Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 53/2009. Curtea de Apel Brasov

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

- ROMÂNIA -

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 53/R DOSAR NR-

Ședința publică din data de 8 iunie 2009

PREȘEDINTE: Alina Mandu JUDECĂTOR 2: Elena Barbu

- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu

- - - Judecător

- - - Grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public B. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat, apărător ales.

Procedură îndeplinită.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 Cod procedură penală.

Avocat susține recursul formulat de inculpat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar. Instanța nu a avut în vedere elementele pe care ar trebui să le vadă în acest stadiu procesual, referindu-se la gradul de pericol social generic și concret al faptei.

Una din condițiile ce trebuie îndeplinite pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar este aceea a inexistenței datelor că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni. Deși se face referire la acest aspect nu sunt menționate argumentele ce au stat la baza acestei concluzii.

faptul că gradul de pericol social este cel prevăzut de legiuitor și din acest punct de vedere infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat să se încadreze între cele care permit accesul la această instituție juridică și că nu există date concrete că inculpatul ar intenționa să comită alte infracțiuni. Din acest punct de vedere motivarea primei instanțe este lipsită de elementele concrete care trebuie ancorată în prezenta cauză nu în alte cauze.

Ca elemente concrete sunt două și anume: atitudinea inculpatului la percheziție domiciliară care a necesitat intervenția în forță și faptul că a încercat să ascundă cele două măști de bancomat împrejurări care nu pot dovedi faptul că inculpatul încearcă să comită noi infracțiuni. Tot ca un argument străin folosit de către instanță se referă la faptul că mai multe instanțe au reținut că sunt incidente dispozițiile art. 143. pr.pen. În acest moment instanța era datoare să verifice dacă condițiile concrete existente mai impun menținerea acestei măsuri sau dacă au apărut elemente noi care să justifice măsura dispusă. Susține că din punctul de vedere al acuzării nu au apărut elemente noi incriminatoare care să determine menținerea în continuare a inculpatului în stare de arest preventiv. Pe parcursul urmăririi penale au fost efectuate trei acte de urmărire și anume au fost prelevate probe ADN și au fost efectuate două expertize informatice al căror rezultat este negativ. S-au solicitat relații de la Ambasadele Germaniei și Olandei pentru a se verifica existența urmelor pe cardurile folosite în aceste țări. Este un domeniu care vizează alte infracțiuni care nu vizează obiectul cauzei și nici nu s-a dispus extinderea procesului penal. Unul din argumentele reținute de prima instanță este și recrudescența faptelor însă face referire la folosirea mijloacelor de plată în mod ilegal ceea ce nu face obiectul cauzei. Urmărirea penală nu a fost începută pentru astfel de fapte, nu a fost extinsă și nici nu i-au fost aduse la cunoștință inculpatului astfel de fapte. Învinuirea este aceea că a deținut echipamente în vederea falsificării de mijloace electronice.

Susține că prima instanță nu a examinat probele noi care să confirme susținerile inculpatului în sensul că a procurat patru cititoare de carduri care nu servesc la falsificarea mijloacelor de plată electronice. de carduri sunt nefuncționale întrucât le lipsește softul astfel că nu pot servi la falsificarea unor mijloace de plată electronice. celor trei cititoare de card nefuncționale nu pot servi scopului prevăzut de lege. C de-al patru cititoare de carduri nedezmembrat nu poate fi folosit pentru că nu are softul. Față de lipsa apariției unor elemente care să justifice menținerea măsurii arestării preventive apreciază că sunt îndeplinite condițiile liberării provizorii sub control judiciar.

Inculpatul a precizat că nu a cunoscut legislația în domeniu, a făcut achiziția în mod public, a avut pagină de internet, a cumpărat echipamentul în scopul de a-l examina.

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Reprezentanta parchetului invederează instanței că au fost reținute ca și temei al arestării preventive dispozițiile art. 148 lit.c și f pr.pen. Curtea de APEL BRAȘOV prin încheierea nr. 50/2009 s-a dispus pentru prima dată prelungirea măsurii arestării preventive începând cu 30 mai 2009, cererea de liberare provizorie fiind formulată la data de 5 iunie 2009. La data de 29 mai 2009 Curtea de APEL BRAȘOVa apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și a dispus prelungirea în continuare a acestei măsuri.

În ceea ce privește instituția liberării provizorie sub control judiciar din dispozițiile procedurale în materie rezultă că pe lângă limitele de pedeapsă mai există și condiția reglementată de dispozițiile art. 160/2 alin.2, art. 160/8a pr.pen. și se referă la temeinica unei astfel de cereri. De principiul cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost admisă însă instanța de fond procedând la analiza condițiilor concrete a apreciat cererea ca fiind neîntemeiată. În condițiile în care s-a dispus prelungirea arestării preventive, în condițiile în care din 29 mai 2009 și până la 5 iunie 2009 nu au apărut elemente noi care să justifice judecarea inculpatului în stare de libertate apreciază că încheierea atacată este legală și temeinică astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că unele aspecte invocate nu au fost înțelese de către instanță, făcând referire la diferența dintre ridere și dispozitive de copiat datele de pe magnetică. Nu este vorba de dispozitive de copiat date ci de card ridere. În anul 2007 căutând carduri pentru firma sa de taximetrie a constatat lipsă furnizorilor în România. În anul 2008 când activitatea de taxi înregistra o scădere a decis să intre pe piață pentru a satisface această cerere. În anul 2008 cumpărat două domenii pentru activitatea pe care intenționa să o acționeze. U să deschidă un stand în complexul să comercializeze card ridere, inscriptoare de carduri, carduri, să presteze servicii de tipărire personalizată a acestor carduri. Urmare a crizei a renunțat la această idee și s-a axat pe oferirea de soluții în sensul producerii unui produs propriu pe care să îl vândă și să ofere servicii în domeniu. La smart carduri se pot programa aplicații distincte de cele bancare exemplu fiind smart cardul din telefonul mobil. Nu au existat echipamente de clonare ci card ridere care oricum nu puteau fi folosite. A avut intenția să producă acele cititoare de carduri a cărui schemă a depus-o la dosarul de urmărire penală.

Referitor la citirea cardurilor nu avea de ce să citească datele de pe acel card pentru că acesta conținea datele firmei sale. A susținut că este imposibilă citirea unui smart card cu toate că procurorul a susținut că toate infracțiunile din se fac cu cardurile cu cip. sunt citite de pe magnetică nu de pe cip. Smart cardul este în așa fel securizat din fabricație încât să nu poată fi clonat existând doar trei fabricanți de astfel de echipamente. Smart cardurile au un microprocesor și o memorie nefiind doar un suport de memorie.

sunt cele mai ușor clonate pentru că a fost adoptată o soluție nefericită. Accesul într-o bancă se face cu cardul, dispozitivele de citire fiind ușor de montat.

În mod greșit procurorul a reținut că probele depuse, referitoare la marca înregistrată și la procesul cu OPC, la dosar nu sunt relevante. A avut proces cu OPC nu cu, în respectivul proces nefiindu-i respectat dreptul de a folosi exclusiv marca, drept dobândit în urma înregistrării mărci la OPC. că a săvârșit infracțiunea de care este acuzat ar trebui să fie întemeiată pe fapte sincere și autentice. A arătat că bănuiala nu este întemeiată decât pe minciuni. S-a spus că au fost găsite softuri, că retras bani de la un bancomat din Rusia de la, s-a susținut că posurile au urme de adaptare deși niciunul nu are asemenea urme, unul din ele având o carcasă distrusă, s-a susținut că au fost găsite freze, minifreze și menghine, lucruri total neadevărat. Au existat afirmații nesincere, că respectivele cardurile cu cip aveau un dispozitiv artizanal pentru citire deși nu se pune problema citirii ci doar conectării. S-au emis dubii că nu a fost în stare să realizeze acel rider deși a desenat schema, a fost găsit un dispozitiv 500 legat de calculatorul său cu care programa microprocesoare. Se ocupă de programare de 20 de ani. În urma percheziției informatice s-au găsit scheme electronice care au fost depuse la dosar. Procurorii au avut dubii în ceea ce privește relațiile cu, în sensul că nu a dat suficiente informații pentru forma convingerea că acesta există. Cu respectiva persoană nu a avut relații de prietenie, acesta a fost un client al său, astfel că nu cunoaște prea multe date despre el. A fost sunat de acest cu câteva zile înainte de arestarea preventivă și i-a dat întâlnire la S-a întâlnit cu el la My unde există camere de luat vederi, a dat toate semnalmentele pe care le cunoștea, a indicat autoturismele cu care se deplasa însă are impresia că nu se dorește să fie găsit. Menținerea stării de arest preventiv îl împiedică să îl găsească pe acest care până în prezent a avut timp să își ia măsuri de precauție.

Susține că nu este respectat principiul egalității armelor între acuzare și apărare.

Reținerea impactul major pentru infracțiunea de deținere de echipamente este exagerat. Nu încurajează infracțiunile de fraudă cu carduri însă există garanții că persoanele păgubite își recuperează banii.

Susține că este nevinovat. În anul 1997 fost dat în urmărire generală fiind căutat pentru un furt imaginar de la o firmă fără a exista lipsa în stoc. Cu toate acest timp de șapte ani a fost acuzat pentru furt pentru ca instanța de recurs să îl achite pentru că fapta nu există. Luarea unei identități false nu a făcut- în scop imoral sau ilegal, ci pentru a se apăra de o eventuală arestare pentru o faptă pe care nu a comis-o și pentru care a fost acuzat pe nedrept.

Nu are nimic de ascuns, singura infracțiune de care poate fi acuzat este aceea că în anul 1997 și-a luat un alt nume dar ulterior a revenit la numele său. În dosarul la care se face referire nu apare numele său ci al cumnatului său.

Menținerea în continuare a stării de arest preventiv este o măsură abuzivă, nu există indicii că va săvârși alte infracțiuni, astfel că solicită admiterea recursului.

CURTEA

Asupra recursului de față,

Prin încheierea din 05.06.2009 a Tribunalului Brașov în baza art. 160/8a alin. 6.pr.pen. s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.

Pentru pronunțarea acestei soluții instanța a reținut că,

Prin încheierea nr.10/01.05.2009 a Tribunalului Brașovs -a dispus arestarea preventivă, pe o durată de 29 de zile, a inculpatului împotriva căruia s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.25 din legea 365/2002.

În sarcina inculpatului s-a reținut că începând cu data de 23.04.2009 deține cel puțin un dispozitiv Porta-eader, în posesia căruia a intrat cu ajutorul inculpatului și următoarele componente, de spre care există date că sunt destinate falsificării de plată electronică:

- 45 de carduri din PVC cu mandă magnetică de culoare aurie având fiecare inscriptionate pe ele un număr de ordine și una sau mai multe combinații de 4 cifre (pin-uri) din care două carduri de culoare albă;

- o carcasă din plastic de la un dispozitiv, dispozitiv cunoscut a fi un cititor de date inscriptionate pe benzile magnetice lae cardurilor bancare;

- trei dispozitive MINI 123, unul dintre ele având componenetele desfăcute într-o manieră care poate conduce la concluzia unei încercări de adaptare a acestuia;

- două parate marca "" ambele prezentând umre de modificare adaptară;

- două aparate marca "", ambele prezentând urme de modificare adaptară;

- mai multe componente electronice ale unor -uri marca;

- două obiecte tip skimmer pentru artizanale (guri de bancomate ce prezentau aspecte că ar fi în lucru, în sensul că urma să fie completată toată partea electronică);

- stații de lucru ce permit lipirea microcipurilor și a altor componente electornice,

- dispozitive electronice;

- un card cu cip care are atașat de cip un ansamblul electronic lipit artizanal, existând indicii că s-ar încerca citirea datelor de pe acesta;

- un card cu cip cu inscripția și o cartelă telefonică Romtelecom, ce prezintă urme de lipire pe cip în maniera similară cardului;

- freze, minifreze, menghiene, substanțe de lipire și de curățare folosite în domeniul electronicii.

Prin încheierea nr.50 din 29.05.2009 a Curții de APEL BRAȘOV, în baza art.159 cod procedură penală s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 15 zile respectiv de la 30.05.2009 la 13.06.009 inlcusiv.

Privitor la condițiile subiective avute în vedere de art.160/2 alin.2 Cod procedură penală, tribunalul a reținut că acestea nu sunt îndeplinite în prezenta cauză, drept pentru care cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul apare ca neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.

Unul din temeiurile arestării preventive a inculpatului a fost si cel indicat deart.148 lit.Cod procedură penală - respectiv că "există date că inculpatulpregătește săvârșirea unei noi infracțiuni"- ori, potrivit art.160 indice 2 al.2 cod procedură penală "liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni".

Mai mult decât atât, tribunalul a reăținut că, în cauza de față, este incidentă și situația vizată de art.160 indice 2 alin.2 teza II cod procedură penală în sensul că există "date" că inculpatul poate încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin "influențarea unor martori, distrugerea mijloacelor de probă sauprin alte asemenea fapte".

Astfel, tribunalul a observat, cu titlu exemplificativ, atitudinea inculpatului din momentul efectuării, la data de 30.04.2009, a percheziției domiciliare în imobilul din B-.3,.31, când, pe de o parte, a fost nevoie de pătrunderea în forță în respectivul imobil, iar, pe de altă parte, inculpatul a încercat să ascundă mijloace materiale de probă pe care le-a aruncat într-un balcon învecinat, toate cele expuse constituindu-se în "datele" avute în vedere de art.160 indice 2 al.2 cod procedură penală în sensul că atitudinea procesuală a inculpatului ar putea afecta "aflarea adevărului" așa cum o impune art.3 cod procedură penală.

Tribunalul a reținut că în cauza de față mai multe instanțe de judecată au reținut incidența art.143 alin.1 cod procedură penală - văzând și înțelesul avut în vedere de art.68 ind.1 cod procedură penală - ori până în prezent nu au intervenit elemente probatorii noi de natură a conduce la înlăturarea "indiciilor temeinice" vizate de textele procesuale indicate.

Astfel, cu titlu exemplificativ, toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către inculpatul pot releva o preocupare a acestui inculpat pentru domeniul informatic, însă nu creează, în prezent, justificări verosimile privitor la deținerea ansamblului de echipamente descoperit la domiciliul său cu ocazia percheziției din 30.04.2009 sau relativ la procurarea din străinătate, folosind o persoană interpusă și actele de identitate ale altei persoane, a unor dispozitive.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii recurate și admiterea cererii formulate, arătând că instanța nu a avut în vedere elementele pe care ar trebui să le vadă în acest stadiu procesual, referindu-se la gradul de pericol social generic și concret al faptei.

Prima instanță nu a examinat probele noi care să confirme susținerile inculpatului în sensul că a procurat patru cititoare de carduri care nu servesc la falsificarea mijloacelor de plată electronice. de carduri sunt nefuncționale întrucât le lipsește softul astfel că nu pot servi la falsificarea unor mijloace de plată electronice. celor trei cititoare de card nefuncționale nu pot servi scopului prevăzut de lege. C de-al patru cititoare de carduri nedezmembrat nu poate fi folosit pentru că nu are softul. Față de lipsa apariției unor elemente care să justifice menținerea măsurii arestării preventive apreciază că sunt îndeplinite condițiile liberării provizorii sub control judiciar.

Recursul este nefondat.

Curtea reține că, deși condițiile liberării provizorii sunt formal îndeplinite, față de temeiul arestării instanța constată că cea de a doua condiție a art. 148 lit. c și f pr.pen. subzistă și în continuare, respectiv lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.

Temeiul arestării preventive a inculpatului, cel indicat de art. 148 lit. c pr.pen. subzistă și în continuare, față de probele administrate până în prezent în faza de urmărire penală, concludentă fiind atitudinea inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare, astfel că cea de-a doua condiție prev. de art. 160/2 alin. 2.pr.pen. nu este îndeplinită.

În ceea ce privește al doilea motiv al arestării preventive a inculpatului, art. 148 lit. f pr.pen. subzistă și în continuare, respectiv lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este o infracțiune gravă, aceea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, care produce un impact major în societatea, în raport de încrederea populației în sistemele de plată bancare, fapta inculpatului aducând atingere valorilor ocrotite de legea penală, respectiv a relațiilor sociale referitoare la operațiunile bancare.

Instanța constată că, cererea formulată imediat, la 5 zile după prelungirea arestării inculpatului este evident neîntemeiată, pericolul social concret pe care îl prezintă inculpatul prin lăsarea sa în libertate, reținut ca temei al arestării preventive, nu s-a diminuat în timpul foarte scurt care s-a scurs de la arestarea acestuia și prelungirea acestei măsuri.

Impactul faptei pentru care inculpatul este cercetat și față de care există indicii concrete de săvârșire a acesteia nu s-a diminuat în societate și nici nu se poate vorbi că durata arestării preventive a depășit un termen rezonabil, astfel încât prin trecerea timpului lăsarea în libertate a inculpatului să nu mai prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.

În consecință, față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va menține.

În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 5 iunie 2009 Tribunalului Brașov, pe care o menține.

Obligă pe inculpat să plătească statului 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- C - - - - aflată în concediu

semnează președintele completului

- C -

GREFIER

- -

Red. /22.06.2009

Dact.BD/24.06.2009

Jud. fond

- 2 exemplare -

Președinte:Alina Mandu
Judecători:Alina Mandu, Elena Barbu, Manuela Barbu

Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 53/2009. Curtea de Apel Brasov

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 53/2009. Curtea de Apel Brasov