Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 451/2009. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 451

Ședința publică de la 03 Iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 2: Scripcariu Gabriela

JUDECĂTOR 3: Dumitrescu Daniela

Grefier - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr.33 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr- având ca obiect "liberare provizorie sub control judiciar.

Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat, care depune la dosar delegație de substituire a av., apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că la termenul de judecată anterior cauza a fost amânată pentru lipsa dosarului de urmărire penală nr. 767/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, că așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr.767/P/2009 din 30 iunie 2009 emisă de care Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, adresă ce a fost primită la dosar după terminarea ședinței de judecată de la termenul anterior, dosarul de urmărire penală a fost înaintat la Tribunalul Iași la data de 4 iunie 2009 pentru soluționarea propunerii de prelungire a măsurii de arest preventiv luată față de inculpatul, că a fost înaintat în vederea atașării la prezenta cauză dosarul de urmărire penală mai sus menționat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Interpelat fiind, inculpatul recurent arată că își menține recursul promovat și nu are de formulat cereri prealabile.

Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.

Avocat pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că a învederat acestuia dispozițiile art. 160 ind. 2 Cod procedură penală, raportat și la infracțiunea presupus a fi fost comisă de către acesta, motiv pentru care urmează a se aprecia cu privire la recursul de față. Inculpatul solicită a se avea în vedere situația lui familială foarte grea, împrejurarea că are în întreținere doi copii minori, dorind să fie judecat în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că cererea formulată de inculpat nu este admisibilă, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 160 ind. 2 Cod procedură penală, motiv pentru care în mod legal și temeinic prima instanță a respins această cerere. Pe aceleași considerente, recursul promovat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului promovat și punerea lui în libertate pentru a se putea îngriji de cei doi copii, care în prezent sunt în grija mamei sale, care este bolnavă și nu se poate ocupa de ei.

Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior deliberării,

Curtea,

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 33/19.06.2009 a Tribunalului Iași, în baza art. 160 ind. 8a alin. 6 Cod proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul, fiul lui și -, născut la 30.11.1979, în, domiciliat în, jud. I, în prezent deținut în Arestul I, privind liberarea sa provizorie sub control judiciar, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 62/U din 12.05.2009 (emis de Tribunalul Iași în baza încheierii date în dosarul nr-).

Pentru a dispune astfel, instanța fondului a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub numărul -, inculpatul, în stare de arest preventiv în dosarul nr. 767 /P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, cercetat pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 62/U din 12.05.2009.

În motivarea cererii sale scrise, inculpatul invocat, în esență, aspecte ce țin circumstanțele sale personale, cu referire la faptul ca are 3 copii minori în întreținere, rămași acum în grija mamei sale, persoană în vârstă și cu numeroase afecțiuni, astfel că dorește să fie cercetat în stare de libertate, sub control judiciar.

Condițiile privind admisibilitatea în principiu a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sunt cele cuprinse în art. 160 ind. 6 Cod proc. pen. condiții pe deplin verificate în cauză, în sensul că cererea de liberare sub control judiciar este obiectiv încuviințată, persoana care a folosit-o este una din persoanele cărora legea le conferă beneficiul acesteia, iar cererea are pertinența funcțională întrucât poate conduce la satisfacerea intereselor părții.

Raportat acestor constatări instanța de fond a stabilit că cererea inculpatului întrunește condițiile de admisibilitate în principiu, întrucât respectă condițiile de formă prevăzute de art. 160 ind. 6 Cod proc. pen.

Prealabil soluționării cauzei pe fond, în temeiul disp. art. 160 ind. 8a Cod proc. pen. s-a procedat la ascultarea inculpatului, aducându-i la cunoștință disp. art. 70 alin. 2 Cod proc. pen, iar acesta s-a prevalat de dreptul la tăcere.

Analizând cererea inculpatului pe fondul ei, asupra temeiniciei, tribunalul a constatat următoarele că potrivit art. 160 ind. 1 Cod proc. pen. în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune.

Disp. art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod proc. pen. prevăd o condiție pozitivă cu privire la fapta penală, în sensul că liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor din culpă sau în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 18 ani, în timp ce alin. 2 al aceluiași articol prevede condiții negative, liberarea provizorie sub control judiciar neputând fi acordată atunci când există date că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, s-a constatat că inculpatul este cercetat sub acuzația săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la data de 08.05.2009, ar fi lovit-o pe minora, în vârstă de 1 an și 4 luni cu pumnul și palmele provocându-i numeroase leziuni în zone vitale ale corpului, fracturi craniene, fracturi costale și contuzii în zona toracică și abdominală.

Relativ la limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, prima instanță a constatat că limita maximă în cazul infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul este de 25 de ani închisoare, depășind astfel limita de 18 ani închisoare prevăzută de art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod proc. pen.

Este adevărat că inculpatul este cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, iar conform disp. art. 21 alin.2 Cod penal, tentativa se sancționează cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului și jumătatea maximului prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată, însă, la analiza condiției înscrisă în art. 160 ind. 2 alin.1 Cod proc. pen trebuie avută în vedere pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta și nu pedeapsa care poate fi aplicată cu ocazia individualizării judiciare.

,pedeapsă prevăzută de lege folosită în textul art. 160 ind. 2 alin.1 Cod proc. pen. este definită de art. 141 ind. 1 Cod penal care prevede că prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Conform disp. art. 503 Cod proc. pen. termenii sau expresiile al căror înțeles este anume explicat în Codul penal au același înțeles și în legea de procedură penală, astfel că definiția dată de Codul penal acestei expresii are aplicabilitate și la stabilirea înțelesului expresiei din art. 160 ind. 2 alin.1 Cod proc. pen.

În consecință, pentru considerentele expuse în cele ce preced, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă de la 15 la 25 ani închisoare, neputând fi luată în considerare pedeapsa ce ar putea fi aplicată ca efect al prevederilor art. 21 Cod penal.

Față de aceste împrejurări, s-a constatat că în cauză nu este îndeplinită condiția privitoare la limita maximă de pedeapsă prevăzută de art. 160 ind.2 alin.1 Cod proc. pen. ceea ce a făcut ca verificarea celorlalte condiții prev. de alin.2 al textului menționat să fie inutile.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea recursului formulat, inculpatul a solicitat să se aibă în vedere situația familială foarte grea, împrejurarea că are în întreținere doi copii minori, care în prezent sunt în grija mamei sale, care este bolnavă și nu se poate ocupa de ei. solicitat admiterea recursului promovat și punerea lui în libertate sub control judiciar.

Verificând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat pentru aspectele care vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 160 indice 1 Cod procedură penală "în cursul procesului penal învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar.", iar potrivit art. 160 indice 2 alin. 1 Cod procedură penală, "liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda numai în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani".

Inculpatul este cercetat sub acuzația săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la data de 08.05.2009, ar fi lovit-o pe minora, în vârstă de 1 an și 4 luni cu pumnul și palmele provocându-i numeroase leziuni în zone vitale ale corpului, fracturi craniene, fracturi costale și contuzii în zona toracică și abdominală, limita maximă în cazul infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul fiind pedeapsa de 25 de ani închisoare, depășind astfel limita de 18 ani închisoare prevăzută de art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod proc. pen.

Astfel, se constată că în mod corect instanța de fond a reținut că deși inculpatul este cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, iar conform disp. art. 21 alin.2 Cod penal, tentativa se sancționează cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului și jumătatea maximului prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată, la analiza condiției înscrisă în art. 160 ind. 2 alin.1 Cod proc. pen trebuie avută în vedere pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta și nu pedeapsa care poate fi aplicată cu ocazia individualizării judiciare. De altfel, prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Pentru aceste considerente recursul declarat în cauză de inculpatul va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile legale care reglementează plata cheltuielilor judiciare,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN MUNELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 33 din data de 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-, pe care o menține.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat din oficiu se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 03.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Tehnored.

07.07.2009

Judecător de fond: -

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 07.07.2009

CĂTRE

ARESTUL

Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 451 din 03.07.2009 privind pe inculpatul recurent, fiul lui și -, născut la 30.11. 1979, pentru a fi înmânat acestuia.

Președinte, Grefier,

- - - -

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 03.07.2009

CĂTRE

ARESTUL

Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 451 din 03.07.2009 privind pe inculpatul recurent, fiul lui și -, născut la 30.11. 1979, un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.

Președinte, Grefier,

- - - -

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 03.07.2009

CĂTRE

TRIBUNALUL IAȘI

Urmare adresei dumneavoastră nr- prin care ne solicitați să vă înaintăm dosarul de urmărire penală nr. 767/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, vă înaintăm alăturat dosarul solicitat.

PREȘEDINTE,

Judecător, - - GREFIER,

- -

Președinte:Scriminți Elena
Judecători:Scriminți Elena, Scripcariu Gabriela, Dumitrescu Daniela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 451/2009. Curtea de Apel Iasi