Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 303/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 1602Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 303
Ședința publică din 31 iulie 2009
PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda JUDECĂTOR 3: Andronic
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea recursului declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Botoșani împotriva încheierii din 28 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-, inculpat intimat fiind.
La apelul nominal se prezintă inculpatul intimat, în stare de arest preventiv, asistat de avocatul ales.
Procedura este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând că în cauză nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat iar recursul se află în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public arată că - Serviciul Teritorial Botoșani a formulat recurs împotriva încheierii din 28 iulie 2009 Tribunalului Botoșani în dosarul nr- atacând-o ca fiind neîntemeinică, întrucât prin această încheiere s-a admis cererea inculpatului de liberare provizorie.
În motivele de recurs s-au arătat împrejurările comiterii faptelor, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă și instigare la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României și apreciază că deși sunt date condițiile eliberării provizorii, admiterea acestei cereri nu este oportună, dată fiind complexitatea dosarului și faptul că ceilalți membri ai grupului sunt din aceeași localitate cu inculpatul.
Astfel, în noaptea de 16/17 iulie 2009, fost prins în flagrant în imediata apropiere a unei cantități de 8734 pachete țigări marca "", care au fost introduse la miezul nopții de către doi cetățeni moldoveni care, la rândul lor, au fost depistați pe malul celălalt al cu 52.000 pachete de țigări cu aceeași marcă. Mai mult decât atât, inculpatul a fost prins în zona interzisă publicului (susținerile sale că era la pescuit nu pot fi reținute în condițiile în care acea zonă nu era destinată circulației persoanelor). De asemenea, inculpatul și-a distrus telefonul mobil în momentul în care acesta i-a fost cerut, iar anterior, fiind somat de către organele poliției să se oprească pentru a fi identificat, acesta a fugit de la locul unde a fost depistat, fiind prins în imediata apropiere. Trebuie avut în vedere faptul că grupul organizat ființează din anul 2007 și că inculpatul împreună cu alți membri ai grupării, din care unii au coexistat până la data prinderii sale iar alții s-au schimbat în timp au comis mai multe infracțiuni de același gen (infracțiunile din august 2007 ce au făcut obiectul dosarului nr. 36/D/P/2007; 17 august 2007 - din același dosar; 20 august 2007 - ce formează obiectul dosarului nr. 38/D/P/2007, conexat la dosarul nr. 36/D/P/2007). De asemenea, la 17 august 2007 inculpatul a fost depistat cu alți membri ai grupului, în zona stâlpilor SF 980-982 (dosar 36/D/P/2007), iar o altă faptă este din 24.10.2008, când a preluat cantități de țigări de contrabandă de pe malul râului, respectiv 53.800 pachete țigări marca "", pe care intenționa să le transporte în orașul S cu autovehiculul cu nr. -. La 16.05.2008, doi din membrii grupului din care face parte și inculpatul au fost surprinși în orașul S (numiții și ), la orele 4,20, în autovehiculul lor fiind depistate 19.500 pachete țigări de proveniență moldovenească. Autoturismul lor era însoțit de un altul având număr de înmatriculare -, în care se aflau inculpatul, și oat reia persoană care a fugit înainte de a fi legitimată.
Învederează că dosarele de mai sus se află în lucru la Biroul Teritorial Botoșani și reliefează activitatea infracțională a inculpatului, care acționează în cadrul acestui grup încă din anul 2007. Prinderea lui în flagrant în noaptea de 16-17 iulie 2009 nu este întâmplătoare, având o activitate îndelungată în timp și fiind cercetat în mai multe dosare de același gen.
Apreciază că admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar dispusă de Tribunalul Botoșani nu este oportună date fiind complexitatea cauzei și legăturile dintre membrii grupului, cu atât mai mult cu cât ceilalți au același domiciliu ca și inculpatul sau locuiesc în împrejurimi. Pune concluzii de admitere a recursului declarat de - Biroul Teritorial Botoșani așa cum a fost formulat și în temeiul art. 38515alin. 2 lit. b Cod procedură penală, casarea încheierii Tribunalului Botoșani și în rejudecare menținerea stării de arest a inculpatului.
Instanța face cunoscut inculpatului intimat faptul că, potrivit dispozițiilor procedurale în vigoare (art. 70 Cod procedură penală) - poate da o nouă declarație în această fază procesuală, cu precizarea că, în caz afirmativ, tot ceea ce va declara poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa.
Având cuvântul, inculpatul intimat arată că înțelege să dea o nouă declarație, toate cele susținute fiind consemnate într-un proces-verbal, separat atașat la dosar.
Față de susținerile inculpatului intimat, reprezentanta Ministerului Public arată că, pornind de la prevederile art. 90 Cod procedură penală conform cărora procesele-verbale încheiate de organele de poliție reprezintă probe în procesul penal, solicită a fi avut în vedere procesul-verbal de prindere în flagrant, potrivit căruia inculpatul a fost depistat în jurul orelor 00,00 la circa 50 de metri de râul, în zona stâlpului de frontieră 952. Mai mult decât atât, s-a avut în vedere adresa nr. 195 din 17.07.2009 a Autorităților de frontieră a Md in care rezultă că cei doi cetățeni moldoveni surprinși cu camionul încărcat cu țigări în partea din Mar âului au declarat că urmau să fie așteptați pe malul românesc de alte persoane care să preia țigările transportate de către ei cu pneumatică. Aceștia au arătat faptul că numele "" le este cunoscut de la numitul, iar inculpatul le coordona activitatea de contrabandă din noaptea respectivă. De altfel, acesta este și motivul pentru care inculpatul și-a telefonul pentru a nu se afla identitatea moldovenilor care introduceau țigările pe teritoriul românesc. Trebuie avut în vedere, de asemenea, că la acea oră în zonă nu era decât inculpatul, fiind prins în flagrant, așa încât nu există dubii cu privire la persoana sa. Solicită a fi avut în vedere acest aspect, precum și poziția lui procesuală.
Avocat, pentru inculpatul intimat, consideră că în speță nu se poate vorbi despre un flagrant, ci despre o înscenare, începând chiar cu anul 2007, când s-a efectuat doar o simplă cercetare cu privire la acesta, și anume o percheziție la care nu s-a găsit nimic. grupului nu este nici acum cunoscută iar dacă ar fi fost vinovat inculpatul de săvârșirea anumitor fapte încă din 2007, ar fi fost arestat de atunci, așa încât toate susținerile parchetului sunt doar simple afirmații.
Se menționează în procesul-verbal de constatare a acțiunii flagrante că inculpatul s-ar fi aflat la 50 metri de, ceea nu este adevărat, având în vedere faptul că la fila 7 dosar se află procesul-verbal făcut de organele de poliție în care se inserează că a fost reținut la 200 metri de râul, nu la 50 metri, orele 22,40. Din celelalte procese-verbale rezultă că doi indivizi ar fi trecut Prutul la 0,30, ori dacă era vorba de un flagrant, se poate pune întrebarea în ce a constat acesta pentru că țigările au pătruns la o oră după ce inculpatul a fost reținut, vinovăția lui nefiind dovedită.
Mai mult, nu au fost găsite probe (amprente) din care să rezulte că inculpatul ar fi folosit mașina despre care a făcut vorbire parchetul. În declarația dată, proprietarul mașinii arată că nu-l cunoaște pe, dar a împrumutat mașina unui individ numit "". De altfel, dacă erau elemente care să susțină vinovăția inculpatului, acestea s-ar fi aflat la dosarul cauzei și apreciază că în speță se poate vorbi despre subiectivism față de inculpat, care este cunoscut ca fiind contrabandist.
Apreciază că măsura arestării preventive este una abuzivă, neputând fi vorba despre prinderea lui în flagrant. Inculpatul intimat nu a încercat să fugă cu cei 6 saci de țigări pe care nu avea cu ce să-i transporte.
Mai învederează că inculpatul a fost privat de un drept elementar de apărare, constând în aceea că, la data de 18 iulie 2009, când s-a luat măsura arestării preventive, el, apărătorul, a avut doar cinci minute pentru a vedea actele de urmărire penală, cu precizarea că respectivul dosar a ajuns la instanță cu o oră înainte de expirarea termenului de reținere. Ori, într-un timp atât de scurt, nici el, și nici judecătorul nu au putut să studieze actele din dosar.
Apreciază că prin măsura luată se va îngrădi abuzul parchetului pentru o posibilitate ipotetică de prelungire a arestării preventive. Deși legea spune că o asemenea solicitare trebuie făcută în termen de 5 zile înainte de expirare a termenului pentru care arestarea preventivă a fost dispusă, nici până la această dată nu a fost formulată.
Referitor la elementele concrete aduse în sprijinul recursului de către parchet, învederează că acestea sunt două. În primul rând s-a reținut că inculpatul se afla la 50 de malul, lucru neadevărat, el aflându-se mult mai departe. A fost sancționat contravențional, aspect recunoscut, iar microbuzul despre care s-a făcut vorbire nu are legătură cu cauza. În ceea ce privește declarațiile unor persoane de dincolo de care spun că îl cunosc pe unul "" care l-ar cunoaște pe, acestea sunt simple afirmații și nu declarații. S-a invocat de către faptul că n-a fost posibilă efectuarea mai multor acte de urmărire penală datorită timpului scurt, ceea ce nu este adevărat, pentru că din 18 iulie și până acum era suficient timp.
Față de cele de mai sus, apreciază în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602Cod procedură penală și solicită respingerea recursului declarat de - Biroul Teritorial Botoșani ca nefondat.
Întrebat fiind, inculpatul arată că în zona unde a fost prins nu era nimeni, doar câteva animale (vaci). Având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului, cu precizarea că soția e însărcinată în luna a 8-a și mai are un copil minor.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 28 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr- s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
S-a dispus punerea inculpatului în libertate provizorie sub control judiciar la data rămânerii definitive a prezentei încheieri cu impunerea conform art. 1602alin. 3 Cod procedură penală, a următoarelor obligații:
- să nu depășească limita teritorială a localității de domiciliu, respectiv cea a localității, județul B;
- să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu ia legătura cu nici o persoană cercetată în cauză sau cu martorii care vor fi audiați de către organele de cercetare penală, să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.16010lit.b Cod procedură penală, privind revocarea liberării sub control judiciar și asupra dispozițiilor art.1602alin.32și art.1603Cod procedură penală, privind modificarea sau ridicarea controlului judiciar.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că rin p. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 23 iulie 2009, inculpatul a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar în condițiile prev. de art. 1602Cod procedură penală, motivând că are cunoștință despre prevederile legale privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii, asumându-și obligația de a respecta întru totul obligațiile stabilite de instanță.
A solicitat, totodată, ca instanța să aibă în vedere la soluționarea cererii situația sa familială deosebită, respectiv că soția este însărcinată în luna a VIII-a și are nevoie de tratament de menținere a sarcinii, iar în cazul în care s-ar impune internarea acesteia, subzistența copilului minor, în vârsta de 8 ani, ar fi pusă în pericol.
Fiind ascultat de către instanță, acesta a precizat că nu se face vinovat pentru faptele care pentru este cercetat și că dorește liberarea provizorie sub control judiciar datorită situației deosebite existente în familia sa.
Prima instanță a dispus din oficiu, atașarea dosarului de cercetare penală nr. 25/D/P/2009 a Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Botoșani.
Analizând cererea formulată, prin prisma actelor și probelor administrate în dosarul de cercetare penală, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată.
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, a unei infracțiuni de contrabandă prev. de art. 270 cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006 și instigarea la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României, prev. de art. 25 Cod penal, raportat la art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, aprobată prin Legea nr. 243/2002, infracțiuni comise în concurs real.
S-a reținut că, în cursul anului 2009, inculpatul împreună cu cetățeni români și moldoveni au constituit un grup infracțional organizat care a introdus fraudulos în România peste râul, cantități de țigări de proveniență moldovenească. În noaptea de 16/17 iulie 2009, procedând în acest mod, membrii grupării, au introdus pe teritoriul țării, cantitatea de 8.734 pachete țigări, marca l, iar când au fost surprinși de lucrătorii poliției de frontieră, au fugit de la locul faptei. Inculpatul a fost prins în apropierea respectivului loc, în timp ce grănicerii moldoveni au reținuți alți doi membri ai grupării pe malul moldovenesc al râului. Asupra acestuia din urmă, a fost găsită restul cantității de țigări, care urma să fie introdusă în țară, respectiv 36 saci, conținând aproximativ 52.000 pachete țigări, precum și pneumatică folosită pentru transportul țigărilor pe râul.
În sarcina inculpatului, s-a reținut că, a fost cel care a supravegheat zona și a ținut legătura cu cetățeanul. În momentul când acesta a fost observat de lucrătorii poliției de frontieră și somat pentru a se opri în vederea legitimării, a fugit însă a fost prins la puțin timp. În acele împrejurări, și-a distrus telefonul mobil lovindu-l de sol, iar când a fost întrebat cu privire la motivul prezenței sale în acea zonă, a declarat că se află la pescuit.
Pentru aceste infracțiuni, s-a început urmărirea penală, prin rezoluția din 17 iulie 2009, inculpatul fiind arestat preventiv începând cu data de 18 iulie 2009.
Probatoriul administrat în cauză, confirmă existența indiciilor temeinice privind implicarea inculpatului în activitatea de contrabandă, respectiv din procesele verbale încheiate de organele de poliție, coroborate cu declarația inculpatului dată în fața instanței, cu declarațiile martorilor și au confirmat prezența inculpatului în zona în care au fost găsite țigările pe malul în noaptea de 16/17 iulie 2009. mai reieșit din dosarul de cercetare penală că, în aceeași noapte, s-au descoperit pe malul celălalt al râului o cantitate mare de țigări ucrainești, o barcă pneumatică utilizată la transport și un camion cu 28 saci cu țigări, fiind reținute două persoane.
În momentul în care a fost surprins de organele de poliție, inculpatul a distrus telefonul pe care îl avea asupra sa, aspect necontestat de acesta.
Prin urmare, a reținut prima instanță, că mijloacele de probă existente în dosar, confirmă că, în cauză sunt date indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
Prin încheierea nr. 48 din 18 iulie 2009, Tribunalul Botoșania dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, motivând faptul că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Urmare a recursului declarat de către inculpat, Curtea de Apel Suceava, prin încheierea nr. 80 din 20 iulie 2009, redus durata arestării preventive la 15 zile.
Examinând cererea formulată de inculpat, sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, prima instanță a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite dispozițiile art. 1608Cod procedură penală, pentru admiterea în principiu a acesteia.
Pe fond, a constatat că, potrivit dispozițiilor art.1602alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
În cazul de față, această condiție este îndeplinită, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat nu depășește 15 ani închisoare.
De asemenea, nu există date certe că inculpatul încercă să săvârșească alte infracțiuni sau că încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori ori prin alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă.
În acest sens, organele de anchetă nu au dovedit pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi lăsat în stare de libertate.
Faptul că inculpatul a avut o atitudine constantă de negare a comiterii celor trei infracțiuni nu poate reprezenta un indiciu pe care să se întemeieze în mod rezonabil aprecierea că, fiind pus în libertate, ar întreprinde acte de natură să influențeze probatoriul. Acesta beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție și oricum, în considerarea drepturilor procesuale, o astfel de atitudine nu poate fi interpretată în defavoarea sa.
Prin urmare, s-a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 1602pct. 1 și 2 Cod procedură penală, întrucât, pe de o parte limitele maxime de pedeapsă pentru infracțiunile de care este acuzat nu depășesc 18 ani închisoare, iar pe de altă parte, nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni.
De altfel, acordarea liberării provizorii sub control judiciar nu este împiedicată de menținerea temeiurilor care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, întrucât, pe de o parte, nici o dispoziție legală, nu condiționează liberarea provizorie, de încetare sau schimbarea temeiurilor arestării preventive, cazuri în care măsura respectivă trebuie revocată ori, după caz înlocuită conform art. 139 Cod procedură penală, iar, pe de altă parte, potrivit art. 136 alin. 2 Cod procedură penală, scopul arestării preventive, astfel cum este definit în art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, poate fi realizat și prin liberarea provizorie a inculpatului, cu impunerea unui control judiciar care, prin conținutul concret al obligațiile care îl compun, se înfățișează ca o adevărată alternativă legală, la însăși arestarea preventivă.
Pentru aceste motive, s-a admis cererea formulată, dispunându-se în consecință.
Împotriva acestei încheieri a declarat DIICOT - Biroul Teritorial Botoșani, criticând-o pentru netemeinicie.
În motivarea recursului, arată că măsura dispusă nu este oportună la acest moment, în condițiile în care arestarea inculpatului a fost dispusă la data de 18 iulie 2009. De asemenea, instituția obligației de a nu părăsi localitatea de domiciliu și a celei de a nu lua legătura cu nicio perosană cercetată în cauză ori cu martorii din dosar nu garantează faptul că inculpatul le va respecta, cu atât mai mult cu cât majoritatea membrilor grupării și a martorilor domiciliază în orașul sau în împrejurimi. Având în vedere aceste considerente, apreciază că se impune continuarea urmăririi cu inculpatul în stare de arest preventiv, impunându-se astfel admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, ca nefondată.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform disp.art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1602alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Conform alineatului 2 al aceluiași articol, liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni, sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica comiterea de fapte periculoase.
Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus-menționate reiese că liberarea provizorie se poate refuza în condițiile în care există dovezi concrete care să creeze convingerea instanței că, odată lăsat în libertate, inculpatul va proceda în modalitatea mai sus-menționată.
Or, din actele și lucrările dosarului, Curtea constată că nicio probă în sensul de mai sus nu a fost făcută în cauză de către organele de urmărire penală, obligație ce le incumbă.
B desfășurare a procesului penal poate fi asigurată în cauză, având în vedere împrejurările concrete de comitere a faptelor, dar și persoana inculpatului, prin impunerea respectării obligațiilor prevăzute de art.160/2 alin.3 cod procedură penală, cum în mod corect a reținut și prima instanță.
Nerespectarea lor, dar și încercarea de a zădărnici aflarea adevărului sau săvârșirea din nou, cu intenție, a unei infracțiuni conduce la posibilitatea revocării liberării provizorii.
Față de cele mai sus reținute, curtea, constatând că încheierea pronunțată este legală și temeinică, în conformitate cu disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală rap. la art.160/9 alin.1, 7 Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de parchet.
Văzând și disp.art.192 alin.3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de - Biroul Teritorial Botoșani împotriva încheierii din data de 28.07.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-, ca nefondat.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.07.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Judecător fond
.
3 ex. / 31 iulie 2009
Președinte:Ghertner Ioan ArturJudecători:Ghertner Ioan Artur, Frunză Sanda, Andronic
