Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1790/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 12050/2/2009

3011/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1790

Ședința publică din data de 23 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea

JUDECĂTOR 3: Craiu Cristina

GREFIER: G

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind judecarea recursului formulat recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II Penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat personal, aflat în stare de arest, și asistat de apărător ales cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul ales solicită proba cu înscrisuri.

Reprezentanta Ministerului Public nu se opune administrării probei cu înscrisuri.

Curtea încuviințează și administrează proba cu înscrisuri.

Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Apărătorul ales pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului și în temeiul art. 136 al. 2 Cod de Procedură penală solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, făcând referire la Decizia ÎCCJ prin care se statuează că cererea de liberarea provizorie sub control judiciar nu poate fi analizată prin prisma menținerii sau nu a măsurii arestării preventive.

De asemenea apărarea face referire la faptul că temeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar trebuie să se raporteze la elementele care țin de circumstanțele concrete ale cauzei și de persoana inculpatului.

Din actele depuse la dosar rezultă că inculpatul nu are antecedente penale, are io familie, doi copii și suferă de o boală cronică fiind necesar un tratament medicamentos și regim alimentar.

Apărătorul mai arată că nu există nici un fel de date din care să rezulte că inculpatul ar încerca să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. În cauză nu există declarații de martori, sau părți-vătămate ci doar procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Să se observe că un număr mare de inculpați au fost puși în libertate.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului București iar pe fond solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile admiterii unei cereri de liberare provizorie, atâta timp cât în cauză nu au apărut elemente sau temeiuri noi care să schimbe situația de fapt a inculpatului.

Având în vedere că luni s-a respins recursul inculpaților formulat la Curtea de Apel București vineri s-a formulat o cererea de liberare fiind respinsă, iar astăzi se judecă recursul formulat împotriva acestei hotărâri rezultă că a trecut o perioadă foarte mică de timp în care nu ar avea cum să se schimbe temeiurile avute în vedere și nici să apară elemente noi care să impună o astfel de măsură.

Cu privire la elementele în circumstanțiere ale inculpatului de care s-a făcut vorbire arată că acestea nu pot fi avute în vedere și nici nu constituie elemente noi, instanța cunoscând aceste aspecte.

De asemenea arată că în cauză existe suficiente indicii și probe care să ducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul se face vinovat desăvârșirea faptei.

Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefundat.

Apărătorul ales arată cu privire la indiciile de care se face vorbire de către parchet că inculpatul nu ar fi avut cum să falsifice propriul produs împreună cu patronul. De asemenea arată că deciziile pronunțate în recurs au alt obiect iar cauza de față are ca obiect distinct o cerere de liberare de liberare provizorie sub control judiciar.

Recurentul-inculpat arată că este de acord cu apărătorii aleși și solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar având în vedere că tatăl său este foarte grav bolnav.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 18.12.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.

S-a reținut în sarcina inculpatului că a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. In derularea activității infracționale, inculpatul a achiziționat alcoolul de la inculpații, - și G, pe care ulterior l-a revândut vrac - către procesatorii clandestini, sau îmbuteliat la pet-uri de diferite litraje - către diverse persoane fizice, profitul său rezultând din diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare.

În raport de dispozițiile art. 1602alin. 2 Cod procedură penală, instanța a constatat că nu se acordă liberarea provizorie în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

În acest context părerea unanimă în practica judiciară statuată în materie este că examinarea condițiilor stipulate în prevederile art. 1602Cod procedură penală se face și prin raportare la temeiurile de drept în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive pe de o parte dar și în raport de natură infracțiunilor deduse judecății.

De precizat că urmărirea penală se află în curs de desfășurare, urmând a fii efectuate o serie de acte procedurale de natură a stabili modul de comitere a faptei, contribuția fiecărui inculpat la săvârșirea infracțiunii și, deci din această perspectivă, concluzia judecătorului cauzei este că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere în momentul arestării preventive respectiv art. 148 lit.

De asemenea nu trebuie neglijat nici faptul că potrivit jurisprudenței CEDO privarea de libertate și respectiv menținerea acesteia se impun dacă măsura este imperios necesară pentru a asigura prezenta inculpatului în fața autorității competente pentru motive verosimile, temeinice - cercetarea judecătorească și buna ei desfășurare încadrându-se în această motivație.

În consecință tribunalul a apreciat că realizarea scopului avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, scop constând, conform disp. art.136 alin.1 C.P.P. în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se poate asigura, cel puțin în această fază procesuală numai prin cercetarea inculpatului în stare de arest și nu prin liberare provizorie sub control judiciar.

Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.160/8a pct. 6C. tribunalul a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei respingeri a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat, apărarea a susținut că la dosar nu există date din care că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, existând numai procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice și nicidecum declarații de martor sau de părți vătămate.

Deasemenea, apărarea a solicitat admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în urma rejudecării pe fond și în raport de circumstanțele personale ale inculpatului care are doi copii minori în întreținere, suferind totodată de o boală cronică.

Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul este cercetat pentru următoarele infracțiuni:

-complicitate la infracțiunea de punere în circulație cu știință de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 241/2005;

-complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26 rap. la art. 296 lit. h din Legea nr. 571/2003;

-complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile, ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 296 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003;

-complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respective, punerii în circulație fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 83 lit. a și b Cod penal din Legea nr. 84/1998;

-complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal;

-infracțiunea de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit.a și b, din Legea nr. 656/2002;

-infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Critica apărării în sensul că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602alin. 1 Cod procedură penală, nu poate fi primită de instanța de recurs atâta timp cât nu sunt incidente dispozițiile art. 1608alin. 2 Cod procedură penală cum în mod corect a reținut instanța de fond.

Împrejurările că inculpatul nu are antecedente penale și totodată are doi copii minori în întreținere nu pot constitui motive de acordare a liberării provizorii sub control judiciar.

Invocarea de către apărător a faptului că inculpatul suferă de o boală cronică nu poate face a fi incidente dispozițiile art. 1608alin. 1 Cod procedură penală, în condițiile în care în raport de diagnosticul pe care îl prezintă, poate fi tratat în rețeaua medicală a ANP sub pază, în cazul în care se constată pe baza unei expertize medico - legale această situație ivită.

Nici împrejurarea că "alți inculpați" cum susține apărarea în aceeași cauză au fost puși în libertate nu poate fi verificată în raport de dispozițiile art. 1608alin. 1 Cod procedură penală.

În consecință, față de complexitatea cauzei și de prevederile art. 136 Cod procedură penală care reclamă o bună desfășurare a procesului penal cu inculpatul în stare de arest preventiv, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

G

Red.

Dact./22.02.2010

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Președinte:Bădescu Liliana
Judecători:Bădescu Liliana, Găgescu Risantea, Craiu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1790/2009. Curtea de Apel Bucuresti