Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 400/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 400

Ședința publică din data de 4.06.2009

PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu

JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Gabriela Diaconu Cristina

-

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -, din cadrul - Biroul Teritorial Ploiești

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de T - BIROUL TERITORIAL BUZĂU, împotriva încheierii de ședință din data de 2 iunie 2009, prin care s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 26.09.1988 în B, în prezent aflat în Arestul P B și s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurentul inculpat, în stare de arest preventiv și asistat de avocat din cadrul Baroului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

S-a dat posibilitatea apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat, aflat în stare de arest.

Avocat pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.

Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține recursul declarat de O:T - Biroul TERITORIAL BUZĂU și critică încheierea pronunțată de Tribunalul Buzău, întrucât instanța de fond în mod greșit dispus admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.

Susține astfel, față de împrejurarea că temeiurile inițiale pentru care s-a luat măsura arestării preventive sunt incompatibile cu lăsarea în libertate a inculpatului și mai mult decât atât, inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică față de împrejurarea că este recidivist.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Buzău, iar pe fond respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.

Avocat pentru intimatul inculpat, solicită a se avea în vedere împrejurarea că inculpatul nu este recidivist. Este adevărat că acesta fost condamnat, însă in minorat.

Apreciază de asemenea că recursul parchetului este nefondat față de prevederile art. 160/8,9

C.P.P.

Cu privire la faptele reținute în sarcina inculpatului, solicită a se avea în vedere modalitatea în care acestea au fost săvârșite, respectiv aceea că inculpatul a fost determinat de către coinculpatul să săvârșească aceste fapte. La acel moment inculpatul nu și-a dat seama de consecințele faptelor sale, ci el a crezut că se joacă pe calculator și a dorit să-și demonstreze atât lui, cât si celor din anturajul lui de ceea ce poate.

Mai mult, este bine cunoscut faptul că între vârsta de 18 ani și 21 de ani nu există o personalitate bine structurată, iar din punctul său de vedere, clientul său nu este un infractor înrăit, ci acesta a dat dovadă de teribilism.

Cu privire la circumstanțele sale personale, solicită a se observa că inculpatul este un student bun, un elev eminent și foarte bine pregătit în informatică, avându-se în vedere rezultatele școlare notabile. Este adevărat că a greșit și acum și la vârsta de 17 ani, însă apreciază că perioada deja executată până acum, respectiv aceea de 10 ani i-a fost suficientă pentru a-și da seama de consecințele faptelor sale.

Pe parcursul cercetărilor, procurorul a solicitat atât arestarea preventivă a acestui inculpat, cât și prelungirea, măsuri care din punctul său de vedere au fost legale, însă la acest moment nu se mai impune menținerea acestui inculpat in stare de arest, cu atât mai mult cu cât, nu mai reprezintă pericol pentru ordinea publică, a recunoscut faptele, a dat relații organelor de urmărire penală și cu privire la ceilalți inculpați, are o bună reputație în arest, iar instrumentele folosite la săvârșirea infracțiunii au fost ridicate și nu există martori în cauză ce trebuiesc arestați, ci numai coinculpați, astfel încât nu are pe cine influența.

Invocă și legislația CEDO, respectiv art. 5 al.3, precum și prevederile art. 136 al.2 care C.P.P. prevăd că scopul procesului penal se poate realiza si prin liberarea provizorie pe cauțiune sau control judiciar.

Solicită instanței de recurs a observa că prezenta cerere de liberare provizorie sub control judiciar a fost admisă chiar de judecătorul de caz, care probabil a avut în vedere faptul că dosarul trenează foarte mult pe rolul acestei instanțe datorită unor măsuri dispuse de instanță.

Spre deosebire de cele menționate, dorește să mai precizeze că ceilalți trei inculpați sunt cercetați la momentul de față în stare de libertate, iar pentru egalitate de tratament se impune ca și acest inculpat să fie cercetat în stare de libertate.

Față de toate acestea, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii dată de Tribunalul Buzău ca legală și temeinică, întrucât motivele invocate de parchet nu sunt nefondate, iar dispozițiile art. 160 nu C.P.P. sunt îndeplinite în cauza de față.

Intimatul inculpat având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, dându-i astfel o șansă.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 2.06.2009 s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul zis "" fiul lui si născut la data de 26.09.1988 in B, domiciliat in B Bd.- -.21 AB.5.23 jud B CNP - și s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.3462/2008 emis de Tribunalul B la 3.09.2008.

Pe durata liberării provizorii inculpatul a fost obligat:

a) sa nu părăsească municipiul B decât cu încuviințarea instanței;

b)sa se prezinte la instanța la fiecare termen de judecata;

c)sa se prezinte la Politia Municipiului pentru a se supune planului de supraveghere;

d) sa nu isi schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

e)sa nu dețină, să nu folosească si să nu poarte arme;

S-a atras atenția inculpatului că încălcarea obligațiilor va duce la arestarea sa preventiva.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis in judecată de - Biroul TERITORIAL BUZĂU pentru săvârșirea mai multor infracțiuni la Legea nr. 365/2002 (falsificarea instrumentelor electronice de plată, punerea in circulație de instrumente falsificate, deținerea de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de plată, efectuarea de operațiuni financiare in mod fraudulos, asocierea in vederea comiterii de infracțiuni grave ). Niciuna din aceste infracțiuni nu este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 18 ani.

A mai constatat instanța că, în cauza de față, nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni și nici că va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului. Astfel, acesta în declarațiile pe care le-a dat în cursul urmăririi penale a recunoscut fapta, a arătat în detaliu modul în care a comis faptele, dând informații în legătura cu participarea celorlalți inculpați la săvârșirea faptelor. Recunoscând infracțiunile nu poate încerca sa zădărnicească aflarea adevărului.

Mai mult decât atât, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău din luna decembrie 2008, iar până în prezent instanța nu început cercetarea judecătoreasca întrucât în cursul urmăririi penale procurorul nu a solicitat băncilor din A si Cehia să precizeze daca se constituie părți civile sau nu în cauza. Instanța a dispus citarea lor prin Ministerul Justiției, însa aceasta procedura va câteva luni de zile, astfel că arestarea preventivă a inculpatului va depăși o durata rezonabila, atâta timp cât de 8 luni de zile nu s-a putut proceda la audierea inculpaților si administrarea celorlalte probatorii.

Condamnarea anterioară a inculpatului este din timpul minoritarii și, având în vedere atitudinea sincera a inculpatului pe parcursul urmăririi penale, tribunalul a apreciat că nu este nici un pericol pentru ordinea publica daca acesta va fi pus in libertate.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs T - Biroul TERITORIAL BUZĂU care a solicitat casarea acesteia și menținerea arestării preventive ca efect a respingerii cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

În motivarea cererii s-a arătat că instanța de fond a nesocotit prev. art. 1602alin. 2 pr.pen. atunci când a admis cererea formulată și a dispus punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului, deoarece potrivit acestui text legal nu se poate lua această măsură în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a îl împiedica pe inculpat să săvârșească noi infracțiuni.

Inculpatul a fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii de un an cu suspendarea condiționată a executării prin sentința penală nr. 48/07.03.2007 a Tribunalului Buzău pentru comiterea unor infracțiuni de aceeași natură în asociere cu același inculpat.

infracțională de care a dat dovadă inculpatul, reflectată în comiterea unor infracțiuni de ridicat pericol social, de aceeași natură, și prin care este lezată siguranța relațiilor legate de normala utilizare a instrumentelor de plată sunt elemente de natură a reliefa necesitatea de a-l împiedica pe acesta să comită pe viitor și alte infracțiuni.

A mai arătat Parchetul că prin liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului nu se oferă suficiente garanții personale și procesuale necesare pentru asigurarea normalei desfășurări, în condiții de celeritate și de siguranță a procesului penal în faza de judecată, atâta vreme cât instanța de fond nu a procedat la audierea inculpaților și există contrarietate de interese între aceștia.

Curtea, constată că recursul este fondat.

Potrivit disp.art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, "liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșirii din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani".

În alineatul 2 al aceluiași text de lege se mai arată că "liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".

Curtea apreciază că, în această fază procesuală, în condițiile în care nu au fost administrate suficiente probe de către instanță, din care să rezulte cu certitudine date că prin liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului nu s-ar crea premisele pentru acesta de a săvârși alte infracțiuni, nu sunt întrunite dispoz. prev.de art. 160/2 alin.2 pr.penală. Aceasta cu atât mai mult cu cât în antecedență inculpatul a mai suferit condamnări pentru comiterea de infracțiuni similare, este drept în perioada minoratului, dar pedeapsa aplicată nu și-a produs efectul educativ, iar familia nu a dovedit că are mijloacele necesare de a îl ajuta pentru reintegrarea sa socială.

Împrejurarea că pe parcursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine sinceră și a recunoscut comiterea infracțiunilor pentru care era cercetat nu este de natură a conduce la concluzia că acesta nu va mai comite pe viitor alte infracțiuni, ci doar reprezintă elemente ce vor fi avute în vedere, eventual, la finalul procesului penal, la individualizarea pedepselor în măsura reținerii comiterii infracțiunilor de către inculpat. De asemenea, împrejurarea că soluționarea cauzei trenează din cauza unor elemente de ordin procesual, nu este de natură a justifica luarea acestei măsuri față de inculpat, admiterea cererii pe care acesta a formulat-o fiind imperios necesar a se subsuma numai prevederilor art. 1602pr.pen.

Raportat la natura infracțiunilor săvârșite, gradul de pericol social al acestora și modalitatea în care au fost săvârșite, Curtea apreciază că, nu se impunea lăsarea în libertate a inculpatului, motiv pentru care recursul declarat de - Serviciul TERITORIAL BUZĂU, este apreciat ca fondat, urmând a fi admis conform art. 385/15 pct.2 lit.d pr.penală și pe cale de consecință se va casa încheierea tribunalului și pe fond se va respinge ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.

În baza art. 192 alin. 3 pr.pen. cheltuielile judiciare vot rămâne in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECI DE:

Admite recursul declarat de T- Biroul TERITORIAL BUZĂU, împotriva încheierii din 2.06.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău.

Casează încheierea atacată și pe fond respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui si, născut la 26 septembrie 1988, în prezent aflat în Arestul P B, ca neîntemeiată.

Cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,4.06.2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Gabriela Diaconu Cristina

- - - - - -

Grefier

6 ex/05.06.2009

Red. /Tehnored.

nr- Tribunalul Buzău

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Dan Andrei Enescu
Judecători:Dan Andrei Enescu, Gabriela Diaconu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 400/2009. Curtea de Apel Ploiesti