Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 341/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
(424/2010)
DECIZIA PENALĂ NR. 341
Ședința publică de la 23 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Raluca Moroșanu
JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Constantinescu
GREFIER - - -
*********
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIICOT - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 12 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul Dolj - Cabinet Individual.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului inculpat solicită admiterea recursului și casarea încheierii pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală. Apreciază că cererea formulată de inculpat este pertinentă, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu ale unei astfel de cereri, dar și perioada lungă de arest preventiv. În continuarea pledoariei susține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, dat faptul că urmărirea penală s-a schimbat, urmând a fi prezentat materialul de urmărire penală. Lăsarea în libertate a recurentului și trimiterea sa în judecată în această stare nu ar impieta cu nimic bunul mers al cercetării judecătorești, dat fiind faptul că nu există date că, odată lăsat în libertate, ar putea să influențeze martori, experți sau alte părți din dosar sau că ar săvârși alte fapte de natură penală. În încheiere solicită a fi avute în vedere și circumstanțele personale ale recurentului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, provine dintr-o familie organizată și a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul urmăririi penale.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul parchetului având cuvântul cu privire la cele invocate azi de apărare, în sensul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, arată că această afirmație nu este reală. Activitatea infracțională a recurentului consta în aceea de a transporta aparatură skimming în străinătate la cererea inculpaților și, aparatură ce era confecționată la domiciliul inculpatului - din C - și care apoi era trimisă prin anumite persoane în străinătate (Spania, Italia sau Australia ) pentru a fi folosită de alți români ce se aflau acolo - trimiși tot de unii dintre inculpații din grupul infracțional. Activitatea infracțională a recurentului - astfel cum o prezintă - ar părea una lipsită de vinovăție, în sensul că nu făcea decât să transporte pachetele la cererea inculpaților și în străinătate, el nu stia ce transportă. Se pune însă întrebarea de ce o persoană (în speță inculpatul ) pune la dispoziție bani și cazare la hotel în străinătate, numai pentru a duce un pachet, în condițiile în care se poate trimite un colet foarte ușor prin poștă sau prin diferite mijloace de transport de marfă. Este clar că inculpatul a cunoscut activitatea infracțională a celor doi și aderat în mod conștient la acest grup, în schimbul sumelor de bani pe care le primea de la aceștia, pe lângă plata transportului, a cazării și a șederii prin diferite țări străine. Că este așa, rezultă și din interceptările convorbirilor telefonice.
MINISTERUL PUBLIC apreciază că atitudinea pe care a avut-o în cursul urmăririi penale și în fața judecătorilor este neîntemeiată deoarece din probele adunate de procuror până la acest moment a rezultat că acesta cunoștea activitatea infracțională a grupului.
Cu privire la faptul că recurentul este lipsit de antecedente penale, provine dintr-o familie organizată și este școlarizat, solicită a se avea în vedere că majoritatea inculpaților din dosar - în jur de 15 - sunt persoane în vârstă, ce lucrau de foarte mulți ani într-un anumit domeniu, persoane cu studii superioare sau oameni de afaceri foarte prosperi în Acest lucru nu împiedică pericolul concret pentru ordinea publică, având în vedere modul coordonat în care au acționat inculpații și forma continuată a infracțiunii. Din probele administrate în cauză rezultă că activitatea infracțională a grupului era una foarte profitabilă, retragerile de numerar ce erau efectuate într-o singură zi se ridicau de la 700.000 lei la 1000 lei, aspect ce rezultă și din interceptările convorbirilor telefonice dintre inculpatul cu anumite persoane ce au fost trimise în Australia.
Față de aceste aspecte, solicită menținerea încheierii instanței de fond și respingerea recursului inculpatului ca fiind neîntemeiat.
Apărătorul recurentului inculpat având cuvântul în replică, arată că nu toți cei 15 inculpați din prezentul dosar au același grad de vinovăție, urmând ca cercetarea judecătorească să stabilească în mod clar gradul de vinovăție al fiecăruia. Inculpatul a formulat cererea de liberare provizorie sub control judiciar dat fiind faptul că activitatea sa infracțională este mult diminuată în raport de ceilalți inculpați și solicită a fi privită cererea doar în raport de persoana recurentului și nu în raport de activitatea infracțională a celorlalți inculpați.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt,arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales. Asupra sa s-a găsit un singur aparat skimming, a recunoscut transportul pachetului, știa unde trebuie să-l ducă,dar nu știa ce anume conține.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 12.02.2010, Tribunalul București Secția a II-a Penală, a respins, ca nefondată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 10.02.2010, inculpatul a solicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar în temeiul art. 1602al.1 și 2.C.P.P.
În motivarea cererii se arată că sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune liberarea sa provizorie sub control judiciar respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat nu depășește 18 ani închisoare.
Mai arată inculpatul că lăsarea sa în libertate nu va împiedica bunul mers al anchetei, este la prima încălcare a legii penale și nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni, dacă va fi lăsat în libertate, întrucât nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, și se obligă să respecte întocmai măsurile de control ce vor fi stabilite de instanță.
Examinând cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, dosarul cauzei și dispozițiile legale, Tribunalul a constatat că solicitarea inculpatului de a fi liberat provizoriu sub control judiciar este nefondată.
Tribunalul a apreciat că cererea este nefondată, reținând că, potrivit art. 1601.C.P.P. în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar.
Tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602.C.P.P. întrucât pedeapsa prev. de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mică de 18 ani închisoare, astfel că, potrivit art. 1608al.2 Curtea C.P.P. a constatat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul este admisibilă în principiu.
Tribunalul a reținut că inculpatul a fost prins în flagrant la T, la vamă, în ziua de 16.09.2009, având asupra sa un pachet în care se aflau două dispozitive "gură de bancomat", confecționate artisanal, două dispozitive tip baghetă în care erau disimulate minicamera video și acumulatorii de alimentare, cabluri și dispozitive modificate artizanal.
Din interceptările telefonice, din procesele verbale de supraveghere, dar și din declarațiile inculpatului a rezultat că pachetul l-a primit de la și urma să ajungă în Italia; biletul de tren a fost rezervat și plătit de și tot acesta a asigurat omul de legătură cu persoana care urma să primească pachetul în Italia.
S-a reținut că inculpatul a aderat la grupul infracțional condus de și, a participat la confecționarea de echipamente skimming și probarea acestora la diferite bancomate de pe teritoriul României, a transportat diverse componente ale unor asemenea echipamente și a efectuat retrageri frauduloase de numerar de la bancomate situate pe teritoriul României.
În fondul cererii, instanța a apreciat că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin, existând indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea reținută în sarcina sa.
Tribunalul a apreciat că, pentru buna desfășurare a procesului penal, lămurirea situației de fapt sub toate aspectele, judecarea inculpatului în stare de arest, în acest moment procesual, se impune cu necesitate, în condițiile în care organele de urmărire penală nu au stabilit prejudiciul cauzat părților vătămate și nu au finalizat cercetarea.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, arătând că nu există temeiuri care să justifice temerea că, în libertate, inculpatul ar putea împiedica desfășurarea anchetei prin distrugerea probelor sau influențarea martorilor, având în vedere faptul că urmărirea penală este aproape finalizată, inculpatul a fost audiat, nu este cunoscut cu antecedente penale, provine dintr-o familie organizată, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal.
Examinând cererea de recurs și dispozițiile legale, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat.
Inculpatul este cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 7 din legea 39/2003 de aderare la un grup infracțional organizat, art. 25 din legea 365/2002, art. 27 al.1 rap. la art. 1 pct.11 din legea 365/2002, cu aplic. art. 41 al.2 Cod Penal, toate cu aplic. art. 33 lit.a
Cod PenalTribunalul a reținut că inculpatul a fost prins în flagrant la T, la vamă, în ziua de 16.09.2009, având asupra sa un pachet în care se aflau două dispozitive "gură de bancomat", confecționate artizanal, două dispozitive tip baghetă în care erau disimulate minicamera video și acumulatorii de alimentare, cabluri și dispozitive modificate artizanal.
S-a reținut că inculpatul a aderat la grupul infracțional condus de și, a participat la confecționarea de echipamente skimming și probarea acestora la diferite bancomate de pe teritoriul României, a transportat diverse componente ale unor asemenea echipamente și a efectuat retrageri frauduloase de numerar de la bancomate situate pe teritoriul României.
Având în vedere obiectul cauzei, respectiv soluționarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, Curtea va proceda la analiza numai a aspectelor avute în vedere în dispozițiile art. 1601- 16010.C.P.P. iar nu la analiza temeiurilor arestării preventive.
Potrivit art. 1602.C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda de instanța de judecată, atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății, la cerere, când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 1602al.1 și 2.
C.P.P.Rezultă din interpretarea dispozițiilor legale că instanța nu este obligată să dispună liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prev. la art. 1602al.1 și 2.C.P.P. admiterea în fond a cererii rămânând la aprecierea instanței.
Curtea apreciază că, la o analiză în fond a cererii, aceasta este neîntemeiată.
Din declarațiile date în cursul urmăririi penale, și chiar din afirmațiile făcute în fața instanței de recurs, rezultă că inculpatul are o atitudine procesuală de nerecunoaștere a faptelor, de contestare a probatoriului administrat până la acest moment și de negare a participării la un grup infracțional, afirmând că nu a cunoscut conținutul pachetului pe care îl transporta și modul în care pot fi utilizate bunurile transportate.
În aceste condiții, în mod corect a reținut instanța de fond că există pericolul ca inculpatul să încerce influențarea adevărului în cauză, iar inculpatul implicarea sa în faptele pentru care este cercetat, deși în cauză există indicii că acesta este unul dintre participanții la grupul infracțional.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 18.09.2009, iar în cauză cercetarea nu este finalizată, impunându-se administrarea probatoriului de către organele de urmărire penală, iar simpla afirmație că în curând se va proceda la prezentarea materialului de urmărire penală nu este suficientă pentru a se aprecia că menținerea inculpatului în stare de arest nu mai este necesară.
Curtea observă că cercetările în cauză sunt complexe și de amploare, apreciind că derularea acestora se impune a avea loc cu inculpatul în stare de arest preventiv.
De asemenea, Curtea constată că în sarcina inculpatului se reține săvârșirea infracțiunii în formă continuată, pe parcursul anului 2009, perioadă lungă de timp, în care se presupune că inculpatul a acționat constant, fără nicio teamă de rigorile legii, iar dacă nu ar fi fost arestat activitatea sa infracțională ar fi continuat, aspecte care relevă tocmai pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpatului l-ar prezenta pentru ordinea publică.
Cât privește susținerea apărătorului acestuia, în sensul că, raportat la ceilalți inculpați, recurentul a avut o contribuție mică la comiterea faptelor, Curtea constată că acest aspect poate fi avut în vedere de prima instanță în eventualitatea unei trimiteri în judecată a inculpatului, însă nu poate fi reținută ca temei al punerii în libertate a inculpatului, raportat la gravitatea faptei în concret și la necesitatea finalizării urmăririi penale în cauză.
Pentru aceste considerente, va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul.
În baza art. 192 al.2 va C.P.P. obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință din data de 12.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
2 ex./ 4.03.2010
Trib.. Secția a II-a Penală, jud.
Președinte:Raluca MoroșanuJudecători:Raluca Moroșanu, Corina Ciobanu, Mariana Constantinescu
