Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 413/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 413/ DOSAR NR-
Ședința publică din 19 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure judecător
- - - judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Filip
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror a - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Tribunalului Covasna din 15 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat in stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
Se permite apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Tribunalului Covasna de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, față de motivarea succintă a judecătorului cauzei, casarea acestei încheieri, având in vedere că la acest moment nu ne aflăm in situația discutării gradului de vinovăție sau existenta vinovăției inculpatului, ci exclusiv modalitatea in care urmează ca inculpatul să participe la finalizarea celor trei etape de cercetare judecătorească.
Astfel, invocarea circumstanțelor atenuante vine in sprijinul cererii promovate, astfel încât lipsa de antecedente penale, atitudinea corectă avuta in societate până la momentul demarării cercetărilor si a implicării lui sub o forma sau alta in ipotetica săvârșirii de fapte penale, cu conotație antisocială, împrejurarea că este căsătorit, are o familie organizata cu un copil minor in întreținere, vin in sprijinul conturării unei lipse de periculozitate in ce privește pe inculpat ca individ.
Judecătorul analizează pericolul social generic al faptei, învederând că ne aflam in situația unor infracțiuni grave, personal având rezerve asupra infracțiunilor, in condițiile in care legiuitorul pedepsește la maxim special cu numai 10 ani pentru infracțiunile ce ii sunt imputate inculpatului. Se vorbește de un număr mare de acte materiale, in situația in care sunt in număr de 4.
Pe de altă parte, faza demarării cercetării judecătorești este în faza incipienta, astfel încât nu s-a putut înlătura prezumția de nevinovăție, principiul fundamental de care se bucura orice cetățean.
Recursul vizează și susținerea din încheiere, respectiv referirea succintă ca ar exista dovezi concrete ca inculpatul ar încerca sa zădărnicească aflarea adevărului. Lecturând amănunțit întregul material probator administrat pana la acest moment procesual, se poate observa că nu exista nici un indiciu, nici o dovada concreta din care să rezulte ca inculpatul prin acte și fapte directe sau prin interpuși a încercat să influențeze părți implicate in proces, martori sau alte persoane a căror atitudine influențează soluția ce ar putea fi pronunțată în cauză.
Astfel, opinează că devin justificate acele argumente succinte pe care judecătorul le a invocat in motivarea respingerii ca nefondata a cererii promovata, astfel că solicita reanalizarea celor de mai sus si să se dispună admiterea cererii principale, de punere în libertate a inculpatului, sub toate restricțiile pe care legiuitorul le are în vedere in raport de faza procesuala in care ne aflăm.
Odată finalizată urmărirea penală si efectuata faza prezentării de material, nu se poate discuta nici de o periculozitate ipotetică a inculpatului că ar putea influenta martorii sau coinculpații.
De asemenea, în sprijinul cererii, invocă principiul egalității de tratament ce trebuie avut în vedere, ținând seama că în cauză sunt 5 persoane inculpate, din care trei sunt în stare de libertate.
Față de atitudinea corectă a inculpatului, aceea de recunoaștere si de colaborare cu organele de ancheta, față de rezervele existente si care accentuează prezumția de nevinovăție și nu pe cea de vinovăție, inculpatul poate participa in stare de libertate la finalizarea cercetării judecătorești.
Din declarațiile date la urmărirea penala, rezultă că a conștientizat implicarea pe care a avut-o, conotația negativa a acceptării acelor sume de bani de la clienții pe care i-a avut.
Atunci când se va decide să se concluzioneze că o punere in libertate nu ar impieta soluționarea procesului penal, nu ar atrage nici un fel de consecința negativa, vis a vis de celeritatea cu care urmează a se finaliza cercetarea judecătorească și mai presus de orice de acuratețea cu care aceasta trebuie soluționată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului și, pe cale de consecință, să se mențină soluția tribunalului, ca fiind legală și temeinică.
Intr-adevăr, s-a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, însă punctul său de vedere este că aceasta este o modalitate de individualizare a măsurii preventive luata fata de inculpat. Această măsura s-a dispus la 12 martie 2009, fiind luata cu respectarea dispozițiilor legale in materie, a fost prelungita în mod corect pana în acest moment și, ținând seama de gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, care rezultă din modalitatea de comitere a faptelor, apreciază ca cererea liberare provizorie sub control judiciar nu este întemeiată la acest moment, astfel că în baza art. 160/8a pct. 6 Cod procedură penală în care se prevede expres că atunci când nu sunt întrunite expres condițiile prevăzute de lege sau cererea este neîntemeiată, aceasta trebuie să fie respinsă.
Apreciază ca pentru o buna desfășurare a procesului penal, ținând seama de natura infracțiunii reținută in sarcina inculpatului, acesta trebuie sa fie cercetat in continuare in stare de arest preventiv, cererea formulată fiind neîntemeiată.
Avocat, cu ocazia acordării cuvântului în replică, față de susținerile parchetului că "pentru o buna cercetare judecătorească se impune menținerea în continuare a inculpatului în stare de arest" și fata de evoluția sistemului românesc, aderarea la sistemul european de drept, trebuie depășita situația de a fi ținuți în stare de arest inculpații până la soluționarea procesului penal.
Nu exista nici o dovadă certă, nici un indiciu concret din care să rezide împrejurare ca odată pus în libertate inculpatul ar desfășura acte și fapte care ar împieta buna desfășurare a procesului penal. Argumentația aceasta nu poate constitui un temei pentru menținerea în continuare a stării de arest preventiv.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorului său.
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 15.06.2009 Tribunalul Covasnaa respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul cercetat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 254 Cod penal și de art. 257 Cod penal cu motivația că temeiurile care au determinat arestarea și prelungirea arestării preventive a inculpatului subzistă și în present și impugn în con tinuare privarea sa de libertate mai ales că în speță nu s-a demarat cercetarea judecătorească în calitatea de instructor auto în care s presupune că a aționat accentuează rezonanța socială a infracțiunilor reclamate.
Mai exact, în sarcina inculpatului se reține că a primit suma de 100 Euro de la candidatul și o sticlă de whisky în valoare de 100 lei, de la candidata, ca în baza influenței pe care o are asupra funcționarului de la C, inculpatul, va interveni pentru promovarea de către aceștia a probei practice și implicit pentru obținerea permisului de conducere, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de influență, prev.de art. 257 al. 1 din Cod penal (2 fapte).
În sarcina aceluiași inculpat s-a mai reținut prin rechizitoriu faptul că a primit de la candidatul suma de 200 Euro și de la candidata - o sticlă de wisky marca s, în valoare de 100 de lei, pentru aor emite funcționarului de la C, inculpatului, în vederea declarării admis a celor doi candidați la proba practică, și implicit, pentru obținerea permisului de conducere, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 254 al.1 din Cod penal (2 fapte).
Totodată, se constată că, prin încheierea nr. 3 din 12 martie 2009 Tribunalului Covasna, inculpatul, alături de inculpații și, a fost arestat preventiv pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 12 martie 2009 și până la data de 9 aprilie 2009, inclusiv, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 7 din 12 martie 2009, măsură prelungită până la data de 8 iunie 2009, inclusiv, apoi menținută la primirea dosarului, în temeiul art. 160. pr. pen. cu aplicarea art. 300/1 Cod procedură penală, prin încheierea din 5 iunie 2009 Tribunalului Covasna, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 383/R/9.06.2009 a Curții de APEL BRAȘOV - Secția penală și pentru cauze cu minori.
Curtea, sesizată cu recursul promovat de inculpat, apreciind că în cauză există indicii temeinice că a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, date find natura și gravitatea infracțiunilor respective, complexitatea cauzei, numărul infracțiunilor de același gen, maniera prezumtivă de operare, calitatea de instructor auto de care s-a prevalat, nefinalizarea cercetării judecătorești, impactul produs în rândul opiniei publice constată că se justifică necesitatea privării sale de libertate în cursul judecății determinată de scopul acestei măsuri, mai ales că durata arestării preventive nu a depășit termenul rezonabil la care face referire CEDO în art. 5.
Față de considerentele sus expuse, Curtea respinge ca nefondat prezentul recurs, apreciind a fi inoportună o măsură preventivă limitativă de drepturi.
Pentru aceste motive
În numele legii
C
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata către stat a sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
pt. - - aflat în - - pt. - - aflată în
concediu de odihnă semnează concediu de odihnă semnează
PREȘEDINTE INSTANȚĂ PREȘEDINTE INSTANȚĂ
GREFIER
pt. - - aflată
în concediu de odihnă semnează
Prim grefier
-
Red.MF/06.07.2009
Tehnoredact.DS/06.07.2009/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Manuela Filip, Laura Popa
