Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 429/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2876/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.429/
Ședința publică din data de 15 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER:
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror .
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 04.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, fila 6.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului în temeiul art.385/15 al.2 lit d coroborat cu art.160/9 C.P.P. casarea încheierii recurate și rejudecând, pe fond, să se admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar. Apreciază că o astfel de cerere este temeinică, întrucât sunt îndeplinite condițiile prev. de art.160/2 al.1 și 2.C.P.P. și nu există date sau informații că inculpatul a încercat zădărnicirea aflării adevărului sau alterarea probelor. În circumstanțierea personală a inculpatului, solicită a se avea în vedere că acesta este o persoană căsătorită, are un copil minor, este administratorul unei societăți comerciale și nu are antecedente penale. Totodată, solicită a avea în vedere că desfășurarea urmăririi penale se poate face în bune condiții și în situația în care inculpatul ar fi lăsat în libertate sub control judiciar. Arată că inculpatul cunoaște obligațiile prev de art.162/2 al.3 și 3/1 C.P.P. în situația în care acesta ar fi pus în libertate sub control judiciar, asigurându-se astfel o bună desfășurare a procesului penal, iar pe de altă parte nu există pericolul că inculpatul s-ar sustrage de la urmărirea penală sau că ar altera sau influența probele din dosar, întrucât toate probele de la dosar sunt probe științifice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca neîntemeiat, deoarece cerere formulată de către inculpat este neîntemeiată pe fond, apreciind că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă dintr-o presupunere rezonabilă că lăsat în libertate, inculpatul ar putea săvârși din nou infracțiuni. Această presupunere rezultă din faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea în mod continuat, într-o perioadă de timp îndelungată, în mod organizat, coordonând gruparea infracțională organizată. Consideră că o astfel de cerere nu poate fi formulată de către inculpat, în condițiile în care acesta nu recunoaște săvârșirea faptei, acesta nerecunoscând săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat penal.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că în cauză nu există nici un prejudiciu, ci doar o tentativă, și că achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 04.12.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art. 1608aalin. 6 Cod procedură penală, a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la 02.06.1968 în Municipiul C, județul.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin încheierea de ședință din data de 24.11.2009, tribunalul, în baza art. 160 ind.8 rap. la art. 160 ind.2 al.1 C.P.P. a constatat admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpatul - analizând admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru a decide astfel, tribunalul a constatat faptul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infr. prev. de art.7 al.1 din Legea nr.39/2003, de art.25 din Legea nr.356/2002 și de art.27 al.1 rap. la art.1 pct.11 din Legea nr.365/2002, cu aplic, art.41 al.2 Cp. toate cu aplic, art.33 lit.a Cp. infracțiuni pentru care legea prevede pedepse de la 5 la 20 de ani închisoare, de la 6 luni la 5 ani închisoare și, respectiv, de la 1 la 12 ani închisoare.
Potrivit disp. art. 160 ind.2 liberarea C.P.P. provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Se constată faptul că, deși maximul special prevăzut de lege pentru infr. prev. de art.7 al.1 din Legea nr.39/2003, a cărei săvârșire se impută inculpatului depășește 18 ani, potrivit deciziei nr. 7 din 9 februarie 2009 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite - în aplicarea dispozițiilor art. 1602alin. 1 teza ultimă și ale art. 1604alin. 1 teza ultimă din Codul d e procedură penală, cererile de liberare provizorie sub control judiciar sunt admisibile în ipoteza săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat nu depășește 18 ani.
În consecință, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile care intră în scopul grupului infracțional organizat, instanța a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii inculpatului, în baza art. 160 ind.8 rap. la art. 160 ind.2 al.1 a C.P.P. constatat admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpatul -.
În ceea ce privește temeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulate în cauză, tribunalul constată următoarele:
Conform disp. art. 136 din C.P.P. scopul măsurilor preventive este de a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau a inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei. Potrivit aceluiași articol acest scop se poate realiza prin una din cele patru măsuri preventive prevăzute la alin. 1 cu îndeplinirea condițiilor legale pentru fiecare dintre acestea.
Măsura arestării preventive este o stare excepțională, regula fiind starea de libertate. S-a mai arătat că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, deci tot prin înlăturarea restrângerii libertății persoanei, ceea ce confirmă concluzia că măsura arestării preventive este una excepțională.
Totodată, instanța a mai reținut că, în cadrul măsurii prev. de art. 1602.C.P.P. legiuitorul prevede suficiente obligații în sarcina inculpatului de natură să garanteze buna desfășurare a procesului penal precum și sancțiunea neîndeplinirii acestor obligații, care este luarea din nou a măsurii arestării preventive.
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infr. prev. de art.7 al.1 din Legea nr.39/2003, de art.25 din Legea nr.356/2002 și de art.27 al.1 rap. la art.1 pct.11 din Legea nr.365/2002, cu aplic, art.41 al.2 Cp. toate cu aplic. art.33 lit.a Cp.
S-a reținut în fapt, că în cursul anului 2009, inculpatul împreună cu numiții, și numitul "" au constituit un grup infracțional organizat în vederea desfășurării unor activități de skimming pe teritoriul Australiei și a altor țări. În acest sens, inculpatul, în calitate de coordonator al grupului infracțional organizat, a finanțat deplasarea în Australia și, sub coordonarea sa, în perioada februarie - aprilie 2009, numitul împreună cu numitul și numitul împreună cu numitul "" au efectuat activități de skimming pe teritoriul Australiei, în sensul că au instalat la bancomate dispozitive destinate copierii datelor de pe cărțile de credit (guri de bancomat și camere video miniaturale), au prelucrat datele astfel obținute cu ajutorul unor programe informatice special create și puse la dispoziție de inculpatul și au utilizat aceste date pentru contrafacerea de cărți de credit, pe care le-au folosit la retragerea frauduloasă de numerar de la bancomate.
Învestită cu o cerere de liberare provizorie sub control judiciar, instanța s-a limitat la analiza cerințelor prevăzute de textele incidente și care au fost redate mai sus.
În acest context, instanța a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică determinat de lăsarea în libertate a inculpatului rezultă din circumstanțele reale ale faptelor a căror săvârșire i se impută acestuia, respectiv modalitatea săvârșirii unor fapte complexe cum sunt activități de skimming pe teritoriul Australiei și a altor țări, precum și apartenența la un grup care desfășoară - în mod organizat, acest gen de activitate infracțională, conform unui plan prestabilit - în vederea câștigării în mod injust a unor sume foarte mari de bani.
Așadar, instanța a apreciat că faptele ce fac obiectul cauzei prezintă un pericol social concret deosebit de ridicat, dat de modul organizat de săvârșire - cu participarea mai multor persoane - de prejudiciul important care se prefigurează a fi produs și de dificultatea descoperirii autorilor și administrării probelor necesare aflării adevărului. Acest aspect relevă, ca o consecință, o periculozitate socială deosebită a presupușilor participanți la comiterea acestor fapte, inclusiv a inculpatului, cu privire la care există presupunerea rezonabilă că a acționat în calitate de coordonator al grupului infracțional organizat, justificându-se astfel, cel puțin în acest moment procesual, temerea că, lăsat în liberate (chiar provizorie și subsumată unui control judiciar), va continua să comită fapte prevăzute de legea penală.
Curtea Europeană a statuat, în cauza Dumont- Franței, că gravitatea unei infracțiuni poate determina autoritățile să dispună și să mențină arestarea pentru împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni, dacă circumstanțele cauzei, în special antecedentele și personalitatea acuzatului fac ca riscul săvârșirii unei noi infracțiuni să fie plauzibil, iar măsura arestării - adecvată.
Natura infracțiunilor care se presupune că au fost săvârșite de către inculpat, modul în care acesta a acționat - în calitate de coordonator, consecințele acțiunilor sale, constând nu numai în valoarea deosebit de mare a prejudiciului, dar mai ales în crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere față de conservarea patrimoniului persoanei, conturează un grad ridicat de pericol social generic al faptelor pentru care inculpatul este cercetat.
În acest context, instanța a constatat că în cauză există temeiuri care impun menținerea privării preventive de libertate a inculpatului, controlul judiciar neconstituind o garanție suficientă pentru cercetarea acestuia în libertate provizorie.
Totodată, în raport de cele mai sus expuse, instanța a apreciat că circumstanțele personale învederate de inculpat la acest termen, constând în aceea că are un copil minor în întreținere, a cărei stare de sănătate este precară nu prezintă relevanță juridică la acest moment procesual, al soluționării cererii de liberare provizorie sub control judiciar, ci, în eventualitatea în care se va stabili, la finalizarea cercetării judecătorești, vinovăția sa, vor fi avute în vedere de instanță la momentul aplicării pedepsei, putând constitui unul dintre criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 Cp.
Așadar, în procesul analizării comparate al interesului particular al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate, chiar și în mod provizoriu, sub control judiciar, în raport de interesul de ansamblu al societății de a fi apărate drepturile cetățenilor, instanța a acordat întâietate interesului general, în vederea garantării unui climat de securitate și încredere atât în persoanele fizice cât și în autoritățile statului care trebuie să definească în mod real și efectiv, iar nu doar principial și iluzoriu, orice societate democratică al cărei fundament în constituie garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, la cel mai înalt nivel, acesta constituind de altfel preambulul tuturor Convențiilor și Pactelor internaționale relative la drepturile omului.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs, solicitând să se constate că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală și nu există date sau informații că inculpatul a încercat zădărnicirea aflării adevărului sau alterarea probelor sau că ar altera sau influența probele din dosar, întrucât toate probele de la dosar sunt probe științifice.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, având în vedere criticile aduse, precum și conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În raport de actele și lucrările dosarului, corect s-a reținut că deși îndeplinite formal condițiile liberării provizorii sub control judiciar, acestea nu sunt îndeplinite pe fond, deoarece în raport de activitatea pretins infracțională, rezultă presupunerea rezonabilă că, lăsat în libertate, inculpatul ar putea săvârși din nou infracțiuni.
Astfel, inculpatul a săvârșit infracțiunea în mod continuat, într-o perioadă de timp îndelungată, în mod organizat și coordonând gruparea infracțională organizată.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 04.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./14.01.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
