Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 551/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 551/2009
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 23 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care întrebat fiind, inculpatul precizează că își menține recursul formulat în prezenta cauză.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând admiterea cererii de liberare.provizorie sub control judiciar având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă și în libertate nu impietează asupra desfășurării procesului penal
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate, instanța de fond în mod corect a respins cererea formulată de inculpatul nefiind îndeplinite cerințele prev. de art. 160/2 pr.penală și anume limita de pedeapsă fiind mai mare de 18 ani.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate precizând că nu are posibilitatea de a-și angaja apărător, tatăl lui este singur acasă și bolnav și nu a vrut să lovească partea vătămată în cap.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
În deliberare, constată că prin încheierea penală din 23 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
S-a dispus în baza art. 300/2 raportat la art. 160/b alin.3 pr.penală, art. 143, 148 lit.f pr.penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, măsură luată prin încheierea penală nr. 36/CC/17 iulie 2009 Tribunalului Sibiu.
Tribunalul și-a fundamentat soluția pe următoarele argumente:
Verificând temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului, conform dispozițiilor art.3001 C.P.P. tribunalul a constatat că aceasta a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale și este întemeiată, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 143, art.148 lit. C.P.P. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, s-a constatat existența unor indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptei penale pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, faptă pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
De asemenea, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera o stare de neliniște în rândul colectivității și societății din care face parte, prezentând în acest mod pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică este determinat și de natura și gravitatea faptelor imputate inculpatului.
În plus față de cele avute în vedere de instanța ce a dispus arestarea s-a reținut și împrejurarea că s-a făcut dovada asupra comportamentului violent al inculpatului care a mai fost cercetat in cursul anului 2008 pentru săvârșirea unor acte de violență, cu cuțitul, agresiune desfășurată chiar in centrul ( 67 ). În plus audiat fiind de instanță inculpatul a recunoscut în declarația dată la 17 iulie incidentul cu cuțitul precum și un act de agresiune săvârșit anterior celui pentru care este trimis în judecată, tot la cererea lui.
În plus, instanța a mai constatat că până la acest moment procesual nu a fost începută cercetarea judecătorească, astfel că față de dispozițiile art. 136.C.P.P. pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impunea menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispuse.
Analizând măsura arestării preventive a inculpatului și din perspectiva art. 5 paragraf 1 lit. din, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite și exigențele acestui text de lege, arestarea până în acest moment procesual fiind legitimă.
În consecință, întrucât temeiurile de fapt și de drept care au impus luarea măsurii arestării preventive sunt fundamentate și continuă să subziste și la acest moment, în temeiul art. 300 indice 1 rap. la art. 143, 148 lit. f C.P.P. instanța a constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive inculpatului și a dispune menținerea acesteia.
Întrucât până la acest moment nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, în conformitate cu dispozițiile art. 139.C.P.P. pentru motivele arătate privind necesitatea protejării ordinii publice, tribunalul a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva încheierii penale a declarat recurs în termenul legal instituit de art. 141.pr.penală și art. 160/9 pr.penală inculpatul aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a expune însă motive apte de casare în sensul art. 385/9 pr.penală.
Oral, în fața Curții, prin apărătorul său, inculpatul a invocat faptul că lăsarea sa în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/6 alin.3 pr.penală Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Instanța fondului a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului în considerarea disp. art. 160/b alin.3 pr.penală apreciind în mod corect, raportat la actele și lucrările din dosar că temeiurile care au impus privarea de libertate subzistă în continuare.
2. Curtea arată că în cauză, persistența unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpat a unei infracțiuni grave, de un pericol social extrem (tentativă la omor calificat și port ilegal de armă albă în public) justifică pe deplin menținerea inculpatului în detenție provizorie.
3. Curtea reține că în cauză menținerea măsurii arestării preventive este justificată și de rațiuni ce țin de periculozitatea crescută a inculpatului, periculozitate ce rezidă în modul și mijloacele concrete în care a acționat și prin care a pus în primejdie ordinea publică.
4. Curtea arată că apărarea inculpatului în sensul lipsei pericolului concret pentru ordinea publică nu sunt susținute de actele cauzei, acest pericol fiind prezumat așa cum s-a subliniat mai sus prin prisma conduitei și a potențialului agresiv, violent al inculpatului.
5. Curtea consideră că prin gravitatea deosebită a acuzațiilor aduse (tentativă la omor calificat) lăsarea în libertate a inculpatului ar putea genera o reacție firească de neliniște și indignare în rândul comunității, cu atât mai mult cu cât ordinea publică ar rămâne realmente amenințată.
6. Curtea arată că luarea unei măsuri preventive mai puțin severe a fost analizată și considerată insuficientă pentru ocrotirea interesului public pe care-l impune detenția, astfel încât menținerea inculpatului în detenție provizorie este indispensabilă pe baza circumstanțelor.
7. Curtea observă că Tribunalul d e primă instanță nu a expus pe larg motivele care au determinat adoptarea soluției de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, însă acestea se suprapun, parțial cu considerentele care au generat decizia sa de a menține măsura arestării preventive.
8. Curtea va reține în ce privește această cerere că ea nu întrunește condițiile de admisibilitate prev. de art. 160/2 alin.1 pr.penală, sub aspectul exigențelor limitei de pedeapsă care permite liberare provizorie sub control judiciar.
În speță inculpatul fiind judecat pentru o infracțiune sancționată cu o pedeapsă mai mare de 18 ani închisoare, cererea nu putea primi o soluționare favorabilă.
Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 385/15 pct. 1 lit.b pr.penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 23 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
TEHNORED. VV 2ex/29.09.2009
f
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Maria Covaciu, Leontin Coraș
