Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1205/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1205
Ședința publică de la 04 2009
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: Valentina
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 600 din 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât a fost declarat împotriva unei decizii rămase definitive la Tribunalul Mehedinți.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin decizia penală nr. 600 din 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva Încheierii din 04 noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Drobeta Tr. S în dosarul nr-.
A fost obligast recurentul inculpat să achite statului 130 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu suportat din fondurile Ministerului justiției și Libertăților.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că prin Încheierea din 04.11.2009, pronunțată de Judecătoria Drobeta Tr. S, în dosarul nr-, în baza art. 1608aproc.pen. alin.1 și 6, s-a respins cererea privind liberarea provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 12.10.1987, în Dr. Tr. S, Județul M, CNP -, aflat în prezent în Penitenciarul d e Maximă Siguranță
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că la 03.11.2009, inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de viol în formă agravată și lipsire de libertate în forma agravată, a formulat o cerere depusă prin serviciul registratură prin care a solicitat punerea în libertate sub control judiciar, susținând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.160 indice 2-al.1 cod procedură penală, în sensul că pentru infracțiunile comise legea prevede o pedeapsă ce nu depășește 18 ani.
A arătat că prin rezoluția din 18 iulie 2009, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunile de viol și lipsire de libertate în mod ilegal, la 19 iulie 2009 fost pusă în mișcare acțiunea penală, iar prin încheierea nr.10/22 iulie 2009 s-a dispus arestarea preventivă, în temeiul art.143 și art.148 lit.f cod procedură penală, deși în cauză nu existau indicii temeinice din care să rezulte vinovăția lui și a celorlalți și nici probe care să demonstreze că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol public concret pentru ordinea publică,iar pt. aceste motive sunt îndeplinite condițiile privind punerea în libertate sub control judiciar, măsura arestării preventive fiind una excesivă, deși în cauză s-a avut în vedere doar declarația părții vătămate, neexistând alte indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii pt. care a fost arestat și trimis în judecată.
S-a invocat că inculpatul nu mai are antecedente penale, iar anterior a avut un comportament social și familial corect, aspect ce reiese din cele două caracterizări depuse, a cooperat cu organele de urmărire penală, nu există temerea că pus în liberate ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, iar la acest stadiu al procesului s-au audiat atât inculpații cât și martorii.
A mai arătat că era singurul întreținător de familie, situația sa familială fiind una foarte grea,iar el era singurul angajat cu venit permanent,fiind angajat la.CONFORT IMOBILIARE.
Observând actele și lucrările dosarului s-a constatat că, prin încheierea nr.10/22.07.2009 a Tribunalului Mehedinți, Secția penală dată în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dr.Tr. împotriva încheierii din data de 19.07.2009 a Judecătoriei Dr.Tr. în dosarul nr-, s-a casat încheierea și, pe fond, s-a admis propunerea de arestare preventivă privind pe inculpații, și, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.197 alin.2 lit.a Cod penal și art. 189 alin.2 Cod penal, pe o perioadă de 26 de zile calculate începând cu data de 22.07.2009 până la data de 16.08.2009 și arestarea preventivă a inculpaților, și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.197 alin.2 lit.a Cod penal și art.189 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 cod penal, pe o perioadă de 16 zile calculate începând cu data de 22.07.009 până in data de 06.08.2009.
S-a apreciat că sunt indicii temeinice referitoare la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor prevăzute de art.197 alin.2 lit.a cod penal și art.189 alin.2 cod penal, reținându-se că infracțiunile sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fiind de asemenea îndeplinită și condiția referitoare la starea de pericol pe care o reprezintă lăsarea lor în libertate, în aprecierea celei de-a doua condiții avându-se în vedere împrejurările în care au acționat inculpații și metodele pe care le-au folosit; în astfel de situații impunându-se intervenția promptă și eficientă a autorităților pentru a asigura protecția și siguranța oricărei persoane, în caz contrar s-ar crea un sentiment de insecuritate și nesiguranță.
La data de 10 august 2009 fost emis rechizitoriul și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.197 alin.2 lit.a cod penal și art.189 alin.2 cod penal, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.S la 11 august 2009, sub nr-, cu prim termen de judecată la data de 2 septembrie 2009.
Prin încheierea din 07.10.2009,Judecătoria Dr.Tr. a dispus menținerea arestării preventive a inculpaților,precum și a inculpatului,avându-se în vedere tocmai motivele expuse mai sus, adică gravitatea infracțiunilor săvârșite, precum și modalitatea de săvârșire a acestor infracțiuni,respectiv de către majori împreună cu minori și prin folosirea de arme,respectiv săbii și bâte.
Instanța a constatat că în cauză, în ceea ce îl privește pe inculpatul, nu sunt îndeplinite și condițiile privind temeinicia cererii, prevăzute de art.160 indice 2 alin.1 cod procedură penală, deoarece infracțiunile pentru care inculpatul este judecat au fost săvârșite prin modalități ce denotă o gravitate deosebită.
Temeiul arestării inculpaților l-a constituit art.143 și art.148 lit.f cod procedură penală, existând date ce relevă clar împrejurările în care au acționat inculpații și metodele folosite, lăsarea acestora în libertate, deci și a inculpatului, prezintă pericol pentru concret pentru ordinea publică.
Inculpații au fost arestați preventiv începând cu 22 iulie 2009 și până la data soluționării prezentei cereri s-a emis rechizitoriul și s-a dispus trimiterea acestora în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și lipsire de libertate în mod ilegal.
Raportat la circumstanțele săvârșirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată, instanța a apreciat că judecarea în stare de arest preventiv este oportună, privarea de libertate fiind necesară în continuare pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea lor de la judecată ori de la executarea pedepsei, considerându-se că punerea în libertate sub control judiciar nu se impune astfel că s-a respins cererea.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva scris însă oral, cu ocazia dezbaterilor, prin apărător a susținut că sunt îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune punerea sa în libertate sub control judiciar având în vedere că nu mai are antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, se constată că este legală și temeinică, în concordanță cu actele existente la dosar și dispozițiile legale care reglementează instituția liberării provizorii sub control judiciar.
Potrivit art. 1602alin 1C.pr.pen,liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depășește 18 ani", iar conform alin 2,liberarea provizorie nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea vreunei părți sau martori".
Tribunalul a reținut că s-a apreciat în mod corespunzător situația de fapt, pericolul social concret al faptelor săvârșite de inculpatul recurent, dar și stadiul desfășurării procesului penal, constatând, în esență, că deși, sunt îndeplinite în principiu condițiile prev. de art. 1602cod pr. penală privind limitele pedepselor prevăzute pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului recurent, punerea lui în libertate provizorie, sub control judiciar, nu se justifică.
important este faptul că liberarea provizorie sub control judiciar este o posibilitate, și nu un drept al inculpaților. Astfel, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1602cod procedură penală, nu este obligatoriu ca cererea să fie admisă, ci instanța este cea care apreciază oportunitatea liberării provizorii sub control judiciar.
În speță, având în vedere dovezile ce reprezintă indicii temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul în cauză a săvârșit infracțiunea pentru care a fost arestat preventiv, respectiv o infracțiune ce prezintă un grad sporit de pericol social, viol, prev. de art.197 alin.2 lit.a CP, aflată în concurs cu o altă infracțiune, tot cu un grad ridicat de pericol social, respectiv infracțiunea de lipsire de libertate în mod nelegal a victimei, cu care inculpatul recurent, împreună cu ceilalți inculpați, cercetați în dosar, au întreținut, prin violență, raporturi sexuale, contextul în care au fost săvârșite faptele, impactul pe care l-au avut asupra opiniei publice, în mod corect, judecătoria a apreciat că în momentul actual nu se impune liberarea provizorie a inculpatului recurent.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, invocând aceleași motive ca și la instanța de fond.
Recursul este inadmisibil întrucât, împotriva unei hotărâri definitive nu se mai poate exercita o nouă cale ordinară de atac, potrivit dispoz. art. 3851alin.1 Cod procedură penală, motive pentru care, ținând cont de art. 38515alin.1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, recursul va fi respins ca inadmisibil.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 600 din 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, ca inadmisibil
Obligă recurentul la 120 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 4 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.GC.
IB/14.12.2009.
4 2009,
DTS va încasa de la rec.inc. suma de 120 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Membri Doru Filimon, Valentina
