Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1139/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 1139
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr.606/PI/11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, încheierea primei instanțe este temeinică și legală, în mod corect s-a apreciat că nu se justifică punerea în libertate a inculpatului sub control judiciar.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și punerea sa în stare de libertate, arătând că nu se face vinovat de comiterea faptei reținută în sarcina sa, probele nu au fost corect administrate, a avut loc de muncă, are trei copii minori în întreținere și în mod greșit s-a reținut că victima i-ar fi fost concubină.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.606/PI/11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art.1608aalin.6 C.P.P. s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul G, ca nefondată.
Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea introdusă și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr- din data de 06.11.2009, inculpatul Gas olicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 83 din data de 30.09.2009 al Tribunalului Timiș.
În motivarea cererii, inculpatul a arătat că este învinuit pe nedrept de săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.183 Cod Penal, pentru simplul motiv că o femeie beată și bătută a venit în casa lui și a decedat acolo.Inculpatul a continuat menționând că nu există probe împotriva sa, dovezile existente la dosar fiind doar înscenări, care se bazează pe declarațiile unor persoane cu care se află în conflict.Inculpatul a mai menționat faptul că nu el a lovit victima, aceasta sosind bătută la locuința lui, fiind agresată de toți cei cărora le-a furat bunuri, astfel că nu poate fi el acuzat de săvârșirea acestei fapte.În final, inculpatul a solicitat liberarea sa provizorie pentru a-și putea angaja un apărător, fiind îndreptățit să primească serviciile unui avocat.
În condițiile prevăzute de art.1607C.P.P. cu ocazia audierii sale, inculpatul a afirmat că are cunoștință de situațiile în care liberarea provizorie sub control judiciar poate fi revocată.
În probațiune, instanța a dispus din oficiu atașarea dosarului nr.1864/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin ordonanța nr.1864/P/2009 emisă la data de 30.09.2009 Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art.183 Cod Penal, constând în aceea că în noaptea de 01/02.07.2009 i-a aplicat concubinei sale, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele și cu un obiect contondent, victima decedând în urma agresiunii. În același timp, organele de urmărire penală au solicitat arestarea preventivă a inculpatului, asupra propunerii Tribunalul Timiș pronunțând-se prin încheierea penală nr.131/CC/30.09.2009 în sensul admiterii ei și arestării preventive a inculpatului, în consecință fiind emis și mandatul de arestare preventivă nr.83 din data de 30.09.2009 al Tribunalului Timiș.
Potrivit dispozițiilor art.1602alin.1 și 2.C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată, în cazul infracțiunilor intenționate, dacă pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar pe de altă parte nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Constatând că sunt îndeplinite, din punct de vedere formal condițiile pentru ca inculpatul să poată beneficia de liberare provizorie sub control judiciar, la termenul de judecată din 11.11.2009 instanța de fond a admis în principiu cererea formulată de către numitul
În consecință, instanța a analizat dacă cererea de liberare provizorie sub control judiciar este întemeiată, raportat la natura și gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, precum și la împrejurările concrete în care acestea au fost săvârșite.
Este adevărat faptul că starea de libertate este starea normală a unei persoane, aspect reiterat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Wemhoff împotriva Germaniei. Însă, simpla formulare a unei cereri de liberare provizorie nu este suficientă pentru a justifica punerea în libertate a inculpatului, instanța având obligația să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, astfel încât să existe un echilibru just între interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general al societății de a fi descoperite faptele antisociale și sancționate persoanele responsabile de comiterea acestora.
Sub acest aspect instanța a reținut că, așa cum rezultă din materialul probator existent în dosarul de urmărire penală, rezultă suficiente indicii în legătură cu posibila implicare a inculpatului G în desfășurarea unor activități ilicite grave, de o violență extremă, care au produs consecințe dintre cele mai nefericite pentru victimă.
Pe de altă parte, raportându-se la datele existente în momentul de față în dosarul de urmărire penală, prima instanță a reținut că lăsarea în libertate a inculpatului, în acest moment, ar putea influența în mod negativ desfășurarea procesului penal existând posibilitatea exercitării unor presiuni asupra martorilor audiați, cu consecințe negative în ceea ce privește aflarea adevărului în cauză. În acest sens poate fi observată declarația martorului, martor care în seara incidentului s-a aflat alături de părți în localul din L, și care a menționat că inculpatul i-a cerut să declare organelor de cercetare penală că în noaptea de 01/02.07.2009 s-a aflat în locuința inculpatului, și că victima a venit bătută la această locuință.
De asemenea, prima instanță a reținut că pot contribui la aflarea adevărului și declarațiile minorei, fiica inculpatului, față de care organele de urmărire penală au dispus luarea unor măsuri de siguranță. Minora, în momentul în care a fost ascultată de procuror, în prezența unor psihologi, a relatat implicarea tatălui său în agresarea victimei, dar în situația în care inculpatul ar fi lăsat în libertate, cu siguranță acest copil va fi influențat de prezența părintelui, ceea ce va face imposibila orice cale de comunicare cu acest martor.
Nu în ultimul rând, instanța de fond a reținut că inculpatul a adoptat o poziție oscilantă în cursul urmăririi penale, schimbându-și în mod constant declarațiile, astfel că, raportat și la împrejurările concrete în care a fost adusă la îndeplinire presupusa activitate infracțională, victima prezentând leziuni de o gravitate deosebită, precum și la persoana inculpatului, acesta fiind cunoscut în comunitate ca fiind o persoană violentă, care a mai suferit condamnări anterioare, în prezenta cauză nu subzistă garanții suficiente pentru a conduce la concluzia că lăsarea in libertate a inculpatului, în acest moment când cercetările nu sunt finalizate, ar contribui la asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale.
Împotriva încheierii penale nr.606/PI din 11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs inculpatul G, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data 18.11.2009.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că încheierea penală recurată este legală și temeinică, în consonanță cu ansamblul probator administrat și cu dispozițiile legale în materie.
În ce privește admisibilitatea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de recurs apreciază că, pentru motivarea oferită de instanța de fond cererea este întemeiată conform art.1604al. 1 raportat la art. 1608al. 1.C.P.P.
Prin urmare, constatând că inculpatul "are vocație" de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar, instanța urmează a analiza dacă cererea este întemeiată, având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care este cercetată și împrejurările concrete în care a fost comisă.
În deplină concordanță cu prevederile CEDO, dispozițiile art. 1604alin. 1 raportat la art. 1602alin. 1.C.P.P. prevăd posibilitatea instanței de judecată de a acorda liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Prin urmare, instanța de judecată este abilitată să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, să stabilească un just echilibru între interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general de a fi descoperite și sancționate faptele antisociale și persoanele responsabile de comiterea lor.
În acest sens, se reține că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală există indicii că inculpatul a comis infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoarea de moarte. Prin urmare, este evident că lăsarea în libertate, în acest moment a inculpatului ar putea influența în mod negativ desfășurarea urmăririi penale, în condițiile în care aceasta nu este finalizată și urmează să se procedeze la audierea altor persoane. În același sens sunt și natura cauzei, urmările acesteia, natura infracțiunii pentru care există indicii că au fost comise de inculpatul
În consecință, apreciind că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului nu este oportună în momentul de față din rațiuni ce țin de necesitatea asigurării desfășurării normale a urmăririi penale, descoperirii modalității concrete de comitere a faptei și audierea persoanelor care au cunoștință despre cauză, în temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr.606/PI/11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Văzând și prevederile art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr.606/PI/11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerul Justiției către Baroul Timișa sumei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
Grefier,
- -
red.AN/20.11.09
tehnored AJ/2 ex/26.11.09
prima instanță: Trib. T -
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Laura Bogdan, Gheorghe Bugarsky
