Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 402/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.402/
Ședința publică de la 29 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat -, în stare de arest, asistat de avocat ales -, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat -, arată că își menține cererea de recurs formulată în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat - pentru recurentul inculpat - critică hotărârea pronunțată de către instanța de fond pentru nelegalitate și netemeinicie. Apreciază că temeiurile în baza cărora a fost arestat inculpatul și apoi s-a menținut starea de arest, s-au schimbat. socială negativă produsă în rândul societății, datorită urmărilor faptei s-au diminuat. S-a avut în vedere la pronunțarea cauzei împrejurarea că deși inculpatul nu are antecedente penale și a avut o conduită bună, totuși acesta nu a vrut să recunoască săvârșirea faptei așa cum a fost reținută în actul de inculpare. Ori, la locul faptei nu au fost găsite urme papilare, din discuțiile purtate între inculpat și denunțător nu rezultă că acesta i-ar fi cerut vreo sumă de bani fiind doar presupuneri legate de acest aspect. Consideră că inculpatul poate beneficia de liberare provizorie sub control judiciar chiar dacă subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Temeiuri pentru a fi lăsat în libertate sunt suficiente. Urmează a fi avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului și faptul că prin conduita sa a dovedit că poate fi judecat și în stare de libertate. Infracțiunea pentru care este cercetat acesta nu creează un sentiment foarte mare de insecuritate, poate exista cel mult un sentiment de indignare sau de repulsie la săvârșirea unei astfel de infracțiuni din partea societății.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, urmând ca inculpatul să respecte obligațiile impuse de lege.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului formulat de recurentul - și de menținere a încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța, ca temeinică și legală. O astfel de cerere nu poate fi admisă la acest moment, întrucât cercetarea judecătorească nu a debutat și raportat la fapta comisă, pericolul pentru ordinea publică, nu s-au administrat probe noi în susținerea cererii.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat - arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 19 iunie 2009, Tribunalul Constanța în baza art. 1608aalin. 6. Pr. Pen. a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.05.1974 în mun. Constanță, jud.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 873/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanțas -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 257.
În sarcina inculpatului se reține că ar fi pretins suma de 2.000 de euro și cantitatea de 100 de litri de palincă, din care a primit suma de 3.500 lei și 20 litri palincă, pentru a interveni pe lângă șeful Postului de Poliție Bărăganu să nu se înregistreze o cauză penală privind pe denunțătorul -, în acest fel acesta urmând să nu mai fie tras la răspundere penală.
Potrivit art. 160 ind. 2 alin. 1,2. Pr. Pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor săvârșite din culpa, precum si in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani; de asemenea, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat sa săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Ținând seama de infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, limitele speciale de pedeapsă ( maximul special este de 12 ani închisoare ), faptul că inculpatul nu are antecedente penale, sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160 ind. 2 alin. 1. Pr. Pen. și nu există elemente care să conducă la concluzia că inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului, pentru ca cererea de liberare provizorie să cadă sub incidența art. 160 ind. 2 alin. 2. Pr. Pen.
Îndeplinirea condițiilor prev. de art. 160 ind. 2 alin. 1,2. Pr. Pen. poate conduce la admiterea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar, dar nu constituie un motiv suficient pentru a aprecia drept întemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Temeinicia cererii trebuie raportată și la fapta reținută în sarcina inculpatului și persoana acestuia. Dacă în ceea ce privește persoana și conduita inculpatului anterior comiterii faptei pentru care este trimis în judecată nu se constată elemente care determine aprecierea că acesta nu prezintă suficiente garanții pentru o posibilă liberare provizorie sub control judiciar, instanța constată că circumstanțele reale ce conturează condițiile de comitere a faptei de care este acuzat nu justifică în acest moment punerea în libertate a inculpatului.
Fapta reținută în sarcina inculpatului, gravitatea acesteia, condițiile în care a fost comisă, intensitatea pericolului concret pentru ordinea publică sunt elemente esențiale în justa apreciere a temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Fapta de care este acuzat inculpatul, modul de comitere, calitatea deținută de inculpat la data comiterii faptei pentru care este cercetat relevă un pericol concret pentru ordinea publică, care este într-o măsură semnificativă, în așa fel încât să înfrângă facultatea inculpatului de a fi liberat provizoriu, chiar în condițiile în care acesta este tânăr, nu are antecedente penale, și-a asumat respectarea eventualelor obligații ce i-ar fi stabilite pe durata liberării provizorii.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu poate fi dispusă atât timp cât pericolul concret pentru ordinea publică are o intensitate ridicată, concluzie ce nu are la bază doar o apreciere generală, abstractă, ci rezultă în concret din circumstanțele concrete ale faptei deduse judecății, reacția publică negativă, percepția societății față de acest gen de fapte care sunt de natură să diminueze încrederea publică în autoritățile statului, în capacitatea agenților statului de a asigura respectarea ordinii de drept, aplicarea legii și tragerea la răspundere penală a persoanelor care comit infracțiuni.
Drept urmare, consecințele pe care aceste fapte le au asupra percepției publice față de autoritățile statului, asupra stabilității instituțiilor democratice și fundamentelor morale ale societății impun privarea de libertate a inculpatului, aprecierea instanței fiind că interesul general ocrotit are prioritate în speță față de dreptul fundamental al persoanei la libertate.
De asemenea, durata măsurii arestării preventive, privită din punct de vedere al actelor procesuale efectuate de organele judiciare, dar și strict temporal, este redusă, în condițiile în care măsura arestării preventive a fost dispusă la data de 14.04.2009.
În concluzie, instanța a apreciat că nu este oportună și în interesul procesului penal ( cercetarea judecătorească este în etapa de început, când a fost audiat doar inculpatul ) liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului.
În termen legal, împotriva acestei încheieri s declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul greșitei respingeri a cererii sale de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea acesteia.
Verificând hotărârea recurată potrivit art. 3856alin. 3 cod pr. penală, curtea constată că recursul este fondat.
Așa cum de altfel reține și prima instanță, cererea formulată de inculpat era admisibilă, în principiu, iar pe fond, erau îndeplinite condițiile art. 1602al. 2 cod pr. penală, întrucât nu puteau fi reținute date că inculpatul ar încerca să fugă sau să zădărnicească aflarea adevărului.
În mod nelegal, prima instanță, deși a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii, totuși, a respins-o ca neîntemeiată, motivând greșit hotărârea pe considerentul menținerii temeiului reținut cu ocazia arestării preventive, acela vizând persistența pericolului pentru ordinea publică generat de lăsarea în libertate a inculpatului.
Pe de o parte, aprecierea primei instanțe privind persistența pericolului social, nu este susținută punctual și factual, reprezentând doar o expunere generală asupra unei probleme de percepție publică, iar pe de altă parte, raționamentul este greșit, întrucât criteriul schimbării temeiurilor concrete ale arestării preventive sau vizând subzistența acestora nu este aplicabil în materia specială a liberării provizorii prev. de art. 1601și urm. cod pr. penală, întrucât aceasta din urmă măsură se analizează în raport de premiza menținerii temeiurilor arestării preventive, în caz contrar instanța putând hotărî în materia generală a arestării preventive, în condițiile art. 139 cod pr. penală, în procedura prev. de art. 160 cod pr. penală.
Sintagma " poate " din conținutul normei procedurale incidente în cauză, art. 1602al. 1 cod pr. penală, nu se poate interpreta în sensul că induce o aptitudine facultativă a instanței de a admite cererea, putând aor espinge chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de norma specială ce o guvernează, ci în sensul edictării unui drept subiectiv al titularului cererii de a obține admiterea acestuia, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
De altfel, legiuitorul în mod uzual, a folosit această modalitate de exprimare, pentru a legifera și a introduce în sistemul normativ privind procedura judiciară, instrumente juridice la îndemâna subiectului de drept interesat, cum ar fi, de exemplu, disp. art. 218 cod procedură civilă, care folosește sintagma " se va putea încuviința.", iar încuviințarea probei nu poate fi respinsă dacă, în concret, condițiile de concludență și pertinență prevăzute în cuprinsul normei de procedură sunt îndeplinite.
Ca atare, întrucât în cauză, în mod nelegal prima instanță a respins cererea întemeiată a inculpatului, curtea va admite prezentul recurs, va casa încheierea recurată și rejudecând va admite această cerere, dispunând liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, punerea acestuia de îndată în libertate și impunerea obligațiilor concrete care să garanteze respectarea de către inculpat a condițiilor liberării provizorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.(2) lit.d) Cod procedură penală;
Admite recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
Casează încheierea recurată și rejudecând dispune:
În temeiul art.1601Cod procedură penală;
Admite cererea.
Dispune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului - născut la 9 mai 1974, fiul lui și, CNP -, domiciliat în Nord, str.-, -.B,.2,.29, județul C și punerea sa de îndată în libertate de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.49 din data de 14 aprilie 2009 emis de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, dacă nu este arestat sau reținut în altă cauză.
Stabilește ca organ de supraveghere Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.16010Cod procedură penală.
Impune inculpatului respectarea obligațiilor prevăzute de art.1602alin.(3) lit.a)-e), în referire la limita teritorială a localității de domiciliu Nord și art.1602alin.31lit.c) Cod procedură penală.
Se comunică conform dispozițiilor legale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - --- - -
Grefier,
jud. fond.:
red.dec.jud.: -
tehnored.gref.
2 ex./06.07.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Marius Cristian Epure, Mihaela
