Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 342/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 342/R-MF
Ședința publică din 20 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR 3: Teodora
Judecător: - G--
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror din cadrul - Biroul Teritorial Argeș
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, născut la data de 25 septembrie 1981, --, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.47/F din data de 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul inculpat -, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza disp.art. 172 alin.2 Cod procedură penală se permite apărătorului ales să ia contact cu inculpatul, care se află în stare de arest.
Apărătorul recurentului-inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului formulat.
Apărătorul recurentului-inculpat, avocat, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii nr. 47/F pronunțată de Tribunalul Vâlcea și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul-inculpat.
În susținerea recursului declarat arată că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în situația în care există elemente concrete că inculpatul ar influența desfășurarea ulterioară a procesului penal și analizarea acestor elemente trebuie să le facă instanța de fond.
De asemenea trebuie reținut faptul că recurentul nu poate influența buna desfășurare a procesului penal, întrucât martorii care nu au fost audiați în cauză în prezent nu se mai afla în țară.
Arată că în cauză, inculpatul este cercetat în stare de libertate, deși are încadrări juridice similare cu ale lui -.
Solicită a fi avute în vedere și circumstanțele personale ale recurentului, faptul că are studii superioare, face parte dintr-o familie onorabilă, având un loc de muncă stabil, precum și că este la prima incidență cu legea penală. De asemenea depune la dosar un raport de informare privind raporturile de serviciu ale recurentului, precum și faptul că în prezent contractul său de muncă este suspendat.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat împotriva încheierii nr. 47/F pronunțată de Tribunalul Vâlcea, ca nefondat și menținerea acesteia, deoarece există date că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unei părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Recurentul inculpat - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor grave infracțiuni informatice, al căror prejudiciu de peste 200.000 lei, precum și fapta de înșelăciune prevăzută de art. 215 atrag o pedeapsă mai mare de 18 ani, așa cum stipulează art. 160/2 Cod procedură penală, cererea de liberare provizorie sub control judiciar fiind neîntemeiată.
Pe de altă parte, punerea în libertate a recurentului ar putea conduce la încurajarea fenomenului infracțional de acest gen, neputându-se realiza scopul procesului penal, respectiv prevenția generală în vederea apărării valorilor sociale prev. de art. 1 alin.2 Cod procedură penală.
Recurentul-inculpatPopa -, având ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 pr.penală, solicită admiterea recursului și judecarea lui în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal:
Prin încheierea nr.47/F din 6 mai 2009, Tribunalul Vâlcea în baza art. 1608alin. 6 Cod procedură penală, a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul-inculpat -, fiul lui - și, născut la data de 25.09.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D,-, -. A,. 17, jud. V, CNP - aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
Pentru pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că faptele ce constituie obiectul dosarului au fost comise de inculpații, și -, precum și de învinuiții și G în circumstanțele descrise în cele ce succed, după o analiză succintă a structurii organizatorice a grupului și a modalităților de operare.
Astfel, aceștia, în perioada 2005-2008, prin accesarea nelegală a unor conturi aparținând unor companii specializate în vânzarea on-line, prin crearea unor site-uri și conturi capcană în cuprinsul cărora ofereau în mod mincinos spre vânzare diferite bunuri, cu preponderență utilaje agricole și telefoane mobile, precum și prin lansarea on-line a unor licitații frauduloase au prejudiciat nenumărați cetățeni străini, cărora le-au produs o pagubă însumată extrem de mare, prin raportare la toate formularele de plata ridicate de la instituțiile bancare, până în prezent depunându-se plângeri penale de către 32 de cetățeni străini și două companii, care au suferit un prejudiciu total de aproximativ 278 000 de lei.
S-a apreciat că organizatorul și coordonatorul grupului infracțional organizat este bănuit a fi inculpatul care i-a atras în activitatea infracțională, în funcție de aptitudinile fiecăruia, pe ceilalți inculpați, învinuiți și făptuitori și pe care i-a folosit în principal la ridicarea sumelor de bani ce proveneau din licitațiile electronice frauduloase și la racolarea altor persoane care să procedeze în același mod.
Se distinge sub acest aspect inculpatul care i-a racolat pe făptuitorii, și în scopul de a ridica bani transferați din străinătate ce proveneau din fraude informatice, după ce el însuși a prestat această activitate. Astfel de activități de recrutare au fost efectuate și de inculpatul -, care supraveghea activitatea inculpatului, conducându-l la unitățile în vederea ridicării banilor pentru. În susținerea aceleiași idei, din actele dosarului se observa că sub coordonarea lui, ceilalți inculpați, învinuiții și făptuitorii au avut roluri precise în structura organizatorică a grupului, acesta funcționând pe parcursul mai multor ani, perioadă în care s-au obținut beneficii materiale considerabile.
S-a arătat că toate aceste aspecte se desprind din analiza probelor administrate care constau în interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, precum și a comunicărilor informatice derulate prin adresa de e-mail,-.com", formularele, plângerile victimelor și corespondența prin e-mail, declarațiile martorilor și ale inculpaților, precum și ale învinuiților, constatările grafoscopice efectuate în cauză, rezultatul perchizițiilor informatice efectuate asupra sistemelor informatice și a suporturilor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpați, precum și din celelalte acte ale dosarului. S-a reținut că în cauză au fost efectuate percheziții la domiciliile și reședințele inculpaților, învinuiților și făptuitorilor, fiind identificate obiecte si înscrisuri cu valoare probatorie ce întregesc dovedirea activității infracționale, constând în calculatoare, telefoane mobile, suporturi de stocare a datelor informatice etc. conținând date și informații referitoare la fraudele informatice, accesul fără drept la sisteme informatice, deținerea fără drept de date informatice, adrese de e-mail folosite la înșelarea victimelor, fotografiile și parametrii bunurilor tranzacționate etc.
S-a notat că prin încheierea din 19 martie 2009, în dosarul nr-, s-a verificat, din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților care au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv și a fost menținută ca atare, arătându-se temeiurile care au stat la baza acestei arestări subzistând în continuare.
Sub aspectul temeiurilor de drept, conform art. 1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar, se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Dat fiind faptul că infracțiunile prevăzute de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și b pedepsesc Cod Penal aceste fapte prevăzute de legea penală cu închisoarea de până la 20 de ani, deci peste 18 ani așa cum stipulează art. 1602. pr. pen. Tribunalul a apreciat că, sub acest aspect, cererea de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată.
A fost enunțat art. 1602alin 2. pr. pen. în sensul că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit de săvârși alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unei părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În raport cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
S-a constatat, astfel că, sunt probe certe la dosarul de urmărire penală din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta fiind bănuit că ar fi săvârșit infracțiunile pentru c are a fost trimis în judecată.
Prin urmare, s-a constatat că prin lăsarea în libertate a inculpatului nu poate fi atins scopul procesului penal, respectiv, acela de a realiza prevenția generală precum și prevenția specială în vederea apărării valorilor sociale prevăzute de art. 1 alin. 2. pr. pen.
S-a constatat că situația personală a inculpatului - în sensul că are studii superioare și, înainte de arestarea preventivă a lucrat ca subofițer în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență "General " Pompieri D, sau că a contractat un împrumut bancar garantat cu ipotecarea apartamentului părinților acestuia, existând pericolul executării silite, nu justifică punerea în libertate a inculpatului sub control judiciar.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că, în mod greșit cererea sa de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsă, fiind îndeplinite cerințele art.160/2 al.2 din Codul d e procedură penală și de art.136 al.8 Cod procedură penală.
Recursul este nefondat pentru aspectele ce vor fi relatate în continuare:
Formularea unei cereri de liberare provizorie presupune preexistența măsurii arestării preventive care, la rândul ei, necesită existența de indicii temeinice sau probe că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, în caz contrar fiind aplicabilă revocarea măsurii arestării preventive și nu acordarea liberării provizorii.
Admiterea cererii la acest moment procesual este inoportună, având în vedere tocmai rațiunile pentru care se impune în continuare menținerea detenției inculpatului.
Dispozițiile art.1602alin 2 od procedură penală reglementează situațiile în care nu se acordă liberarea provizorie, respectiv în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților, martorilor sau experților, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă.
În cauză există însă date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă.
Chiar dacă ar fi îndeplinite condițiile prevăzute în textul art.160/2 al.2 Cod procedură penală, instanța are facultatea și nu obligația de a dispune liberarea sub control judiciar.
Nici particularitățile personale referitoare la faptul că lăsat în libertate ar putea contribui la ajutorul familiei, că nu s-a confruntat cu legea penală până acum sau la fosta sa calitate de subofițer de poliție, nu pot constitui drept temei al liberării provizorii a inculpatului în raport de faptele pentru care este cercetat, modalitatea săvârșirii acestora, inculpatul înțelegând să nu acționeze singur, ci prin aderare la un grup infracțional.
Mai mult, infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul prezintă o periculozitate deosebită în prezent, întrucât dezvoltarea unei economii de piață este de neconceput fără garantarea securității tranzacțiilor purtate la distanță prin mijloace electronice, a sistemelor de date și a transferurilor electronice de fonduri bănești.
Este de necontestat faptul existenței unor indicii convingătoare că inculpatul - a fost implicat în comiterea unor fapte pentru care este în prezent cercetat, aspecte ce rezultă din dosarul de urmărire penală, unde se evidențiază interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, precum și comunicările informatice derulate prin adresa de e-mail, transfer important @ yahoo com. în legătură cu tranzacții, frauduloase pe internet.
În ce privește pericolul pentru ordinea publică ce a determinat arestarea inculpatului, acesta se degajă din consecințele pe care o faptă periculoasă le propagă în mediul public, încălcând ordinea de drept și liniștea socială.
Curtea apreciază, așadar, în acord cu prima instanță că temeiul arestării inculpatului nu a dispărut justificând și pe viitor arestarea sa preventivă, astfel încât liberarea provizorie a acestuia nu se impune.
Pentru considerentele expuse, curtea, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, iar în baza art.192 Cod procedură penală îl va obliga pe acesta la plata cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, născut la data de 25 septembrie 1981, --, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.47/F din data de 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./03.06.2009.
Jud. fond:.
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Elena Minodora Rusu, Teodora
