Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 564/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU

CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.564/

Ședința publică din 22 octombrie 2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu

JUDECĂTOR 3: Marioara

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

- procuror

S-a luat în examinare, recursul penal declarat de inculpatul,aflat în Arestul IPJ V,împotriva încheierii de ședință nr.41 din 16 octombrie 200, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat,personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.48/2008 emisă de Baroul V-cabinet individual.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea, permite avocatului ales să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că recurentul-inculpat se încadrează în totalitate în condițiile disp.art.1602Cod procedură penală.

Arată în continuare apărătorul ales al recurentului-inculpat că instanța de fond a analizat și respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar pentru că nu s-ar reuși o bună desfășurare a urmăririi penale deoarece există riscul ca inculpatul să se sustragă. Cu privire la acest aspect, apărătorul ales al inculpatului precizează că în nici un moment inculpații nu au încercat să se sustragă urmăririi penale, aceștia au colaborat de bună voie cu organele de urmărire penală și cu organele de poliție.

Totodată, solicită a se avea în vedere și situația personală a recurentului-inculpat, faptul că acesta este căsătorit și că are un copil de un an și 7 luni în întreținere, motiv pentru care depune acte de stare civilă la dosar. De asemenea, solicită se avea în vedere și starea de sănătate precară a recurentului-inculpat, care are probleme oftalmologice, respectiv fisură de retină, cu ochiul drept nu mai vede, iar această problemă i-a afectat și ochiul stâng, astfel că necesită intervenție chirurgicală cu laser, intervenție care nu poate fi făcută în sistemul penitenciar și nici în județul V, întrucât aceste instituții nu au posibilitatea de a efectua astfel de operații.

Dacă instanța ar admite cererea și ar dispune liberarea provizorie sub control judiciar, aceasta ar avea posibilitatea să aplice recurentului o serie de obligații de respectare a liberării provizorii.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii, admiterea cererii și a se dispune liberarea provizorie sub control judiciar recurentului-inculpat.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, întrucât din actele de la dosar, respectiv înscrisurile aflate în vol.VII rezultă cu claritate că recurentul-inculpat a încercat să se sustragă de la urmărirea penală. Consideră că încheierea atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută.

Cu privire la starea de sănătate invocată de recurentul-inculpat prin apărător, consideră că tratamentul de care trebuie să beneficieze inculpatul poate fi realizat sub pază în Administrația Națională a Penitenciarelor.

Avocatul ales, având cuvântul în replică, solicită să precizeze că și liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură de restricție.

Recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și liberarea sa sub control judiciar, având în vedere că starea sa de sănătate este gravă.

CURTEA:

Din actele dosarului, constată că, prin încheierea nr.41 din 16 octombrie 2008, Tribunalul Vâlcea a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26 august 1978, arestat preventiv în Arestul J V, domiciliat în B,-, -.12,.1,.15, sector 3, CNP -.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea nr. 32 din 16 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului

, alături de alți inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1,3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal.

Tribunalul a reținut că în perioada ianuarie - iunie 2008, numitul și inculpatul au creat un grup infracțional organizat profitând de conexiunile pe care le au în străinătate, membrii grupului săvârșind infracțiuni informatice asociate cu escrocheria, iar în cazul celui de-al doilea și cu transferul neautorizat de fonduri bănești. Aceștia au avut nevoie de o cale de repatriere a sumelor rezultate din astfel de activități oferind membrilor grupului servicii în scopul ascunderii adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intră în contact direct cu victimele din străinătate, de regulă din. Inculpatul a oferit membrilor grupului infracțional organizat suport tehnic prin schimbul de informații cu privire la noi moduri de operare sau de optimizare a celor practicate și, ca și coinculpatul, a asigurat modalitatea de repatriere a sumelor rezultate din activitatea infracțională.

Prin decizia penală nr.487/R/2008 Curtea de APEL PITEȘTI a admis recursul declarat de inculpat împotriva Încheierii nr.27 din 15 sept.2008 a Tribunalului Vâlcea, a admis în principiu cererea de liberare provizorie și a trimis, primei instanțe, cauza pentru soluționare sub aspectul legalității și temeiniciei.

Instanța a constatat că cererea nu este întemeiată.

În primul rând, din convorbirile telefonice purtate între inculpatul și inculpatul interceptate și transcrise la dosarul de urmărire, rezultă că există pericolul ca o parte din inculpați să încerce să se sustragă părăsind teritoriul României ( a se vedea volumul VII, urmărire penală).

În al doilea rând, la examinarea temeiniciei a unei astfel de cereri trebuie avut în vedere și pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului,în raport de antecedentele sale, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, împrejurările concrete, urmările produse etc.

În prezenta cauză, inculpatul este cercetat pentru activități infracționale în cadrul unui grup criminal organizat cu activitate bogată și diversificată având ca scop obținerea prin fraudă a unor sume importante de bani.

S-a reținut că, în cadrul grupului inculpații au acționat având roluri bine stabilite, tocmai pentru a îngreuna descoperirea adevăraților autori și al beneficiarilor finali ai sumelor de bani, tocmai acesta fiind motivul pentru care într-adevăr unii dintre inculpați nu au postat oferte dolozive și nici nu au accesat fără drept sisteme informatice ci doar au asigurat transmiterea de date între ceilalți membrii ai grupului infracțional, ori au asigurat încasarea și transmiterea sumelor de bani către beneficiarii finali.

O gravitate deosebită o prezintă activitatea inculpaților și prin aceea că, pentru încasarea sumelor de bani de la serviciile de curierat au fost racolați numeroși minori, atrași astfel în activități infracționale.

Scopul procesului penal o constituie apărarea ordinei de drept,a persoanei, a drepturilor și libertăților acestora, prevenirea infracțiunilor și educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor - art. 1 alin.2 cod procedură penală.

Art. 136 alin.2 cod proc.penală prevede că la alegerea măsurii arestării preventive se va avea în vedere realizarea unei bunei desfășurări a procesului penal, evident cu atingerea, la final, a scopului acestuia.

În cazul unei astfel de activități infracționale, a unui grup organizat, cu lideri și roluri definite a fiecărui participant, în scopul săvârșirii de infracțiuni informatice ce au devenit un adevărat fenomen la nivelul județului V, oferind, din păcate, un adevărat model de viață tinerilor, instanța constată că procesul penal nu se poate desfășura în bune condiții și nu-și poate realiza toate finalitățile decât prin menținerea inculpaților în stare de privare de libertate.

Trebuie avut în vedere că inculpatul se află în stare de arest de circa 3 luni, astfel că, punerea sa în libertate după acest termen, vis a vis de gravitatea infracțiunilor de care este acuzat, în mod cert va avea un impact negativ asupra opiniei publice, zădărnicind încercările de prevenire, combatere sau cel puțin atenuare a fenomenului infracțional privind criminalitatea informatică.

Sigur, datele personale privind pe inculpatul îi sunt favorabile, respectiv, lipsa antecedentelor penale, faptul că are o sursă stabilă și licită de venituri și că are în întreținere un copil minor.

În raport însă de aspectele sus menționate privind necesitatea apărării ordinei de drept aceste date personale, prin ele insele, nu pot constitui temei al liberării provizorii.

S-a mai arătat în sprijinul cererii că inculpatul suferă de o afecțiune gravă a vederii ce ar necesita o intervenție chirurgicală imposibil de realizat în sistemul penitenciar.

Cât timp nu s-a prezentat nicio probă în acest sens instanța nu va putea analiza în nici un fel aceste susțineri.

Față de cele expuse instanța a apreciat că, față de gravitatea concretă a faptelor de care este acuzat inculpatul, împrejurările, modul și mijloacele de comitere (grup criminal organizat cu activitate amplă și diversificată, care a recurs și la racolarea de minori pentru realizarea activităților), precum și necesitatea prevenirii și stopării acestui fenomen infracțional al fraudelor informatice, cererea de liberare, apare neîntemeiată.

Încheierea a fost atacată cu recurs de inculpat care a adus critici vizând netemeinicia acesteia, pentru greșita reținere de către instanță a faptului că inculpatul s-ar putea sustrage de la urmărirea penală.

În plus, nu au fost avute în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, cu un copil minor și probleme deosebite de sănătate.

Recursul este nefondat.

În luna iulie anul curent, prin rezoluția 23 în dosarul nr.110D/P/2006 DIICOT Vaî nceput urmărirea penală împotriva unui grup format din 21 de persoane, între care și inculpatul, pentru comiterea unor infracțiuni informatice asociate cu înșelăciunea unor persoane din SUA, Marea Britanie și Italia obținând prin repatrierea sumelor astfel rezultate, venituri ilicite de circa 800.000 Euro.

Din procesele verbale de redare a interceptărilor telefonice purtate de inculpați, procesele verbale de percheziție domiciliară, e-mail-urile acestora (volumele III; VII-XII), declarația inculpatului minor rezultă implicarea inculpaților, coordonarea lor și contribuția specifică fiecăruia la comiterea faptelor de care sunt acuzați.

În cadrul grupului inculpatul și-a adus contribuția, oferind suport tehnic prin schimbul de informații cu privire la noi moduri de operare ori de optimizare a celor folosite, asigurând pe de altă parte, ca și inculpatul, repatrierea sumelor rezultate din activitatea infracțională.

Așa cum a reținut și prima instanță din conținutul convorbirilor telefonice purtate între inculpat și inculpatul, rezultă tendința acestora să se sustragă anchetei penale, părăsind în acest sens teritoriul țării (vol.VII. ).

Liberarea provizorie se înscrie printre măsurile procesuale prin care se realizează scopul măsurilor preventive ce se raportează în general la buna desfășurare a procesului penal.

Aceasta reprezintă pentru inculpat o vocație de a fi pus în libertate în cazul în care instanța apreciază oportună o asemenea alternativă.

Cu toate acestea însă, chiar dacă sunt îndeplinite de principiu condițiile formale menționate în art.160/2 Cod procedură penală, acest lucru nu înseamnă că liberarea inculpatului intervine de drept, ci este lăsat așa cum s-a arătat la latitudinea exclusivă a instanței de judecată.

În speță, există indiciile plecării în străinătate a unora dintre inculpați în cazul în care bineînțeles ar avea posibilitatea obiectivă de a se deplasa, împrejurare ce ar aduce atingere anchetei penale, oricum destul de anevoioasă datorită complexității dosarului.

Dintr-o altă perspectivă, art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, stabilește cazurile în care o persoană poate fi lipsită de libertatea sa atunci când există motive temeinice de a crede în necesitatea de aoî mpiedica să comită o infracțiune ori să fugă după comiterea acesteia.

Recurentul, împreună cu ceilalți 20 de coinculpați reprezintă al 4-lea grup infracțional organizat în scopul comiterii de fraude informatice ce au acționat pe raza județelor A și V, în ultimii doi ani, iar în timpul cercetărilor în cauză au fost identificați și arestați alți 17 tineri acuzați de același gen de fapte.

Toți cei 21 de inculpați au fost arestați preventiv la 16 iulie anul curent, în temeiul art.148 al.1 lit.f Cod procedură penală, considerându-se că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Curtea este de părere că acest pericol datorită circumstanțelor cauzei, a modului de acțiune și pericolul social crescut al faptelor, pe fondul creșterii infracționalității privind frauda și înșelăciunea informatică, este, încă actual și impune pentru viitor privarea de libertate a inculpatului.

În condițiile în care detenția preventivă se impune în continuare, liberarea provizorie nu prezintă încă, o alternativă astfel că cererea inculpatului în acest sens se impune a fi respinsă, cum în mod corect apreciat și prima instanță.

Pentru că din oficiu nu s-au identificat motive de nulitate, curtea urmează ca în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală să respingă recursul inculpatului, iar potrivit art.192 Cod procedură penală, să- oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, aflat în Arestul IPJ V, împotriva încheierii de ședință nr.41 din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

Obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.:

Tehn.

2 ex.

Jud.fond:.

5.11.2008.

Președinte:Corina Voicu
Judecători:Corina Voicu, Marius Gabriel Săndulescu, Marioara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 564/2008. Curtea de Apel Pitesti