Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 520/ DOSAR NR-
Ședința publică din 31 iulie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Laura Popa judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Covasna
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 29 iulie 2009 în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat, declarație în raport cu care, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 29 iulie 2009, iar pe cale de consecință, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
În dezvoltarea motivelor de recurs, arată în esență că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 160/2 Cod procedură penală, dat fiind că inculpatul se află într-o situație deosebită, respectiv riscă să-și piardă locuința cât și bunurile aflate acolo, se confruntă cu o serie de probleme de sănătate, actele medicale care atestă această împrejurare aflându-se în locuința din. Mai mult decât atât, acesta a colaborat cu organele de urmărire penală, nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut un loc de muncă anterior arestării preventive, nu s-a sustras de la urmărire, dimpotrivă, la momentul emiterii mandatului de arestare se afla în Germania de unde s-a întors, iar după două zile a fost arestat. În ipoteza în care se va admite cererea, solicită a se lua act că inculpatul se obligă să respecte toate regulile ce-i vor fi impuse de instanță.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului, apreciind că încheierea pronunțată de Tribunalul Brașov prin care s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar este legală și temeinică.
Susține că față de inculpatul se efectuează investigații penale de către DIICOT pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 93/2003, raportat la art. 2 pct. b lit. 18 din Legea nr. 39/2003 și respectiv art. 26 Cod penal raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, împotriva acestuia fiind luată măsura arestării preventive la data de 10 iunie 2009. Deși formal nu există interdicția de acordare a liberării provizorii, pentru aplicarea acestei instituții trebuie ca inculpatul să prezinte o serie de garanții că ar avea o bună comportare după punerea în libertate și că nu va influența bunul mers al anchetei. După cum este de observat din actele dosarului, față de inculpat s-a emis mandat de arestare preventivă în lipsă și cu toate că s-a întors în țară s-a sustras în continuare de la urmărirea penală, de asemenea, acesta este cercetat pentru infracțiuni deosebit de grave, a avut o participație importantă în săvârșirea faptelor de care este acuzat.
Văzând maniera infracțională folosită de inculpat, împrejurarea că în speță sunt implicați un număr de 25 inculpați, că fiecare avea misiuni bine stabilite și nu în ultimul rând prejudiciul mare cauzat părților vătămate, consideră că în mod corect Tribunalul Brașova procedat la respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, soluție care solicită a fi menținută și în recurs.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, obligându-se să respecte condițiile ce decurg din instituția liberării provizorii sub control judiciar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 29 iulie 2009, Tribunalul Brașova respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul, apreciind că, în cauză, raportat la probele administrate, nu sunt îndeplinite cerințele art. 1602Cod procedura penala.
S-a reținut că deși formal nu există interdicția de acordare a liberării provizorii, la acest moment procesual lăsarea în libertate a acestui inculpat ar aduce atingere scopului procesului penal astfel cum este reglementat prin dispozițiile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală și principiului aflării adevărului.
Văzând circumstanțele reale ale faptelor - anvergura modului de desfășurare a activității infracționale având ca scop fraude informatice, modul de operare, existența unor indicii temeinice privind participarea a încă aprox 25 de inculpați,constituiți într-un grup piramidal,cu diferite eșaloane,existând indicii că inculpatul ar fi făcut parte dintr-un eșalon intermediar,nefiind o simplă,săgeată",având deci o participație importantă,făcând demersuri atât pentru racolarea dar și pentru însoțirea inculpaților din eșalonul inferior (participația fiecărui inculpat urmează a fi stabilită prin cercetările care se efectuează în continuare), și colectarea banilor sustrași neautorizat din conturile unui nr. mare de persoane vătămate, profitându-se de naivitatea acestora, valoarea ridicată a prejudiciului, insecuritatea cauzată în circuitul bancar și în încrederea populației în siguranța sumelor de bani depuse în conturile bancare,amploarea acestui fenomen infracțional informatic în prezent, dar și circumstanțele personale ale acestuia,fără o locuință și ocupație stabilă,care s-a sustras cercetărilor fiind necesară o intervenție în forță a organelor de poliție,Tribunalul apreciază că la acest moment procesual cererea este vădit neîntemeiată.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea cererii și judecarea în stare de libertate deoarece sunt îndeplinite toate condițiile cerute de textul de lege pentru dispunerea liberării provizorii, circumstanțele sale personale fiindu-i favorabile.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, instanța de recurs constată ca recursul declarat de inculpata nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea nr. 77 din data de 10 iunie 2009, Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului recurent pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 pct. b lit. 18 din Legea nr. 39/2003, de apartenență la unui grup care nu este grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii de infracțiuni informatice și art. 26 din pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin 2. pen. de complicitate la fraudă informatică, în formă continuată, în condițiile art. 33 lit. a pen.
În fapt, s-a reținut că în luna mai 2009 s-a asociat împreună cu alte persoane și au cooperat cu vinovăție la comiterea unor fraude informatice, constând în transferarea unor sume de bani fraudulos, pe internet, din conturile unor persoane deschise la Bank, de către alți membrii ai grupului care s-au logat neautorizat în sistemul, folosind datele relevante ale titularilor conturilor obținute prin phishing în alte conturi pe care și le-au deschis în acest scop la Bank, inculpații, G, și alții, determinând retragerea în perioada menționată, de regulă în aceeași zi, a unei sume ce depășește 64.047 lei și 1000 euro.
La data de 3 iulie 2009, instanța de judecată a pus în executare mandatul de arestare preventivă emis în lipsă, procedând conform normelor procedurale.
Inculpatul a formulat prezenta cerere, solicitând punerea sa în libertate întrucât este integrat social, nu are antecedente penale, riscă să își piardă locuința în care locuiește fără forme legale, se afla în Germania la momentul dispunerii arestării, a colaborat cu organele judiciare, astfel ca poate fi cercetat în stare de libertate.
Potrivit dispozițiilor art. 160^2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Totodată, ea nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
De asemenea, dispozițiile art. 160^8a Cod procedura penala prevăd că, în cazul în care se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cererea este întemeiată, instanța admite cererea și dispune punerea în libertate provizorie a învinuitului sau inculpatului.
Analizând cererea formulată de inculpat prin prisma actelor aflate la dosarul cauzei, se constată că aceasta nu este întemeiată.
Chiar daca condițiile formale cerute de textul de lege antementionat sunt îndeplinite, materialul probatoriu administrat în cauza dovedește faptul că nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatei, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică.
În cauza, menținerea arestării preventive este justificată de buna desfășurare a procesului penal, potrivit dispozițiilor art. 136. pr.pen. Instanța de fond a analizat în mod corect incidența dispozițiilor art. 143, ajungând la concluzia că există indicii temeinice că inculpatul a comis fapte prevăzute de legea penală care conduc la presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit faptele, astfel cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere condițiile concrete în care s-au comis faptele, modul de operare și mijloacele folosite, astfel cum rezultă din probele aflate la dosarul cauzei, caracterul organizat și numărul de persoane implicate, obiectul infracțiunilor (fraudă prin intermediul unor mijloace informatice), consecințele produse, precum și rezonanța socială pe care o au astfel de fapte în conștiința cetățenilor, instanța de recurs constată că menținerea arestării preventive in continuare fata de inculpat este justificată de buna desfășurare a procesului penal, cererea inculpatului de liberare provizorie nefiind întemeiată.
Circumstanțele personale invocate de inculpat in favoarea sa, ținând de lipsa antecedentelor penale, de ocuparea unei poziții respectabile in societate nu sunt suficiente, raportat la ansamblul circumstanțelor existente in cauza, pentru a considera ca lăsarea in libertate a inculpatului este oportună. Acestea vor fi însa avute in vedere cu ocazia soluționării pe fond a cauzei, potrivit art. 72 Cod penal.
Ținând seama de considerentele expuse, față de dispozițiile art. 1609Cod procedura penala, Curtea de Apel va respinge, în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. ca nefondat recursul declarat și va menține încheierea recurată, obligând recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. 2.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 29 iulie 2009 în dos. nr-, pe care o menține.
În baza art. 189. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și se include în cheltuielile judiciare.
În baza art. 192 alin. 2. proc. pen. obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
GREFIER
Red. LP/24.08.2009
Dact.BD/31.08.2009 - 2 ex.
Jud. fond
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alexandru Șerban, Nicoleta Hădărean