Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1236/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-- 16.12.2009

DECIZIA PENALĂ NR.1236/

Ședința publică din data de 17.12.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana

GREFIER:

Ministerul Public -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Timișoara este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații A, împotriva încheierii penale nr.644/PI din 30.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpații recurenți A și, ambii în stare de arest preventiv, asistați de avocat ales .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul ales al inculpaților solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că temeiurile arestării s-au schimbat, că inculpații au colaborat cu organele de urmărire penală și au ajutat la identificarea și prinderea altor persoane implicate în săvârșirea de fapte penale, și că nu au antecedente penale. Se mai arată că inculpații au recunoscut comiterea faptei pe care o regretă.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca legală și temeinică, apreciind că temeiurile arestării nu s-au schimbat, inculpații au săvârșit fapte deosebit de grave, infracțiuni comise pe teritoriul mai multor state europene, astfel încât apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un real pericol pentru ordinea publică.

Inculpații recurenți, luând pe rând cuvântul, solicită admiterea cererii și cercetarea lor în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 644/PI din 30.11.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș,în baza art. 160⁸.pr.pen. a admis în principiu cererile de liberare provizorie sub control judiciar.

În baza art. 160^8aaliniat 6.C.P.P. rap. la art. 160².pr.pen.a respins ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpații, (fiul lui și, născut la data de 13.08.1981 în T, jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Arestul IPJ T) și, ( fiul lui și, născut la data de 28 aprilie 1986, CNP -, în mun. D, jud. B, în prezent deținut în Arestul IPJ T), prin apărător ales și însușită de către aceștia.

Pentru a pronunța această încheiere penală, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub număr unic de dosar - -, la data de 23.11.2009, inculpații A și au solicitat liberarea provizorie sub control judiciar.

În motivarea cererii, inculpații au arătat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 160²alin.1 C.P.P. în sensul că infracțiunile pentru care sunt cercetați au ca limită de pedeapsă închisoarea ce nu depășește 18 ani, că nu există nici un pericol în ceea ce privește persoana acestora, în sensul că ar încerca în vreun fel să zădărnicească aflarea adevărului în cauză având în vedere că inculpații au revenit asupra declarațiilor date, au recunoscut participarea la activitățile infracționale și au contribuit la aflarea adevărului prin relatările despre activitatea infracțională a celorlalți participanți, pentru care în sarcina lor s-a recunoscut aplicarea art. 9 din legea 39/2003.

Cererea a fost redactată de apărător și însușită de inculpați la termenul de judecată din data de 25.11.2009, atașată la dosarul cauzei.

Inculpații sun arestați preventiv prin încheierile nr.120CC/09.09.2009 și121/CC/10.09.2009.

Ulterior, în cursul urmăririi penale, Tribunalul Timiș, a dispus, în mod succesiv, prelungirea arestului preventiv față de inculpați, până la data de 03.01.2010.

Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.160²alin.1 și 2.C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată, în cazul infracțiunilor intenționate, dacă pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar pe de altă parte nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Din punct de vedere al condițiilor ce trebuie îndeplinite, legea procesual penală (art.160⁶pr.pen.) face distincție între elementele de admisibilitate (referitoare la titularul cererii, conținutul cererii) și cerințele referitoare la temeinicia (prevăzute de art.160²alin. 1 și alin. 2.pr.pen.).

Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite, din punct de vedere formal, condițiile pentru ca inculpatul să poată beneficia de liberare provizorie sub control judiciar și în consecință a admis în principiu cererea formulată de către inculpatul.

Tribunalul a constatat că,sub aspectul limitelor de pedeapsăprevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este urmărit penal cel în cauză, raportate la prevederile art. 160².pr.pen. inculpatul poate beneficia de liberarea provizorie sub control judiciar.

Astfel, se observă din ordonanța Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara că în sarcina inculpatului A s-a reținut faptul că începând din anul 2006 acesta împreună cu inc., și A, a contribuit la constituirea unui grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe,cu folosirea de carduri clonate cu ajutorul.

În realizarea obiectivului, inculpatul împreună cu aceștia a efectuat deplasări frecvente în Italia unde introduceau microcipuri în cititoarele de carduri () de la casele de marcat din centre comerciale,în scopul copierii datelor de identificare și codurile PIN ale cardurilor bancare. După clonarea cardurilor originale reveneau în țară efectuând inscripționarea cardurilor blank cu ajutorul iar ulterior le foloseau la extragerea frauduloasă a sumelor de bani din situate pe raza mai multor județe din România. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art. 27 din.365/2002, art.23 din.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 p și art.33 lit.a p, pedepsite cu închisoarea de maxim 12 ani, referindu-ne doar la infracțiunile ce intră în scopul grupului organizat..

În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că începând din anul 2009 acesta a aderat și sprijinit la un grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe. În realizarea obiectivului membrilor grupului, inculpatul efectua extrageri frauduloase repetate din folosind carduri clonate și inscripționate de inc., A și. La data de 29.05.2009 s-a întâlnit în Complexul comercial cu inc., A și unde au stabilit datele pentru extragerile frauduloase pe care le-au efectuat în localitățile B, B M și C Împreună cu inc. A și s-a deplasat cu autoturismul marca Chevrolet B 72 în localitățile mai sus menționate, iar inc. A și cu AUDI -, iar inc. s-a deplasat cu auto marca BMW,TM 01 998. Pe raza localităților mai sus menționate, a efectuat mai multe extrageri frauduloase de numerar din bancomate având carduri clonate ce conțineau conturi de Italia. De asemenea, în 29.07.2009 a fost adus la Hotel din localitatea și luat de acolo a doua zi de inc..

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.7 al.1 din.39/2003, art. 27 din.365/2002, art.23 din.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 p și art.33 lit.a p, pedepsite cu închisoarea de maxim 12 ani, referindu-ne doar la infracțiunile ce intră în scopul grupului organizat.

Participarea inculpaților rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, dar și declarațiile inculpaților și, care se coroborează, la rândul lor, cu declarațiile date ulterior de inculpați.

Având în vedere cele menționate mai sus, tribunalul a apreciat că există suficiente indicii că inculpații au participat la activitatea infracțională.

Prin urmare, temeiurile în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive subzistă în continuare, astfel încât, având în vedere disp. art. 136.C.P.P. pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal, se impune menținerea măsurii arestării preventive.

Amploarea activității infracționale, modul de concepere și de derulare justifică menținerea arestului preventiv, la dosar fiind probe care conduc la incidența temeiului prev. de art. 148 lit. f

C.P.P.

socială a faptelor reprezintă unul dintre criteriile de apreciere a pericolului social concret.

Cu alte cuvinte, pericolul reținut inițial de instanță la luarea măsurii arestării preventive și ulterior la prelungirea măsurii arestării preventive nu s-a diminuat în așa fel încât să se acorde liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților, întrucât prin aceasta s-ar induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță în rândul opiniei publice, fapt ce în final s-ar repercuta negativ asupra finalității actului de justiție.

La aprecierea temeiniciei cererii, pe lângă cele menționate mai sus, trebuie avută în vedere și împrejurarea că în prezent, raportat la numărul M al presupușilor făptuitori, la necesitatea lămuririi raporturilor și legăturilor dintre aceștia, la faptul că activitatea infracțională s-a desfășurat atât în țară cât și în străinătate, buna desfășurare a procesului penal impune ca inculpații să se găsească la dispoziția organelor de cercetare penală, în caz contrar eficiența urmăririi penale ar avea de suferit în acest stadiu al procedurii.

Pentru aceste considerente, în baza art. 160^8aaliniat 6.C.P.P. rap. la art. 160².C.P.P. a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpații A și.

Împotriva încheierii penale nr. 644/PI/30.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- au declarat recurs, în termen legal, inculpații A și, solicitând admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Recursurile nu au fost motivate în scris, iar susținerile orale ale inculpaților sunt consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 385⁶alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 160^8aalin. 6.C.P.P. precum și art. 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recursurile fiind nefondate pentru următoarele considerente:

În completarea considerentelor și evaluării făcute de prima instanță, pe care și le însușește, instanța de recurs constată că, în concordanță cu prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispozițiile art. 160⁴alin. 1 raportat la art. 160²alin. 1.C.P.P. prevăd posibilitatea instanței de judecată de a acorda liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Astfel, instanța de judecată este abilitată să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, să stabilească un just echilibru între interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general de a fi descoperite și sancționate faptele antisociale și persoanele responsabile de comiterea lor. Trebuie avut în vedere și faptul că liberarea provizorie presupune menținerea împrejurărilor legale care permit arestarea, doar că organul judiciar apreciază că menținerea inculpatului în stare de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții. Întrucât starea de libertate a persoanei este cea firească, Codul d e procedură penală a prevăzut ca regulă în cadrul procesului penal existența unor modalități și forme care să permită persoanei arestate să ceară și să obțină, dacă condițiile legale sunt întrunite, punerea în libertate provizorie, fie sub control judiciar, fie pe cauțiune (art. 5 alin. 5. proc. pen.). Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi, instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura desfășurarea procesului penal sau a împiedica comiterea altor fapte penale.

Constatându-se că inculpatul "are vocație" de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar în raport cu dispozițiile art.160⁴al. 1 raportat la art. 160²al. 1. C.P.P. privind maximul pedepsei prevăzute de lege, în mod corect s-a apreciat de prima instanță că cererea nu este întemeiată, având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care este cercetat și împrejurările concrete în care a fost comisă. În acest sens, se reține că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală, rezultă indicii că inculpații ar fi comis infracțiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003; art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 24 al. 1 din Legea nr. 365/2002, art. 23 din Legea nr. 365/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal și 33 lit. a Din Cod Penal starea de fapt cu privire la care există indicii în cauză, instanța de recurs constată și că infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt grave, cu impact social deosebit, implicând activitatea mai multor persoane; fapte ce aduc atingere nu numai patrimoniului, ci și încrederii și securității circuitului electronic al valorilor; iar lăsarea în libertate a acestora nu ar face altceva decât să sporească acest sentiment de nesiguranță și să conducă la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecția a organelor statului. În plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății conduce la pericolul întreținerii climatului infracțional, creând făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Pe de altă parte, se reține că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală, rezultă indicii că inculpații ar face parte dintr-un grup infracțional organizat, care implică statornicirea în prealabil a unor raporturi de încredere și susținere suficient de puternice, despre care se poate presupune în mod rezonabil că nu au încetat odată cu luarea la cunoștință a demarării anchetei penale; existând o ierarhizare în cadrul acestuia, fiecare dintre inculpați având atribuții precise, existând de principiu o strânsă coeziune dată de această organizare, și interesul de a asigura scăparea de orice sancțiune. Prin urmare, este evident că lăsarea în libertate, în acest moment, a unuia dintre potențialii membrii ai acestui grup ar putea influența în mod negativ desfășurarea urmăririi penale, în condițiile în care aceasta nu este finalizată și urmează să se procedeze la audierea altor persoane.

Astfel fiind, în temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații A și împotriva încheierii penale nr. 644/PI/30.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. constatând culpa procesuală a inculpaților în declararea unor căi de atac nefondate, îi va obliga la plata a câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.385¹⁵alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și A împotriva sentinței penale nr.664/PI/30.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

În temeiul prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red. 21.12.2009

Tehnored.

2ex/22.12.2009

Prima inst.Trib. T-