Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 446/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 446R
Ședința publică de la 30 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Andreia Liana Constanda
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta S " " prin mandatar SC SRL împotriva deciziei civile nr. 1646/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații COMISIA DE MĂRCI DIN CADRUL OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI și prin mandatar SC
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta S " " prin mandatar SC SRL prin avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. 70/29.10.2008 și intimata prin mandatar SC, prin consilier juridic -, care depune în ședință publică delegație, lipsind intimata COMISIA DE MĂRCI DIN CADRUL OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că intimata prin mandatar SC a depus la data de 09.10.2008, prin serviciul registratură, întâmpinare în 2 exemplare, care a fost comunicată recurentei.
La strigarea cauzei la amânare, reprezentantul intimatei prin mandatar SC solicită amânarea judecării cauzei și acordarea unui termen de judecată pentru a depune traducerea împuternicirii dată de către către mandatarul SC, având în vedere că la acest termen de judecată a depus această împuternicire în limba engleză.
Curtea, după deliberare, urmează a respinge cererea formulată în numele intimatei, dată fiind împrejurarea că împuternicirea aflată la fila 47 din dosarul de apel face dovada calității de reprezentant pentru SC, atât în etapa apelului, cât și a recursului și, întrucât, între timp nu a intervenit o retragere a mandatului acordat.
Curtea, apreciind că nu există nici un motiv de amânare care să justifice acordarea unui nou termen de judecată, dispune lăsarea cauzei la ordine.
La a doua strigare a cauzei se prezintă recurenta S " " prin mandatar SC SRL prin avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. 70/29.10.2008 și intimata prin mandatar SC, prin consilier juridic -, care depune în ședință publică delegație, lipsind intimata COMISIA DE MĂRCI DIN CADRUL OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul recurentei S " " depune chitanța seria - nr. -/29.10.2008, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea de către recurentă a obligației de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar aferente cererii de recurs și procedează la anularea acestora.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei S " " solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 1646/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V- Civilă, în dosarul nr-, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și rejudecând cauza în fond, admiterea apelului având ca obiect desființarea hotărârii nr. 339/19.09.2006 emisă de Comisia de Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și, pe cale de consecință, obligarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci să procedeze la admiterea înregistrării mărcii individuale combinate. NR. - pentru produse și servicii din clasele 35, 36, 41 și 42. Continuând, arată că la data de 05.06.2003 recurenta a depus spre înregistrare pe cale internațională, marca individuală combinată. NR. - pentru produse și servicii din clasele 35, 36, 41 și 42. La data de 25.03.2004 intimata a formulat opoziție cu privire la înregistrarea mărcii individuale combinate fig. nr. -, opunând înscrierii mărcii sale 6 mărci naționale, dintre care doar două dintre acestea se opun, celelalte 4 mărci fiind protejate doar pentru clasa de produse 9. mai arată că marca părții pe care o reprezintă protejează în clasa de servicii 42 "studii de proiecte tehnice, servicii și contencios și consultanță juridică, elaborare de programe de calculator, inginerie, expertize tehnice", în timp ce mărcile opuse protejează în aceeași clasă "servicii de consultanță, dezvoltare produse noi, fabricare și publicitate continuă în domeniul semiconductorilor, circuite integrate și dispozitive de memorie hardware și software de calculator, circuite integrate, de dispozitive de calcul, componente de calculator și memorie". Totodată, în ceea ce privește elementele figurative, arată că elementul figurativ al mărcii examinate a părții pe care o reprezintă care stă la baza opoziției este diferit de cel al mărcilor opuse, atât sub aspect geometric, al dimensiunii, cât și sub aspectul culorii. Precizează că culorile revendicate sunt gri, alb și roșu, comparativ cu culoarea neagră a mărcii opuse. Comisia de examinare a opozițiilor a emis Decizia nr. 1318/18.01.2005, prin care a admis în parte opoziția formulată și a admis înregistrarea mărcii individuale combinate fig. nr. - pentru produse și servicii din clasele 36, excluzând clasele 35,41 și 42. Împotriva acestei decizii, intimata a formulat contestație, solicitând admiterea acesteia, desființarea deciziei atacate, respingerea înregistrării mărcii internaționale pentru clasele 35, 36, 41 și 42 susținând că sunt aplicabile dispozițiile art.6 lit.c,d și e din Legea nr. 84/1998 și că mărcile pe care le opun intimații sunt notorii, iar admiterea înregistrării mărcii recurentei le-ar crea prejudicii. Apreciază că, în mod greșit, Comisia de reexaminare a admis contestația și a respins la înregistrare marca recurentei. Mai arată că instanța de fond ar fi trebuit să constate că sunt aplicabile dispozițiile art.6 lit.c,d și e din Legea nr. 84/1998 și să motiveze în acest sens. Subliniază că elementul figurativ al mărcii părții pe care o reprezintă este combinat din culorile gri, alb și roșu, pe când elementul figurativ al mărcilor opuse este negru; caracterele folosite de marca părții pe care o reprezintă sunt scrise cu litere slave în cele două culori, gri și roșu în limba rusă, iar în cazul mărcii opuse sunt litere latine de culoare neagră. Totodată, arată că cele două mărci se adresează unor consumatori avizați, foarte bine informați. De asemenea, arată că instanța de fond a apreciat în mod greșit că există risc de confuzie. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei prin mandatar SC solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 1646/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V- Civilă și menținerea hotărârii nr. 339/19.09.2006 pronunțată de Comisia de Mărci din cadrul OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, ca fiind legală și temeinică. Continuând, arată că marca recurentei se opune mărcilor sale, întrucât notorietatea a fost dovedită și s-a constatat de către OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI și de către Tribunalul București, prin decizia atacată că este aplicabilă cauzei Regula 15 alin.4 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998. Susține că există posibilitatea prejudicierii părții pe care o reprezintă, prin înregistrarea mărcii recurentei. În subsidiar, arată că nu poate fi acceptată nici cererea recurentei privind obligarea OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI la admiterea înregistrării mărcii nr. - pentru produse și servicii din clasa 36 conform Deciziei nr. 1318/18.01.2005 emisă de Comisia de Examinare. Fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul în replică, reprezentantul recurentei S " " învederează că nu a negat notorietatea mărcii opuse, dar instanța de fond nu a motivat în drept sentința atacată.
Curtea reține în pronunțare cererea de recurs formulată de recurenta S " " prin mandatar SC SRL împotriva deciziei civile nr. 1646/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații COMISIA DE MĂRCI DIN CADRUL OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI și prin mandatar SC
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.07.2007 pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă apelanta S " " prin mandatar SC SRL în contradictoriu cu intimații Comisia de Mărci din cadrul OSIM și prin SC SA a declarat apel împotriva Hotărârii nr. 339/19.09.2006 solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, urmare a admiterii apelului să dispună obligarea OSIM să procedeze la admiterea la înregistrare a mărcii individuale combinate fig. Nr. -, pentru produsele și serviciile din clasele 35, 36, 41 și 42, iar în măsura în care se va respinge această cerere, să dispună obligarea OSIM să procedeze la admiterea înregistrării mărcii individuale combinate fig. Nr. - pentru clasele de produse și servicii din clasa 36, conform deciziei nr. 1318/18.01.2005 emisă de Comisia din cadrul OSIM.
În motivarea cererii, apelanta a arătat că la data de 05.06.2003 a depus spre înregistrare pe cale internațională, marca individuală combinată AL cu element figurativ nr. - pentru produsele și serviciile din clasa 35, 36,41 și 42.
La data de 25.03.2004 intimata prin SC SA a formulat opoziție cu privire la înregistrarea mărcii individuale combinate cu element figurativ, nr. -.
În combaterea acestei opoziții, apelanta a arătat că marca sa, fig. nr. -, este înregistrată spre a fi protejată pentru clasele de servicii 35, 36, 41 si 42 iar dintre mărcile opuse doar două au o clasă comună cu marca examinată, clasa 42 și anume marca națională figurativă 25848 care beneficiază de protecție pe teritoriul României cu începere de la data de 05.01.1996 pentru clasele de produse și servicii 9, 37 si 42 și marca națională combinata cu element figurativ nr. 30269 care beneficiază de protecție pe teritoriul României cu începere de la data de 09. 05. 1996 pentru clasele de produse și servicii 9, 37 si 42, celelalte mărci fiind protejate doar pentru clasa de produse 9.
De asemenea, ape1anta a mai arătat că marca sa fig. nr. -, protejează în clasa de servicii 42 "studii de proiecte tehnice, servicii de contencios si consultanță juridică, elaborare de programe de calculator, inginerie, expertize tehnice" în timp ce mărcile opuse protejează în clasa 42 "servicii de consultanță, dezvoltare produse noi, fabricare și publicitate continuă în domeniul semiconductorilor, circuite integrate și dispozitive de memorie hardware si software de calculator, circuite integrate de dispozitive de calcul, componente de calculator și memorie".
Apelanta precizează că elementul figurativ al mărcii AL, care stă la baza opoziției, este diferit de cel al mărcilor opuse atât sub aspect geometric, al dimensiunii, cât și sub aspectul culorilor (culorile revendicate fiind gri, alb și roșu, comparativ cu culoarea neagră a mărcii opuse).
Comisia de examinare a opozițiilor a emis Decizia nr. 1318/18.01.2005 prin care s-a admis în parte opoziția formulată și s-a admis înregistrarea mărcii individuale combinate cu element figurativ nr. - pentru produse și servicii din clasele 36, excluzând clasele 35, 41 si 42.
Apelantul a arătat că în mod greșit s-a pronunțat Comisia de reexaminare cu privire la admiterea contestației și desființarea Deciziei definitive nr. 1069-2004-2/10.02.2006 întrucât, deși intimata a făcut dovada notorietății mărcii sale conform regulii 16 din regulamentul de aplicare al Legii 84/1998, nu sunt incidente dispozițiile Regulii 15 deoarece marca apelantului nu intră in conflict cu mărcile notorii invocate, întrucât se cere protejarea pentru clase diferite.
Cu privire la art. 6 lit. c din Legea 84/1998 apelantul consideră ca in mod greșit s-a pronunțat comisia întrucât în ceea ce privește elementul figurativ nu există nici un risc de confuzie care să includă riscul de asociere pentru anumite servicii din clasele 35, 41 și 42 deoarece elementul figurativ al mărcii examinate AL este diferit de cel al mărcilor opuse atât sub aspect geometric, cât și sub aspectul culorii, raportului dintre dimensiuni și partea scrisă a mărcii.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile legii nr. 84/1998, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998, Codul d e procedură civilă.
La data de 13.09.2007, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, menținerea hotărârii contestate ca fiind legală și temeinică, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea înregistrării mărcii internaționale nr. - cu element figurativ pentru toate serviciile din clasele 35, 36, 41 și 42 pentru care s-a solicitat înregistrarea.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că intimata a făcut dovada unui portofoliu de mărci înregistrate anterior pe cale națională în România, astfel: marca figurativă nr. 22758, ce beneficiază de protecție de la data de 09.05.1995, pentru clasa de produse 09; marca figurativă nr. 25848, ce beneficiază de protecție de la data de 05.01.1996, pentru clasa de produse și servicii 09, 37 și 42; marca figurativă nr. 30269, ce beneficiază de protecție de la data de 05.01.1996, pentru clasa de produse și servicii 09, 37 și 42; marca figurativă nr. 31875, ce beneficiază de protecție de la data de 16.06.1997, pentru clasa de produse și servicii 09; marca figurativă nr. 39907, ce beneficiază de protecție de la data de 21.09.1999, pentru clasa de produse și servicii 09 și marca figurativă nr. 43718, ce beneficiază de protecție de la data de 11.09.2000, pentru clasa de produse și servicii 09.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile legii nr. 84/1998.
Prin decizia civilă nr. 1646 din 13.12.2007, pronunțată în soluționarea apelului, tribunalul a dispus respingerea acestuia ca nefondat, reținând următoarele:
Prin Hotărârea Comisiei de Mărci nr. 39/19.09.2006, a fost admisă contestația formulată de intimata și a fost desființată decizia definitivă nr. 1069-2004-2/10.02.2006, prin care Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a admis în parte la înregistrare marca individuală combinată AL fig. nr. -. Pe cale de consecință, a fost respinsă la înregistrare marca individuală combinată menționată anterior.
Comisia de reexaminare a constatat că s-a făcut dovada notorietății mărcilor pe teritoriul României, în acord cu Regula 16, prin înscrisurile depuse în procedura de opoziție, acesta constând în facturi pentru promovarea produselor comercializate sub mărcile sale, materiale publicitare, cât și dovada comercializării produselor prin intermediul unui distribuitor specializat, respectiv rețeaua de magazine "", rețea de magazine existentă pe întreg teritoriul României.
În acord cu considerentele ce au fundamentat hotărârea apelată, Tribunalul a constatat că mărcile sunt mărci cu un pronunțat caracter distinctiv, bucurându-se de renume datorită notorietății lor, ceea ce face ca mărcile opuse să se bucure de protecția conferită de art. 6 lit. d și e din Legea nr. 84/1998.
Tribunalul a reținut că elementul figurativ are un caracter distinctiv datorită originalității și folosirii frecvente a lui. Aceasta constituie în sine o marcă (în RO, MN -) fiind prezent și în celelalte mărci împreună cu acronimul contestatorului, fiind în fapt chiar logo-ul companiei, care este unul dintre liderii mondiali în domeniul circuitelor integrate, în special microprocesoarelor, dar și în alte domenii IT &
Important în speță s-a apreciat a fi faptul că apelanta a recunoscut notorietatea mărcii intimatei, dar a considerat că marca pe care o deține nu intră conflict cu marca notorie protejată întrucât se cere protejarea pentru clase de produse diferite.
Sub acest aspect Tribunalul a constatat că protecția mărcilor notorii este mai largă decât în cazul celorlalte mărci, astfel că acestea nu trebuie protejate doar prin raportare la clasele de produse pentru care au fost inițial înregistrate ci prin raportare la toate clasele de produse, deoarece în caz contrar ar exista un risc major de diluție a mărcii. Concluzia anterioară rezultă din interpretarea logică a dispozițiilor art. 6 lit. e din legea nr. 84/1998 în care se arată că o marcă poate fi refuzată la înregistrare dacă este identică sau similară cu o marcă notorie în România pentru produse sau servicii diferite de cele la care se referă marca a cărei înregistrare este cerută și dacă, prin folosirea nejustificată a acesteia din urmă, s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii notorii ori această folosire ar putea produce prejudicii titularului mărcii notorii. În același sens, s-a mai reținut că mărcile notorii sunt protejate pe teritoriul României chiar dacă nu sunt înregistrate, din acest punct de vedere apărând ca irelevantă clasa de produse pentru care este protejată notorie marca.
Tribunalul a apreciat ca fiind corecte susținerile intimatei conform cărora în testarea asemănării mărcilor, acestea trebuie comparate ca un întreg, trebuind acordată o pondere mai mare elementelor comune care ar putea duce la confuzie, în timp ce diferențele trecute cu vederea de consumatorul obișnuit, nu trebuie accentuate.
Existența unor mărci în serie înregistrate de către același proprietar, ce au în componența lor un element comun (figurativ) conduc consumatorii la asocierea respectivelor mărci cu o sursă comună, iar aceștia, în mod evident, vor fi tentați să facă aceeași presupunere cu privire la orice marcă ce conține același element.
Independent de dimensiune și culoare, Tribunalul a constatat din simpla comparare a elementului figurativ al mărcilor notorii deținute de către intimată cu elementul figurativ al mărcii opuse, că există un risc de confuzie și de asociere.
În speță a fost apreciat ca relevant faptul că elementul figurativ al mărcii anterioare este fantezist, fără a avea o semnificație în sine, deoarece nu poate fi circumscris unei figuri geometrice clasice, ceea ce înseamnă că preluarea respectivului element aproape în totalitate în cadrul unei alte mărci induce în percepția consumatorului ideea de asemănare și creează confuzie între produsele cărora li se aplică mărcile opuse.
În ce privește elementul figurativ al mărcilor aflate în discuție, există posibilitatea evidențierii unui risc de confuzie chiar și pentru anumite servicii din clasele 36 ceea ce înseamnă că nu poate fi menținută soluția Comisiei de examinare prin care a fost admisă în parte opoziția și a fost admisă la înregistrare marca doar pentru produse și servicii din clasa 36.
Față de asemănările evidente dintre elementul figurativ al mărcii intimatei și cel al mărcii apelantei, Tribunalul a concluzionat în sensul că soluția de respingere la înregistrare a mărcii ulterioare se impune, în cauză, chiar și dacă prima marcă nu ar fi notorie, deoarece ar fi vorba de o marcă similară cu o marcă anterioară ce este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, astfel că ar exista un risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară (art. 6 lit. c din legea nr. 84/1998).
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs, în calitate de mandatară a SP. " ", susținând că hotărârea instanței de apel este criticabilă sub mai multe aspecte
Raționamentul urmat de instanță, a susținut aceasta, este corect, cu amendamentul că nu se potrivește speței în cauză.
Astfel referitor la punctul ) instanța are perfectă dreptate, acesta este textul de lege aplicabil unei mărci la înregistrare. Aceasta poate fi respinsă dacă se regăsește printre altele și oricare din prevederile art.6 din Legea 84/1998. Mai departe trebuia demonstrat că în speță s-ar aplica dispozițiile art. 6 lit. d și e, ceea ce instanța nu a mai făcut, ci doar și-a însușit punctul de vedere al Comisiei de din cadrul OSIM.
Referitor la punctul b), elementele figurative ale mărcilor în discuție diferă astfel: elementul figurativ al mărcii examinate este diferit de cel al mărcilor opuse și anume:
1) aspectul geometric
- elementul constitutiv al mărcii diferă de cel al mărcilor opuse prin elementul component mai mic, respectiv cel gri, care este realizat din doua trapeze drepte regulate care se unesc prin latura comuna unghi ascuțit;
- componenta mică a elementului figurativ al mărcilor este constituit din doua paralelograme.
2) culoarea
- elementul figurativ al mărcii este combinat din culorile gri, alb și roșu, pe când elementul figurativ al mărcilor opuse este negru;
3) raportul dintre dimensiuni
- cele doua componente ale elementului figurativ al mărcii sunt mai robuste, mai groase, pe cănd cele două componente ale elementului figurativ al mărcilor opuse sunt mai subțiri, mai suple, mai ascuțite;
4) partea scrisă a mărcii
- partea scrisă a mărcii care este atașată elementului figurativ pentru cele două mărci sunt total diferite: în cazul marcii depusă spre înregistrare, partea scrisă este cu litere slave, în cele două culori gri și roșu în limba rusă, pe când în cazul mărcii opuse, partea scrisă este cu litere latine cu negru.
Referitor la punctul c) recurenta declară că este de acord cu teoria conform careia în testarea asemănărilor mărcilor acestea trebuie comparate ca un întreg, trebuind acordată o pondere mai mare elementelor comune care ar putea conduce la confuzie, în timp ce diferențele trecute cu vederea de consumatorul obișnuit nu trebuie accentuate. Dar, susține aceasta, instanța trebuia să analizeze aplicarea acestei teorii speței. în speță diferă fundamental, atât în ce privește denumirea (scrisă cu caractere slave ce nu sunt la îndemana consumatorului necunoscător al limbilor slave), cât și sub aspectul desenului, diferit. Prin urmare, analiza macilor în cauza îi este chiar favorabilă recurentei, întrucât diferențele între mărcile în cauză sunt majore.
Referitor la punctul d) de asemenea rationamentul nu este aplicabil speței, întrucât mărcile în cauză fiind diferite fundamental, inclusiv în privința elementului figurativ, nu pot induce publicului apartenența la aceeași sursă.
Referitor la punctul e), -elementele figurative diferă atat sub aspectul formei cât și sub aspectul culorii, dimensiunilor precum și a părții scrise care în cazul mărcii recurentei este transpusă în limba slavă, astfel încât în speță nu avem de a face cu o asemănare sau confuzie în randul consumatorilor.
Referitor la punctul f) față de opinia instanței în ceea ce priveste elementul figurativ al mărcilor aflate în discuție, în sensul că ar exista posibilitatea evidențierii unui risc de confuzie chiar și pentru anumite servicii din clasa 36, această opinie nu are un raționament expus în susținere.
Referitor la punctul g) prin care instanța însărcinată cu judecarea apelului a conchis că soluția de respingere a apelului se impune chiar dacă mărcile opuse nu ar fi fost notorii, întrucât marca recurentei ar fi similara cu o marcă anterioară ce este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, astfel că ar exista un risc de confuzie pentru public incluzând și riscul de asociere cu o marcă anterioară (art.6 lit.c din legea 84/1998), recurenta a susținut că singurul argument pe care s-a bazat raționamentul instanței în respingerea apelului a fost tocmai protecția dusă la paroxism de care se bucură titularii mărcilor notorii, ori, în lipsa elementului de notorietate, acest argument invocat de instanță nu stă în picioare.
Domeniul căruia i se adresează marca depusă spre înregistrare este foarte îngust specializat, complet diferit și de înaltă calificare.
opuse se adresează unui segment de consumatori ultra specializați, pentru care deosebirile menționate sunt suficient de mari pentru a exclude posibilitatea confuziei.
Ca urmare, recurenta a solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, desființarea în totalitate a Hotarârii civile nr. 1646/13.12.2007 pronunțată de Tribunalul B Sectia a V-a Civilă, iar rejudecând cauza în fond, să fie desființată Hotararea nr.339/19.09.2006 emisă de Comisia de Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii și Mărci, totodată să fie obligat Oficiul de Stat pentru Inventii și Mărci să procedeze la admiterea înregistrarii mărcii individuale combinate fig. nr.- pentru produse și servicii din clasele 35, 36,41 si 42.
În subsidiar, în măsura în care va fi respinsă cererea, se solicită obligarea Oficiului de Stat pentru inventii și Mărci să procedeze la admiterea înregistrării mărcii individuale combinate fig. nr.- pentru produse și servicii din clasa 36 conform Deciziei nr.1318/18.0 1.2005 si a Deciziei definitive nr.1069-2004-2/10.02.2006 emisă de Comisia de Examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.
Intimata a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea recursului ca nefondat, susținând, în dezvoltarea apărărilor sale, atât elementul de notorietate, dovedită în cauză, a mărcilor sale înregistrate, cât și existența unui risc de confuzie și asociere determinat de similaritatea elementului figurativ.
Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere motivele de recurs și întâmpinarea formulată în cauză de către intimată, Curtea constată recursul ca nefiind fondat.
Curtea reține, ca un prim aspect esențial în analiza cauzei că recurenta nu contestă notorietatea mărcilor înregistrate aparținându-i intimatei, astfel încât susținerile formulate atât în fața instantei de apel, cât și în recurs, în legătură cu analiza cauzei din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 6 lit. a, b și c sunt inutile, nu în raport de acestea fiind respinsă la înregistrare marca individuală combinată fig. nr.-.
Referirea pe care atât Comisia de din cadrul OSIM cât și instanța de apel au făcut-o în legătură cu incidența în cauză a dispozițiilor art. 6 lit c din Legea nr. 84/1998 a privit, în mod exclusiv, considerentele în raport de care Comisia de examinare opoziții mărci s-a pronunțat, anterior deci luării în considerare a caracterului notoriu al mărcilor intimatei, asupra existenței unui risc de confuzie incluzând și riscul de asociere pentru serviciile din clasele 35, 41 și 42, cu consecința excluderii de la protecție pentru serviciile incluse în aceste clase.
Odată recunoscut caracterul notoriu al mărcilor aparținându-i intimatei, analiza cauzei se circumscrie exclusiv dispozițiilor art. 6 lit. d și e din Legea nr. 84/1998, potrivit cărora o marcă este refuzată la înregistrare, dacă:
,d) este identică sau similară cu o marcă notorie in România pentru produse sau servicii identice sau similare, la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii;
e) este identică sau similară cu o marcă notorie în România pentru produse sau servicii diferite de cele la care se referă marca a cărei înregistrare este cerută și dacă, prin folosirea nejustificată a acesteia din urmă, s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii notorii ori această folosire ar putea produce prejudicii titularului mărcii notorii"
Potrivit regulii 15 (4) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 84/1998, aprobat prin HG nr. 833/1998,O marcă este considerată ca fiind în conflict cu o marcă notorie atunci când această marcă sau unul dintre elementele sale esențiale constituie:
a) o reproducere, o imitație, o traducere sau o transliterare, care pot crea o confuzie cu marca notorie și când marca sau unul din elementele sale esențiale face obiectul unei cereri de înregistrare ori al unei înregistrări pentru produse sau servicii identice sau similare față de produsele sau serviciile la care marca notorie se aplică;
b) o reproducere, o imitație, o traducere sau o transliterare, care pot crea confuzie cu marca notorie și atunci când marca sau unul din elementele sale esențiale face obiectul unei cereri de înregistrare ori al unei înregistrări pentru produse sau servicii diferite față de produsele sau serviciile la care marca notorie se aplică, dacă cel puțin una din condițiile de mai jos sunt îndeplinite:
- utilizarea mărcii indică o legătură între proprietarul mărcii notorii și produsele sau serviciile pentru care marca face obiectul unei cereri de înregistrare sau este înregistrată, utilizare care ar risca să cauzeze prejudicii proprietarului mărcii notorii;
- utilizarea mărcii riscă să aducă atingere caracterului distinctiv al mărcii notorii;
- prin utilizarea mărcii s-ar beneficia pe nedrept de caracterul distinctiv al mărcii notorii."
Marca depusă spre înregistrare este formată dintr-o formă geometrică fantezistă și elementul verbal constituit din litere de tipar în grafie slavă, în culorile gri si roșu.
considerate notorii și care se opun înregistrării conțin elementul figurativ - formă geometrică, precum și elementul verbal, asociat și unor alte elemente verbale.
Astfel cum s-a reținut atât în hotărârea Comisiei de, cât și în decizia pronunțată în apelul declarat împotriva acesteia și cum, de altfel, refuză să accepte recurenta, elementul figurativ al mărcilor opuse reprezintă, în acord cu dispozițiile anterior citate,,unul din elementele esențiale" ce conferă un puternic caracter distinctiv și care este protejat distinct ca marcă, sub nr. MN -, pentru clasele de produse 09, 37 și 42.
Acest element figurativ, esențial, este reprodus până la identitate în conținutul mărcii depuse spre înregistrare, constituind o imitație, în cadrul căreia elemente cum sunt cele identificate de către recurentă - dimensiuni mai mici, culori diferite, raport între dimensiunile celor două componente ale elementului figurativ, reprezintă aspecte de diferențiere minore și care pot fi ușor trecute cu vedere de un consumator obișnuit.
Elementul verbal, acronim al denumirii societății intimate, este la rândul său un element esențial, prin raportare la notorietatea mărcii ce s-a impus sub această denumire, devenită logo al companiei considerată unul din liderii mondiali în domeniul în care activează.
Elementul verbal al mărcii depusă spre înregistrare reprezintă o simplă transliterare, în grafie slavă, a elementului verbal din mărcile ce se opun la înregistrare, astfel încât conflictul creat între marca depusă și mărcile notorii este unul prezumat de lege, potrivit dispozițiilor anterior citate.
Din această perspectivă, simpla similaritate a mărcii depuse cu oricare din mărcile notorii ce au fost opuse la înregistrare este suficientă pentru a fi refuzată înregistrarea, atât pentru produse sau servicii identice sau similare (art. 6 lit. d din lege) cât și pentru produse sau servicii diferite (art.6 lit e), dacă, pentru această ultimă situație, s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii notorii ori această folosire ar putea produce prejudicii titularului mărcii notorii.
În cauză nu se pune problema unei protecții,dusă la paroxism", a mărcilor intimatei, astfel cum a susținut recurenta, ci a acelei protecții ce legislația o acordă mărcilor notorii, justificate sub aspectul perioadelor îndelungate de protecție în care au fost utilizate, gradului mare de utilizare și ariei geografice în cadrul căreia au fost utilizate, prestigiului obținut pe această cale, în directă legătură cu calitatea produselor comercializate sub marca în discuție și, nu în ultimul rând, cu costurile de reclamă și publicitate implicate în dobândirea caracterului notoriu.
În raport de aceste elemente se analizează și condițiile impuse prin dispozițiile anterior citate cuprinse în art. 6 lit. e din lege, oricare din aceste condiții, posibil a fi îndeplinită, fiind suficientă pentru a se dispune respingerea de la înregistrare a mărcii analizate.
Recurenta nu a adus, sub acest aspect, nici un argument convingător în privința motivului pentru care ar fi procedat la alegerea mărcii depusă spre înregistrare într-o formă întratât de asemănătoare cu cea care se regăsește în mărcile intimatei, opuse.
Gradul mare de asemănare al mărcii depuse cu mărcile notorii ce i se opun conduc la concluzia, împărtășită de instanța de apel că, cel puțin, consumatorul obișnuit ar putea stabili o legătură între proprietarul mărcii notorii și produsele sau serviciile pentru care marca recurentei ar fi înregistrată, în ipoteza admiterii cererii acesteia, indiferent de clasele de produse.
Curtea nu împărtășește argumentele recurentei, potrivit cărora, dat fiind domeniul căruia i se adresează marca, unul specializat, diferit și de înaltă calificare, riscul de confuzie sau de asociere ar fi exclus.
Existența unei familii de mărci înregistrate de același proprietar - intimata, pot conduce consumatorii, indiferent de eventuala înaltă calificare a acestora, la asocierea respectivelor mărci cu un producător comun, astfel că orice marcă nouă înregistrată, având în componența sa elementul comun figurativ, cum și elementul verbal creat prin transliterare, îi pot conduce pe acești consumatori către aceeași concluzie.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că atât decizia recurată cât și Hotărârea Comisiei de din cadrul OSIM au fost date cu aplicarea corectă a dispozițiilor speciale de protecție a mărcilor notorii, astfel încât argumentele recurentei nu pot conduce la acceptarea înregistrării mărcii depuse de aceasta spre înregistrare, recursul urmând a fi respins ca nefondat, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
Se va lua act ca nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta S " " prin mandatar SC SRL împotriva deciziei civile nr. 1646/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații COMISIA DE MĂRCI DIN CADRUL OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI și prin mandatar SC, ca nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
- -
GREFIER
Red. /2.ex./23.12.2008
Tribunalul București, Secția a V-a Civilă
Judecători: și
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Andreia Liana Constanda
