Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 30/2008
Ședința ne publică de la 03 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda Trif președinte secție
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror
Pe se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 31.03.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Inculpat - personal în stare de arest în Penitenciarul Aiud și asistat de avocat ales, fără împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța din oficiu pune în discuția părților publicitatea ședinței de judecată, raportat la infracțiunea pentru care inculpatul este trimis în judecată și la calitatea victimelor minore.
Reprezentanta parchetului solicită să se declare ședința nepublică. Apărătoarea aleasă a inculpatului de asemenea apreciază că se impune ca ședința să se desfășoare nepublic.
Deliberând, instanța declară ședința nepublică în baza disp. art. 290 cod pr. penală și constată că sunt îndeplinite aceste condiții în sala de judecată fiind prezent inculpatul, apărătoarea aleasă a acestuia și escorta.
În susținerea orală a motivelor de recurs inculpatul solicită judecarea sa în stare de libertate, apreciind că dacă ar fi liber ar putea face demersuri pentru aflarea adevărului.
S-a audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată separat la dosar.
Apărătoarea aleasă inculpatului și reprezentanta parchetului arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătoarea aleasă a inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât încheierea atacată este nelegală și netemeinică, în motivarea acesteia se arată: că, dacă inculpatul ar fi liberat, ar lua legătura cu partea vătămată, însă acest lucru nu este posibil, deoarece inculpatul a divorțat de soția sa și nu mai locuiesc împreună, inculpatul locuind la părinții săi, nefiind date certe în acest sens, doar indicii; că ar mai fi de administrat o confruntare între inculpat și partea vătămată, însă această nu urmează să fie administrată întrucât nu a fost solicitată.
Susține că singura probă care ar mai fi de administrat este completarea la raportul de expertiză, astfel că se impune admiterea recursului întrucât în cauză sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 160 al.2 cod pr. penală, inculpatul luându-și angajamentul în fața instanței că nu va lua legătura cu partea vătămată, iar în caz contrar, instanța are posibilitatea de a dispune revocarea liberării provizorie sub control judiciar.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, solicitând a se constata că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, împrejurările concrete în care acesta a săvârșit fapta, impactul negativ creat în societate și faptul că acesta a fost nesincer și a încercat să zădărnicească buna desfășurare a procesului penal.
Pentru toate aceste motive apreciază că nu este oportună admiterea cererii formulată de inculpat de liberare provizorie sub control judiciar.
În replică apărătoarea aleasă a inculpatului susține că nu importă faptul că în cauză există o hotărâre o condamnare, inculpatul putând beneficia de prezumția de nevinovăție.
Inculpatul recurent având ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței soluția care se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea penală pronunțată de Tibunalul A - secția penală la 31.03.2008 în dosar nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj sub aspectul săvârșirii infracțiunii de corupție sexuală prev. de art.202 Cod penal.
Judecătoria Blaj prin sentința penală nr.226/2007 pronunțată în dosar nr- a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, reținându-se că, din probele administrate în cauză, vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, această măsură fiind menținută și în prezent de instanța de apel.
Potrivit dispozițiilor art.160/2 alin.1 Cod procedură penală liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Luând în considerare natura infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul
(o infracțiune privitoare la viața sexuală) și mai ales faptul că actele au fost săvârșite în cadrul familiei, asupra propriei sale fiice, minoră în vârstă de 17 ani, tribunalul a apreciat că prin punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului s-ar zădărnici aflarea adevărului, prin influențarea unor părți ( a părții vătămate și a mamei acesteia) aceasta cu atât mai mult cu cât părțile au un domiciliu comun, ceea ce ar presupune prezența inculpatului aflat în libertate, la acest domiciliu.
Tribunalul, sub acest aspect a avut în vedere faptul că instanța de apel urmează să se pronunțe asupra unei confruntări între partea vătămată și inculpat, proba fiind solicitată de inculpat în apărare.
Or, pentru a nu exista posibilitatea ca partea vătămată să fie influențată de inculpat, este necesar ca aceasta din urmă să nu intre în contact cu fiica sa minoră și în ipoteza lăsării în libertate a inculpatului, părțile ar ajunge să locuiască împreună.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor de recurs inculpatul arată că nu ar putea lua legătura cu partea vătămată întrucât a divorțat de soția sa și nu mai locuiesc împreună, nu a solicitat confruntarea cu partea vătămată și dorește punerea în libertate pentru a-și dovedi nevinovăția.
Curtea, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin.3 raportat la art.160/2 Cod procedură penală, constată că recursul inculpatului este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
Liberarea provizorie este o măsură procesuală de individualizare a măsurii arestării preventive, de soarta căreia este strâns legată și pe care o complinește.
Din conținutul dispozițiilor legale care reglementează această instituție rezultă caracterul ei facultativ, liberarea acordându-se dacă sunt întrunite condițiile legale și dacă măsura arestării preventive nu este absolut și inevitabil necesară.
Potrivit art.160/2 Cod procedură penală pentru ca inculpatul să aibă vocație la acordarea liberării provizorii trebuie să întrunească condiția pozitivă privind natura și gravitatea faptei de la aliniatul 1 și cea negativă referitoare la comportamentul său de după declanșarea procesului penal, de la aliniatul 2.
Mai mult, dat fiind caracterul facultativ al liberării, îndeplinirea condiției pozitive prevăzute în art.160/2 alin.1 și lipsa cazurilor expres prevăzute în art.160/2 alin.2 Cod procedură penală nu conferă celui arestat dreptul la liberarea provizorie ci numai o vocație, instanța având posibilitatea de a refuza acordarea liberării, dacă persoana inculpatului nu oferă suficiente garanții pentru buna desfășurare a procesului penal.
În speță, deși este întrunită condiția pozitivă prevăzută de art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, prin prisma disp. art.160/2 alin.2 Cod procedură penală liberarea provizorie a inculpatului nu își găsește justificarea.
Astfel, Curtea reține că la luarea măsurii arestării preventive a fost avut în vedere și temeiul prev. de art.148 lit.e Cod procedură penală, inculpatul după denunțarea faptei, încercând să contacteze în repetate rânduri partea vătămată care locuia la o adresă necunoscută folosind telefonul său și al fratelui acesteia.
În aceste condiții, în mod corect instanța de fond a apreciat că există date care justifică presupunerea că odată liberat, inculpatul va încerca să influențeze partea vătămată și să zădărnicească aflarea adevărului, neexistând garanțiile necesare bunei desfășurări a procesului penal,mai ales că inculpatul a solicitat confruntarea cu partea vătămată, iar asupra acestei probe tribunalul urmează a se pronunța conform încheierii din 26.11.2007.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul iar în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga recurentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 31.03.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Obligă inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red. M/Dact.
2 ex./ 09 Aprilie 2008
Jud. fond ,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
MINUTA DECIZIE I PENALĂ Nr. 30/2008
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 31.03.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Obligă inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător
Ss - - ss - - - ss - -
Pentru conformitate,
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda Trif
