Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 571/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU
CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.571/
Ședința publică din 25 octombrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Marioara
Grefier:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Biroul Teritorial Argeș
reprezentat prin procuror șef
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de inculpatul A-,aflat în Arestul IPJ V,împotriva încheierii de ședință nr.42 din 22 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, răspuns recurentul-inculpat,personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.111/2008 emisă de Baroul V-cabinet individual.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,după care:
Curtea, acordă posibilitatea apărătorului ales să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul ales, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege.
Solicită ca instanța să-și aplece atenția asupra situației de fapt expusă în dosarul de fond și asupra situației personale a inculpatului, respectiv că este absolvent de studii superioare, este fotbalist profesionist, astfel că apreciază că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică lăsarea acestuia în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefundat și, implicit cererii de liberare provizorie sub control judiciar, având în vedere complexitatea cauzei și infracțiunile multiple pentru care este cercetat, astfel că există date că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, având ultimul cuvânt, precizează că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu are antecedente penale, este sportiv de performanță, iar din probele administrate nu rezultă că ar fi săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
Totodată, precizează că a terminat Facultatea de Educație Fizică și Management Sportiv, absolvent de master și solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Din actele dosarului, constată că prin încheierea nr.42 din 22 octombrie 2008, Tribunalul Vâlcea, în baza art. 1602alin. 2 și urm. Cod pr.penală, a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul A, domiciliat în Rm. V, Calea lui, nr. 173, bloc 18, județul V, în prezent aflat în Arestul IPJ
Prima instanță a reținut că potrivit art. 1602alin. 1 Cod pr.penală, liberarea provizorie sub control judiciar, se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și a celor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În ce privește inculpatul A, acțiunea penală a fost pusă în mișcare împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art.215 alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate în condițiile aplicării art. 33 lit. a și b Cod penal reținându-se că împreună cu fratele său, cât și cu alți inculpați sunt implicați în desfășurarea unor activități de fraudare a unor cetățeni străini prin intermediul internetului, având și legături cu persoane cunoscut ca făcând parte din cercuri infracționale ce se ocupă cu fraude pe internet, cu coordonatori a unor astfel de activități din care au obținut venituri importante din acest timp de activități ilegale.
Ulterior, prin metode investigative specifice acestui tip de infracțiuni a rezultat că fac parte dintr-o grupare organizată extinsă, ce are ca scop comiterea de fraude informatice, asociate, fie cu înșelarea victimei, fie cu efectuarea de transferuri neautorizate de fonduri bănești, activități urmate de repatrierea sumelor de bani astfel obținute.
Autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețin, apelau la site-uri specializate în comerț electronic. De regulă accesul la aceste site-uri se făcea prin conectare folosind datele de identificare ale unor persoane, inclusiv date ale cărților de credit aparținând acestora.
Aceste informații se obțineau prin lansarea pe internet de mesaje spam către un număr nedefinit de destinatari și determinarea acestora să dezvăluie expeditorului date personale. De exemplu, sub pretextul actualizării bazelor de date ale unor instituții, de regulă bancare, victima era îndrumată prin mesajul spam să trimită informații personale către o adresă de email care, în realitate era controlată de autorul pshing-ului.
Date astfel obținute erau folosite pentru înscrierea neautorizată cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerț one -line. Acest mod de operare urmărea atât ascunderea propriei identități cât și câștigarea încrederii victimelor, cetățeni străini, cărora li se induce falsa impresie cu privire la identitatea fizică și electronică a persoanei cu care încheie contractul.
După acesta, autorii postau anunțuri de vânzare de bunuri pe care în realitate nu le aveau, determinând victimele să le achiziționeze făcând plata prin sisteme rapide de bani( western union, money gram) fie prin depuneri în conturi bancare pe nume fictive de beneficiari. fictive erau folosite de membrii grupării deplasați în străinătate în scopul ridicării sumelor transferate de victime. Sumele rezultate erau trimise în țară prin metoda arătată, folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și alta reală a beneficiarului care avea același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii că ar fi vorba despre o legătură de familie. Beneficiarii, cetățeni români recrutați de autori ce încearcă să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală. O altă metodă de repatriere a banilor era de punerea în conturi bancare sau uneori la transmiterea banilor prin serviciile unor transportatori auto.
Prin modul arătat, se crea un circuit al banilor proveniți din fapte ilicite care ascundea adevărata destinație a banilor și identitatea reală a autorilor. Pe lângă fraudarea cetățenilor străini s-a organizat prin urmare și o rețea de spălare banilor rezultați din faptele ilicite.
Pentru funcționarea sistemului, membrii grupului erau interdependenți, își schimbau informațiile electronic și datorită sprijinului reciproc între membrii grupului, modurile de operare au fost perfecționate.
În locul folosirii sistemelor uzuale de garantare a tranzacțiilor one - line, determinau victimele să facă depozite temporare prin sisteme de transfer rapid, pe numele unor persoane de încredere, cu posibilitatea anulării transferului în cazul neacceptării bunului de către cumpărător. În realitate bunul nu era livrat pentru că el nici nu exista, iar sumele depuse garanție erau încasate prin mijloace frauduloase, cooptând în grupul lor și persoane aflate în străinătate care avea acces direct la serviciile de transfer al banilor și puteau să ridice sumele fără să utilizeze acte de identitate. Aceste persoane la rândul lor repatriau sumele obținute prin fraudă prin servicii de transfer rapid. Altă modalitate era transferurile neautorizate din conturile bancare ale unor societăți străine în conturi controlate de ei, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obținute ilicit cu ajutorul unor complici.
Arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusă reținându-se că există indicii temeinice în sensul celor prev. în art. 143 Cod pr.penală, că a săvârșit infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală, în forma descrisă mai sus.
Potrivit art. 136 alin. 2 Cod pr.penală, scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat mai înainte, în art. 1602alin. Cod pr.penală, se precizează că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni să facă acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În raport cu aceste circumstanțe, tribunalul a reținut că nu este realizată condiția cumulativ prevăzută în art. 1602alin. 1 raportat la art. 1602alin. 2 Cod pr.penală, la dosarul cauzei existând date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea or distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Astfel, din dosar rezultă că sunt în curs de ascultare a unor părți, martori, coinculpați, de efectuarea unor expertize, astfel că există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni și să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților sau a martorilor, aceasta cu atât mai mult cu cât cauza prezintă o complexitate nu numai prin numărul mare al inculpaților dar și al victimelor și al prejudiciilor produse, dosarul conținând și elemente de extraneitate.
În acest sens se impune a se preciza și faptul că s-a dispus arestarea în lipsă a doi inculpați care nici până în prezent nu au fost identificați pentru a fi arestați.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsă ca nefondată.
Încheierea a fost atacată cu recurs de către inculpat care a adus critici sub aspectul temeiniciei acesteia, susținând că nu există nici un pericol de a fi denaturat bunul mers al procesului penal odată cu punerea sa în libertate.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.
În acest sens, curtea reține din actele dosarului că inculpatul face obiectul cercetărilor penale pentru apartenența la un grup infracțional organizat și comiterea în cadrul acestuia a unor infracțiuni de fraudă informatică și spălare de bani, fapte din care se estimează un număr mare de persoane înșelate și prejudiciul care se apropie de un miliard de euro.
Împotriva sa, la data de 16 iulie 2008, s-a dispus arestarea preventivă conform dispozițiilor art.143, 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, considerându-se că prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere urmările destul de grave ale faptelor, circumstanțele în care acestea s-au realizat și împrejurarea că în perioada ultimilor doi ani, acest gen de fapte au cunoscut o amploare fără precedent, până în momentul de față fiind cercetați și trimiși în judecată peste 100 de persoane în marea lor majoritate tineri.
acestor fapte ce s-au repetat într-un interval relativ scurt de timp, având în vedere numărul mare de inculpați care au acționat pe o arie teritorială extinsă, au determinat tulburarea liniștii publice și ordinii sociale și de drept, aspecte care au fost avute în vedere de instanțele de judecată atunci când au dispus arestarea preventivă a inculpaților.
Pe lângă asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, arestarea preventivă datorită caracterului de constrângere, realizează evident, într-o mai mică măsură decât sancțiunea penală în sine și funcția de prevenție generală, deoarece, inoculează în conștiința celorlalți membrii ai societății temerea că săvârșind fapte penale precum inculpații, vor suporta aceleași privațiuni la care sunt supuși aceștia.
câștigurilor rapide și ilicite se pare că este deasupra principiilor ce presupun respectarea legii și a normelor de conviețuire socială, pentru că deși conștienți de sancțiunile la care sunt supuși inculpați ce aparțin acestor grupuri organizate, nu înțeleg să-și revizuiască atitudinea.
Curtea apreciază în acord cu prima instanță că temeiurile care au justificat inițial privarea de libertate a inculpatului, impun în continuare menținerea sa în detenție, iar intervalul de 3 luni cât acesta a rămas în arest, nu a reușit să estompeze pericolul pentru ordinea publică determinat de lăsarea sa în libertate și nici să atingă durata rezonabilă, având în vedere și complexitatea cauzei, cât și lipsa oricărei culpe a organelor judiciare privind lentoarea procedurilor.
a contrario, devreme ce temeiurile arestării impun și pentru viitor privarea de libertate a inculpatului este exclusă liberarea sa provizorie, așa încât cererea formulată de acesta apare nefondată, cum în mod corect a fost reținut și de către prima instanță.
Având în vedere cele ce preced, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală, va respinge recursul inculpatului, obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A, aflat în Arestul IPJ V, împotriva încheierii de ședință nr.42/F din 22 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă recurentul-inculpat la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
Jud.fond.:.
12.11.2008.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Corina Voicu, Marioara
