public, prin efracție), față de pericolul social concret ridicat, față de numărul mare de acte materiale, față de prezența simultană a cauzelor de agravare a pedepsei (concurs și formă continuată, conform sentinței penale nr.532/19.09.2008 a Judecătoriei Sectorului 3 B) față de antecedentele penale ale inculpatului, Tribunalul a apreciat că pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului este just individualizată în cuantum și modalitate de executare.
S-a mai arătat că nu se impune nici aplicarea art.81 sau art.86/1 Cod penal, deoarece inculpatul a mai beneficiat o dată de aplicarea unei pedepse neprivative de libertate (prin sentința penală nr.532/19.09.2008 a Judecătoriei Sectorului 3 B), fără ca această împrejurare să aibă efecte asupra comportamentului său.
Instanța de apel a făcut precizarea că, deși în cauză ar fi fost incidente dispozițiile art.86/5 Cod penal, privind anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, aceasta a fost în imposibilitate de a face aplicarea lor direct în apel.
Astfel, printr-un recurs in interesul legii (care are caracter obligatoriu) și anume decizia nr.70/1 5.1 0.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a stabilit că nu se pot contopi pedepse ori reține în apel cauze de agravare a pedepsei, care nu au fost avute în vedere la instanța de fond, deoarece i-ar agrava situația inculpatului în propria cale de atac și s-ar depăși cadrul procesual, instanța de control judiciar fiind investită doar cu verificarea legalității și temeiniciei hotărârii primei instanțe, iar nu cu aspecte ulterioare și extrinseci acesteia.
S-a arătat că - în cauză - singura soluție este ca instanța de fond, din oficiu sau la cererea procurorului, să facă aplicarea dispozițiilor art.447/1 Cod procedură penală.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În faza de recurs, recurentul inculpat a solicitat administrarea probei cu acte, iar după încuviințarea acestei probe de către C, recurentul a depus la dosarul cauzei copia diplomei sale de bacalaureat, o adresă a serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, o adeverință eliberată de, adeverințe și alte înscrisuri.
Inculpatul a solicitat, în principal, admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că partea vătămată, proprietara autoturismului nu a fost citată în cauză, iar - în subsidiar - aplicarea dispozițiilor art.81 alin.1 Cod penal sau art.861alin.1 Cod penal.
Analizând motivele recursului inculpatului și verificând probele administrate în cauză,precum și cele două hotărâri pronunțate de instanța defond și instanța de apel, Curtea constată și reține că recursul inculpatului este fondat, fapt pentru care, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.2, lit.d Cod procedură penală, îl va admite și va casa - în totalitate decizia penală nr.221 din 7 aprilie 2009 a Tribunalul București - Secția I-a Penală și parțial sentința penală nr.21 din 13 ianuarie 2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B și, reținând cauza în fond, va proceda la rejudecarea acesteia și va face în cauză aplicația art.861, art.862și art.863Cod penal, pentru considerentele de fapt și de drept ce vor fi arătate în continuare:
Inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.21 din 13 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B,la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art.208 alin.1 și alin.4 - art.209 alin.1 lit.e și i Cod penal.
În fapt, s-a reținut în sarcina acestuia că, la data de 16 martie 2008, în jurul orei 1630-1700, prin folosirea de chei potrivite, a sustras autoturismul marca 1310, cu număr de înmatriculare B-54-, pe care l-a abandonat apoi, pe Bd.- -, Sector 4.
S-a mai reținut că inculpatul a luat din autoturism o pereche de ochelari de, cu ramă de plastic, pe care a vândut-o unui taximetrist pentru suma de 10 lei.
Autoturismul aparținea părții vătămate, dar era folosit legal de.
Judecătoria Sectorului 6 B l-a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare în regim de detenție, stabilind în mod clar vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de furt calificat.
Tribunalul București - Secția I-a Penală a menținut hotărârea instanței de fond și a respins apelul declarat de inculpat.
Inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii și nu a tăgăduit modul de operare, acesta săvârșind anterior, respectiv în anul 2008, o infracțiune de același gen.
Atât în sentința de fond, cât și în decizia de apel, se arată motivele pentru care se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenție și că aplicarea art.81 Cod penal sau art.861Cod penal, ar fi nepotrivită față de natura infracțiunii comise de inculpat, precum și față de persoana acestuia.
Curtea apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins și fără privarea de libertate a acestuia.
În cauză, Curtea mai reține că inculpatul a avut o poziție sinceră în timpul procesului penal, în sensul că a recunoscut și a regretat comiterea faptei, este un element tânăr și a sustras bunul nu cu intenția de a și-l însuși, ci doar de a se plimba cu acesta,partea vătămată neconstituindu-se parte civilă.
Prin urmare, fapta inculpatului nu prezintă un grad de pericol social ridicat, care să determine aplicarea unei pedepse, cu privarea de libertate a acestuia.
Inculpatul nu are antecedente penale până în momentul comiterii faptei, provine dintr-o familie organizată, tatăl acestuia fiind jurist, mama profesoară, are două surori -ambele studente și se bucură de sprijinul familiei, fapta sa fiind apreciată de C ca o rătăcire de moment și o dovadă a imaturității acestuia.
Având în vedere că, prin pedeapsă se urmărește reeducarea inculpatului și redarea acestuia societății, iar privarea de libertate a acestuia pe o perioadă de 4 ani de zile nu ar răspunde acestor cerințe, Curtea va face aplicația art.861Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art.862Cod penal, supraveghere ce va fi exercitată de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Totodată, Curtea va face în cauză aplicarea dispozițiilor art.863alin.1 Cod penal, astfel că, inculpatul se va supune - pe durata termenului de încercare - următoarelor măsuri de supraveghere:
1.să se prezinte, la datele stabilite, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea;
2.să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședinței sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Se vor înlătura din decizia penală dispozițiile privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În temeiul art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punct 2, litera d, Cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 221/A/ 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalului București Secția I-a penală.
Casează, în totalitate, decizia penală recurată, și în parte sentința penală nr. 21 din 13 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 B, în fond, rejudecând:
În temeiul art.861, alin.1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit conform art. 862cod penal, supraveghere ce va fi exercitată de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.
În temeiul art.863, alin. 1 cod penal, dispune ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere:
a)să se prezinte, la datele stabilite, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședinței sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 359 cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Înlătură din decizia penală dispozițiile privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În temeiul art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Onorariul provizoriu al apărătorului din oficiu în cuantum de 50 lei, va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
-
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Red.-Jud.Sect.6
Președinte:Piciarcă DumitrițaJudecători:Piciarcă Dumitrița, Ion Tudoran Corneliu Bogdan
