Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 241/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 241/
Ședința publică din 08 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. G -, vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr. - -
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
Grefier:
Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitatea Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Pitești - reprezentat prin:
Procuror - G
S-a luat în examinare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1981, în mun. Pitești, jud. A, domiciliat în Pitești, B-dul -, - D, apartament 11, jud. A, CNP - -, aflat în Arestul Inspectoratului de poliție al Județului A, împotriva încheierii de ședință din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul - secția penală, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale depusă la dosar la fila 4.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat precizează că a recurat încheierea tribunalului criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Arată că, din motivarea tribunalului, rezultă cu certitudine că, s-a cercetat și fondul cauzei respectiv s-au analizat probele administrate până în prezent.
Redă textul de lege prevăzut de art. 1602Cod procedură penală, privind condițiile de îndeplinit pentru liberarea provizorie.
S-au efectuat în cauză toate expertizele, inculpatul nemaiavând
cum să influențeze cercetarea penală. Inculpatul fiind pus în libertate, instanța îi poate restricționa drepturile, punându-i în vedere să respecte anumite condiții.
Face referire la fila 2 dosar urmărire, ce reprezintă denunțul
formulat de numitul și rezultă din conținut că, acesta a desemnat o altă persoană pentru a-l contacta pe inculpatul. Persoana de contact desemnată de, a fost o fată, care l-a rugat insistent pe inculpatul să îi păstreze acesteia, un pachețel. A fost aleasă această persoană de contact pentru că, una dintre condiții era aceea ca persoana de contact să nu fi avut contact, anterior, cu poliția. În opinia sa, persoana de contact era o fostă prietenă a inculpatului, cu care a țesut o poveste, făcând anumite gesturi special pentru a-l prinde în capcană pe inculpatul.
În continuare, face referire la faptul că, într-o altă cauză, în care
inculpații au fost prinși cu 600 gr. nu au fost arestați.
Arată că, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru
liberarea provizorie motiv pentru care solicită Admiterea recursului, desființarea hotărârii și pe fond admiterea cererii de liberare.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a
recursului declarat de inculpat, și menținerea încheierii atacate. În cauză sunt date că, inculpatul a încercat zădărnicirea aflării adevărului precum și să influențeze martorii.
Recurentul inculpat este cercetat pentru trafic de droguri de mare
risc așa cum rezultă și din interceptările convorbirilor telefonice și percheziția dimiciliară efectuată.
Susține că, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru
liberarea provizorie a inculpatului.
Avocat pentru recurent precizează că, inculpatul
a dat declarație iar apărarea și concluziile apărătorilor aleși ai acestuia, au fost funcție de declarația dată. Mai susține că nu a făcut trafic de droguri ci doar a păstrat pachetul respectiv.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că nu a încercat
să zădărnicească aflarea adevărului, nu a încercat să vorbească cu nici un martor. Solicită admiterea recursului și pe fond admiterea cererii de liberare.
CURTEA:
Constată că, prin încheierea de ședință din 03 aprilie 2009, Tribunalul Argeș, n baza art.160/8 a alin.6 Cod pr.penală, a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea de ședință nr. 18CC/20.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Argeș s-a admis propunerea procurorului și s-a dispus, în baza art. 148 alin.1 lit. f și art. 149 ind. 1.pr.pen. arestarea inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 20 martie 2009 și până la 17 aprilie 2009, inclusiv.
În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în esență că acesta a fost identificat traficând droguri de risc.
S-a apreciat că în acest stadiu procesual, eliberarea inculpatului nu este oportună în raport cu necesitatea administrării unor noi probe și cu existența temerii că inculpatul ar putea încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor sau alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal inculpatul care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Examinând hotărârea supusă recursului din punct de vedere al motivelor invocate, în conformitate cu disp.art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat.
Situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță care a apreciat în mod corespunzător dispozițiile normative aplicabile în materie.
Așa cum rezultă și din dispozițiile art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar este numai o vocație acordată de lege pentru inculpatul arestat și nu un drept formal și necondiționat al acestuia.
Ca urmare, aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar se realizează nu numai în raport cu îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de textul de lege, dar și luând în considerare ansamblul probelor administrate în cauza penală.
În speță, se constată că măsura arestării preventive împotriva inculpatului s-a dispus având ca temei pericolul social concret pe care îl reprezintă persoana sa pentru ordinea publică.
În mod corect prima instanță a apreciat că în acest moment procesual, în raport cu probele administrate în cauză, existența pericolului social concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă persoana inculpatului, nu justifică admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
În acest sens, trebuie menționate și dispozițiile art.136 alin.2 Cod procedură penală.
Astfel, față de probele administrate până în prezent în cauză, liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului nu este o măsură adecvată scopului pentru care s-a dispus arestarea preventivă a acestuia, respectiv, buna desfășurare a procesului penal și apărarea valorilor sociale care formează ordinea publică.
În raport cu aceste argumente și în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1981, în mun. Pitești, jud. A, domiciliat în Pitești, B-dul -, - D, apartament 11, jud. A, CNP - -, aflat în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului A, împotriva încheierii de ședință din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.:dr.
Tehn.:
2 ex./ 27.04.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu, Marius Gabriel