Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 430/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2888/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.430/
Ședința publică din data de 15 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER:
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror .
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București împotriva încheierii din data de 10.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns intimații-inculpați - și, personal, aflați în stare de arest preventiv și asistați de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, fila 82.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, deși formal, cererile de liberare provizorie sunt admisibile, consideră că măsurile de supraveghere prev. de art.160/2 p Cod Penal, nu sunt de natură a înlătura pericolul pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, având în vedere natura infracțiunilor comise, numărul acestor infracțiuni, modul concret de săvârșire, urmările produse, caracterul organizat și ramificația grupării infracționale, numărul părților vătămate, precum și perioada îndelungată în care infractorii au acționat.
Având în vedere aceste considerente, pune concluzii de admitere a recursului declarat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, casarea încheierii recurate și respingerea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, ca neîntemeiate.
Apărătorul ales al inculpaților - și având cuvântul, apreciază că susținerile Parchetului, sunt mai mult motive pentru care s-ar putea solicita prelungirea măsurii arestării preventive.
Consideră că liberarea provizorie sub control judiciar este o alternativă legală la măsura arestării preventive, astfel cum prevede art.136 al.2 Cod procedură penală, potrivit căruia scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar. Pe de altă parte, este o măsură subsecventă, întrucât specificul acestei măsuri preventive, constă în aceea că se poate dispune după ce inițial s-a dispus luarea măsurii arestării preventive. Prin urmare, astfel cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de liberare provizorie sub control judiciar, presupune prin ipoteză menținerea temeiurilor care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive. Art.160/2 al.2 Cod procedură penală, prevede împrejurările în care liberarea provizorie nu se poate acorda - în cazul în care există date din care să rezulte că inculpații ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, să influențeze probatoriul sau să altereze în orice fel buna desfășurare a procesului penal.
Precizează că, atâta vreme cât activitățile infracționale de care se face vorbire au avut loc în perioada septembrie 2001 - ianuarie 2002, iar din ianuarie 2002, până în octombrie 2009, inculpații nu au mai săvârșit nicio altă infracțiune, neexistând date din care să rezulte că au încercat în vreun fel să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
Apreciază că, prin instituirea acelor obligații enumerate de instanța de fond în hotărâre, sunt de natură să garanteze buna desfășurare a procesului penal, întrucât măsurile preventive au drept scop buna desfășurare a procesului penal, și nu o pedeapsă pentru săvârșirea unor infracțiuni.
Depune la dosar practică judiciară.
Recurenta-inculpată -, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său și lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său și lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 10 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, în baza art. 1608aalin. 2) Cod procedură penală, au fost admise cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de petenții-inculpați - (fostă ) și.
S-a dispus punerea în libertate provizorie a petentei-inculpate - (fostă ), fiica lui și, ns. la 12.10.1946 în mun. B, cu domiciliul în mun. B,-,. 12,. 1,. 1, sector 5, având CNP -, pe numele căreia Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală a emis nr.13/UP/13.10.2009 și a petentului-inculpat, fiul lui și, născut în data de 14.04.1968 în mun. B, cu domiciliul în mun. B,-,. 12,. 1,. 1, sector 5, și in mun. B,-,. 13B,. 1,. 1,. 6, sector5, având CNP -, pe numele căruia Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală a emis nr.15/UP/13.10.2009
În baza art. 1608aalin. 3) Cod procedură penală, raportat la art. 1602alin. 3) Cod procedură penală, pe durata liberării provizorii, petenții inculpați sunt ținuți să respecte următoarele obligații:
-să nu părăsească, fără încuviințarea Tribunalului București, teritoriul municipiului
-să se prezinte la organele de urmărire penală și la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
-să se prezinte la organele de poliție desemnate cu supravegherea lor, și anume, Secția 24 Poliție, conform programului de supraveghere întocmit de acestea sau ori de câte ori sunt chemați;
-să nu își schimbe adresa la care locuiesc efectiv fără încuviințarea Tribunalului București;
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 1602) alin. 31) Cod procedură penală, s-a impus petenților-inculpați ca pe timpul liberării provizorii să respecte următoarea obligație:
- să nu se apropie de părțile vătămate și de martorii audiați în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
În baza art.1602) alin.32) Cod procedură penală, s-a atras atenția petenților-inculpați asupra faptului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
În baza art.192 alin.3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a apreciat că se impune admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar întrucât nu există la dosar date din care să rezulte necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni.
De asemenea, s-a reținut că nu există date că lăsați în libertate, inculpații vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului, nefiind indicii ale unor astfel de tentative directe sau indirecte din partea inculpaților, pe de altă parte, probatoriul fiind, în linii mari, deja administrat, față de motivele pentru care s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, sub aspectul greșitei admiteri a cererii formulate de inculpații - (fostă ) și.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu - potrivit dispozițiilor art.3956alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată recursul declarat ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Analizând măsura preventivă din perspectiva dispozițiilor art.5 alin.4 din CEDO, Curtea constată că, orice persoană lipsită de libertatea sa, prin arestare sau deținere, are dreptul să introducă o cerere în fața unei instanțe competente, pentru ca aceasta să statueze, într-un termen scurt, asupra legalității sale și să dispună eliberarea sa, dacă deținerea este ilegală.
În dispozițiile art.148 Cod procedură penală, se regăsesc condițiile și cazurile în care se dispune arestarea inculpatului.
Potrivit art.136 Cod procedură penală, în cauzele privitoare la infracțiuni sancționate cu închisoarea, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, se poate lua măsura arestării preventive a inculpatului, dacă gradul de pericol social al faptei, sănătatea, vârsta, antecedentele inculpatului impun acest lucru.
Astfel, Curtea reține că, prin propunerea Parchetului, s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților - (), și, susținându-se că, prin rezoluțiile datele de 10.03. 11.03.2009 și 12.05.2009 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, s-a început urmărirea penală față de inculpați.
Prin ordonanța nr. 117/D/P/2007 din data 06.10.2009, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bucureștia fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuiții (fostă ), și.
În fapt, s-a reținut că, inculpații (fostă ), și învinuitul, în perioada septembrie 2001 - ianuarie 2002, au recrutat prin înșelăciune, respectiv promisiunea unui loc de muncă în Italia, pe părțile vătămate minore -, în vârstă de 16 ani, (fostă, în varstă de 14 ani, în vârstă de 17 ani, precum și pe partea vătămată majoră, acestea fiind cazate, respectiv găzduite de inculpata (fostă ) în apartamentul său din B, iar ulterior, o parte dintre acestea au fost transportate în Municipiul T de către inculpată împreună cu fiul său, inculpatul și transferate în scopul exploatării sexuale unor cetățeni români, neidentificați, din acest oraș, care, la rândul lor, le-au trecut pe părțile vătămate ilegal frontiera de stat a României în Serbia și le-au transferat în același scop unor cetățeni și macedoneni.
Astfel, inculpatul, în luna septembrie 2001, recrutat-o prin înșelăciune, respectiv promisiunea unui loc de muncă în Italia, pe partea vătămată minoră -, în vârstă de 16 ani, pe care a dus-o la locuința inculpatei (fostă ), care i-a întărit convingerea părții vătămate că o va ajuta sa își găsească un loc de muncă în Italia.
După ce a fost convinsă că îi va fi găsit un loc de muncă în străinătate, partea vătămată a fost găzduită de inculpata (fostă ) la locuința sa și apoi a fost transportată în T, unde a fost transferată unor cetățeni români, neidentificați până în prezent, care au trecut-o fraudulos frontiera de stat a României în Serbia, unde au predat-o unor cetățeni, care la rândul lor au transferat-o unor cetățeni macedoneni.
În, în localitate, partea vătămată a fost lipsită de libertate și obligată să practice prostituția prin amenințări și violențe, în clubul de noapte "", de către patronul, de etnie albaneză, ulterior fiind vândută în unui alt patron de club, unde a fost obligată să practice prostituția până în luna aprilie 2004, când a reușit să fugă din clubul respectiv.
În acest interval de timp, în luna decembrie 2001, a reușit să o convingă pe mama părții vătămate -, martora, să o lase și pe cealaltă fiică, partea vătămată (fostă ), să plece în Italia, unde să lucreze împreună sora ei, motivându-i că aceasta își găsise un loc de muncă și este bine.
Astfel, le-a dus pe partea vătămată (fostă ), în vârstă de 14 ani, și pe mama acesteia, martora, la inculpata (fostă ), aceasta întărindu-le convingerea că ceea ce învinuitul le-a spus este adevărat, reușind astfel să o determine pe mama părții vătămate să o lase să plece la muncă în Italia, unde va lucra împreună cu sora sa la un supermarket.
După ce a fost convinsă că i se va găsi un loc de muncă în străinătate, partea vătămată (fostă ) a fost găzduită de inculpata (fostă ) la locuința sa și apoi a fost transportată în Mun. T, unde a fost transferată unor cetățeni români, neidentificați până în prezent, care au trecut- fraudulos frontiera de stat a României în Serbia, unde au predat-o unor cetățeni, care la rândul lor au transferat-o unor cetățeni macedoneni.
În, în localitate, partea vătămată fost lipsită de libertate și obligată să practice prostituția prin amenințări și violențe, în clubul de noapte "", de către patronul, de etnie albaneză, până la data de 24.01.2002, data la care în urma unor verificări efectuate de autoritățile macedonene a fost identificată în clubul respectiv și eliberată.
Totodată, inculpatul, în luna ianuarie 2002, recrutat prin înșelăciune, respectiv promisiunea unui loc de muncă în Italia, pe partea vătămată minoră, în vârstă de 17 ani și pe partea vătămată majoră pe care le-a dus la locuința inculpatei (fostă ), care le- întărit convingerea parților vătămate că le va ajuta sa își găsească un loc de muncă în Italia, găzduindu-le în apartamentul său din
Ulterior, inculpații (fostă ) și le-au transportat pe părțile vătămate în Mun. T, unde le-au transferat unor cetățeni români, neidentificați până în prezent, care le-au trecut fraudulos frontiera de stat a României în Serbia unde, la rândul lor, le-au transferat unor cetățeni și macedoneni care au exploatat-o pe partea vătămată, prin obligarea la practicarea prostituției în folosul lor în două cluburi din localitatea -, iar partea vătămată au exploatat- într-un club din Serbia.
Partea vătămată, în vârstă de 17 ani, a fost transferată în (localitatea ), unde a fost lipsită de libertate și obligată să practice prostituția prin amenințări și violențe în cluburile de noapte "" și "69", de către patronii și, de etnie albaneză, până în luna ianuarie 2003, când a fost eliberată de autoritățile macedonene din clubul de noapte "69", urmare a demersurilor făcute anterior de către concubinul ei, martorul, care aflase că aceasta este sechestrată și obligată să se prostitueze într-un club din.
Inculpatul, în luna ianuarie 2002, împreună cu mama sa, inculpata (fostă ), le-a transportat în Mun. T și le-a transferat pe partea vătămată minoră, în vârstă de 17 ani și pe partea vătămată majoră, unor cetățeni români, neidentificați până în prezent, care le-au trecut fraudulos frontiera de stat a României în Serbia, unde le-au transferat unor cetățeni și macedoneni care au exploatat-o pe partea vătămată prin obligarea la practicarea prostituției în folosul lor în două cluburi din localitatea -, iar pe partea vătămată într-un club din Serbia.
Partea vătămată, în vârstă de 17 ani, a fost transferată în (localitatea ), unde a fost lipsită de libertate și obligată să practice prostituția prin amenințări și violențe în cluburile de noapte "" și "69", de către patronii și, de etnie albaneză, iar partea vătămată într-un club din Serbia.
Astfel, Curtea constată că există date și informații convingătoare ce creează presupunerea rezonabilă că intimații inculpați, alături de alții, au săvârșit faptele pentru care au fost arestați preventiv.
-se principiilor consacrate de legislația europeană instanța, analizând temeiurile de fapt ale arestării preventive, prin antamarea faptelor principale, constată existența unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5 paragraful 1 lit.c și paragraful 3 din CEDO, cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra demnității și chiar a vieții, de către intimații inculpați și t, astfel încât privarea lora de libertate în continuare este justificată.
Cât privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată în temeiul prev.de art.1602alin.2 Cod procedură penală, Curtea arată însă că, după modificarea codului penal, în cuprinsul art. 141 ind. 1, s-a arătat că prin pedeapsa prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta comisă în forma consumată, fără a lua în considerare cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei. În raport de această modificare a codului penal, Curtea apreciază că limitele de pedeapsă ce trebuie avute în vedere la analiza admisibilității cererii sunt limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea consumată, astfel că în atare situație condiția prevăzută de art. 160 ind. 2 alin. 1.C.P.P. nu este îndeplinită în cauză, impunându-se - pe fond, respingerea acesteia.
În același sens, Curtea are în vedere și condițiile de temeinicie, întrucât simpla îndeplinire a acestor condiții de legalitate nu duc la admiterea acestei cereri, reținându-se natura infracțiunilor, gravitatea acestora, modalitatea concretă de săvârșire, numărul acestor infracțiuni, urmările produse, caracterul organizat și ramificația grupării infracționale, numărul părților vătămate, precum și perioada îndelungată în care infractorii au acționat.
Fără îndoială, inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică deoarece, în cazul unor infracțiuni de crimă organizată cu caracter transfrontalier, sesizările din oficiu, ca urmare a informaților primite, a verificărilor făcute de organele de anchetă sunt primite cu întârziere, din actele și lucrările dosarului, se reține că prima sesizare din oficiu s-a făcut în data de 18 septembrie 2006, din care rezulta că minorele, și au fost racolate de către inculpați și transportate până la T și apoi în, în orașul Scopie, într-un bar "" unde erau exploatate sexual de un cetățean albanez.
Întrucât, aceste infracțiuni cu caracter transnațional, trebuiesc dovedite, iar probele se obțin cu multă dificultate, relațiile au fost obținute în luna mai 2008 (fila 331dup), prin ofițerul de legătură al acreditat la Centrul Zonal, care a confirmat că victimele, au fost scoase ilegal din țară și exploatate sexual.
Din interceptarea convorbirilor telefonice ale minorei, rezultă că aceasta era în permanență amenințată de către membrii grupului infracțional și era în imposibilitate de a ajunge în țară.
Din probele dosarului, Curtea reține că cei inculpații au legături infracționale cu inculpați din alte țări, iar prin lăsarea lor în libertate, ar exista riscul ca acești inculpați să săvârșească în continuare același gen de infracțiuni, astfel că, pentru a împiedica acest gen de infracțiuni deosebit de grave, se impune ca inculpații să rămână în stare de deținere, întrucât aceștia prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea apreciază că, în cauza de față scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților, întrucât asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impune judecarea în continuare a acestora în stare de arest, în condițiile în care gravitatea faptei și împrejurările concrete de săvârșire a acestei, valoarea apărată de lege, reliefează o periculozitate sporită a inculpaților.
Așa fiind, recursul declarat de Parchet va fi admis în conformitate cu prevederile art.38515pct.2, lit.d Cod procedură penală; va casa încheierea recurată și, rejudecând pe fond, va respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de - (fostă ) și.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În majoritate:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București împotriva încheierii de ședință din 10 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Casează încheierea de ședință recurată și rejudecând, în fond, dispune:
Respinge cererile de liberare provizorie sub contro judiciar a inculpaților - (fostă ) și.
Obligă fiecare inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez că se impune respingerea recursului, ca nefondat, deoarece în mod corect instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile art.1602cu referire la art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.
Astfel, nu există date din care să rezulte necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni, deoarece după luna ianuarie 2002, dată la care s-a finalizat pretinsa activitate infracțională, nu există dovezi că inculpații au mai săvârșit fapte prevăzute de legea penală.
De asemenea, corect s-a apreciat că nu există date că lăsați în libertate, inculpații vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât probatoriul cauzei este deja administrat.
JUDECĂTOR,
- -
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
