Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 58/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 58/
Ședința publică de la 27 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Aurel
Judecător: - - președinte secție
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul ( fiul lui și, ns. la 26.04.1992 în G, domiciliat în G-, -.6,.111,jud. G, CNP -, în prezent deținut în Arestul G ), împotriva încheierii de ședință din 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de av. Didel,în baza împuternicirii avocațiale din 27.04.2009 eliberată de Baroul Galați - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind, inculpatul arată că își menține recursul declarat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului arată că acesta a declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, pe care o critică pentru motive de nelegalitate.
Apreciază că instanța de fond în mod greșit a dispus respingerea cererii, motivând în esență că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și un al doilea motiv, destul de important, că scopul măsurii preventive nu poate fi atins cu inculpatul în stare de libertate.
Din contră, a apreciat și chiar disp.art.136 alin.2 Cod pr.penală arată în mod expres că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, astfel încât nu rămâne în această cauză decât să se verifice pentru ce anume s-a dispus măsura arestării preventive.
În această cauză, după cum se cunoaște, esențialul a constat în faptul că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică,dar în momentul în care se verifică de ce anume s-a luat această măsură preventivă, ce s-a urmărit prin aplicarea acestei măsuri preventive, nu s-a motivat sub nici o formă de către instanța de fond atunci când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive.
Solicită a se observa că, chiar în dispozițiile privitoare la luarea, sau mai bine spus scopul măsurilor preventive, în art.136 alin.1 se arată: pentru a se asigura buna desfășurare procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, judecată sau de la executarea pedepsei.
Solicită a se observa că în această cauză, în ceea ce-l privește inculpatul recurent nu există nici un indiciu din care să rezulte că dacă ar fi lăsat în libertate el s-ar sustrage urmăririi penale. Este elev, a recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost reținută de către parchet. De asemeni, a ajutat organele de urmărire penală în măsura în care a putut, să se afle adevărul în această cauză. Deci, sub nici o formă, dacă el ar fi lăsat în libertate nu ar exista nici măcar pericolul ca el să încerce să zădărnicească aflarea adevărului.
De asemenea, textul de lege vorbește despre faptul că scopul măsurii preventive ar fi și acela de a se împiedica sustragerea de la executarea pedepsei, în situația în care va fi găsit vinovat.
A arătat instanței de fond, supune și instanței de control judiciar, ca instanță în de recurs, următorul aspect: limitele de pedeapsă sunt reduse, dat fiind faptul că este minor, există posibilitatea aplicării chiar și a unei pedepse cu suspendarea condiționată pentru că nu este și nu ar fi prima dată când s-ar dispune într-o asemenea situație, dat fiind faptul că este vorba de un trafic de droguri de mic risc. În aceste împrejurări este evident că nu s-ar pune problema ca inculpatul să încerce să se sustragă executării pedepsei în situația în care va fi găsit vinovat.
De asemenea, un alt indiciu că inculpatul nu încearcă sub nici o formă să facă acest lucru, așa cum a arătat, constă în faptul că el provine dintr-o familie organizată,părinții săi susțin conduita morală și corectă care ar fi trebuit să o adopte, contrar celor reținute de parchet.
În aceste împrejurări nu s-ar putea reține că inculpatul,dacă ar fi lăsat în stare de libertate ar încerca să se sustragă executării pedepsei.
De asemenea, o ultimă chestiune care urmează a se verifica, este dacă buna desfășurare a procesului penal ar putea fi împiedicată de către inculpat în stare de libertate.
B desfășurare a procesului penal ar însemna, așa cum a arătat, influențarea martorilor, orice altă activitate prin are să se denatureze aflarea adevărului. Atâta timp cât el a recunoscut săvârșirea faptei, nu are nici interesul și nici posibilitatea reală de a face acest lucru, pentru că, după cum s-a observat în această cauză a fost audiat în calitate de martor un colaborator cu identitate protejată, deci nu există nici un risc. De asemenea, există acel investigator sub acoperire, care, la fel, nu există riscul să fie influențat într-o formă sau alta în sens negativ, în sensul de a nu se afla adevărul în această cauză.
Strict și pur formal s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, reținându-se că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Numai că, în opinia sa, instanța de fond nu a urmărit dispozițiile exprese prev. de art.1602alin.2 Cod pr.penală unde legiuitorul nu a arătat că acesta ar fi un element care să conducă la concluzia că ar trebui respinsă cererii de liberare provizorie.
De asemenea, instanța de fond a analizat pericolul concret sau mai bine spus pericolul social al faptei care se află în faza de urmărire penală în momentul de față.
Este adevărat că pericolul social al faptei care constituie obiectul urmăririi penale este unul din elementele esențiale pentru care se apreciază la momentul la care se judecă o astfel de a cerere, dar solicită a se observa că participația inculpatului recurent minor la săvârșirea acestei presupuse faptei este deosebit de mică. Se reține doar că ar fi reținut pentru o scurtă perioadă - de 10 minute, acel pachet cu 100 gr cannabis pe care i l-a înmânat coinculpatul, pentru a nu fi el prins de poliție și ulterior a fost restituit inculpatului, care a mers mai departe, s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire, el este cel care l-a vândut și a încasat banii. Solicită a se observa că și participațiile sunt total diferite, inculpatul nu intenționa să vândă, niciodată nu a vândut droguri, niciodată nu a încasat vro sumă de bani sau să fi oferit dezinteresat vreo cantitate de droguri.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și în rejudecare, a se observa că sunt îndeplinite și pe fondul cererii toate condițiile, astfel încât să se dispună admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, urmând ca inculpatul să își continue studiile, se va prezenta în fața organelor judiciare ori de câte ori va fi citat.
Reprezentanta Ministerului Public arată că încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Galați la data de 22.04.2009 este legală și temeinică. Liberarea provizorie sub control judiciar presupune menținerea temeiurilor măsurii arestării preventive.Ori, în prezenta cauză temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul se mențin, subzistă în continuare. Și față de gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, respectiv droguri de risc, rezonanța social negativă pe care o au astfel de fapte în rândul cetățenilor, fapte ce au căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă de timp. De asemenea, natura și importanța relațiilor sociale lezate, relații ce se referă la sănătatea publică, urmarea acesteia apreciază că cererea inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată.
Pentru aceste considerente urmează a se constata că încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Galați și recurată de inculpat este legală și temeinică și conform disp.art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat.
Inculpatul recurent arată că este paralel cu această faptă și solicită să fie judecat în libertate pentru a-și continua studiile.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 22.04.2009 a Tribunalului Galațis -a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, s-au reținut următoarele:
Inculpatul a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, arătând că îndeplinește condițiile prevăzute de lege, respectiv că infracțiunea pentru care este judecat prevede pedeapsa închisorii care nu depășește 18 ani, că nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, că nu are interesul să-și schimbe declarațiile, că a recunoscut comiterea faptei, că avea vârsta de 16 ani și 11 luni, la data săvârșirii faptei, că este elev, că a colaborat cu organele de urmărire penală, că participația sa este minimă.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv pentru că ar fi comis infracțiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a pen. și art.99 și urm.pen. constând în aceea că în data de 09.04.2009, acționând împreună cu alte persoane, a deținut o cantitate de hașiș-drog de risc, ajutând la distribuirea acesteia.
Ca temei al arestării preventive s-au reținut disp. art. 143 și 148 lit. f C.P.P. constatându-se că în cauză există indicii temeinice (proces-verbal de sesizare din oficiu, declarație martor cu identitate protejată, procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, rapoarte de constatare tehnico-științifică, proces-verbal din 09.04.2009, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșe foto, proces-verbal de efectuare a percheziției domiciliare din 09.04.2009 efectuate la domiciliul lui, declarația lui, proces-verbal de efectuare a percheziției a autoturismului marca Mercedes, nr. VT -- aparținând numitului, autoturism condus de inculpatul, declarația lui, declarațiile inculpatului, declarațiile inculpatului ) din care rezultă că inculpatul ar fi comis infracțiunea respectivă, fiind pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
S-a arătat că pentru a se putea dispune liberare provizorie sub control judiciar trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art.160 indice 2 alin. 1 și 2.pr.pen. și cererea să fie întemeiată.
Tribunalul, verificând îndeplinirea condițiilor pentru admisibilitatea în principiu a cererii, a constatat că prezenta cerere este admisibilă în principiu, însă, pe fondul cauzei, s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată întrucât, avându-se în vedere gravitatea faptelor reținute în sarcina acestora, natura și importanța valorilor sociale lezate (relații sociale referitoare la sănătatea publică), pericolul social ridicat al acestora, starea de neliniște și nesiguranță generată în rândul comunității de săvârșirea unor astfel de fapte, tribunalul a considerat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a arătat că la analiza temeiniciei cererii de liberare provizorie trebuie avut în vedere circumstanțele concrete ale comiterii faptei, rezonanța socială a acesteia și dacă scopul pentru care s-a dispus arestarea preventivă poate fi atins și prin liberarea provizorie.
S-a precizat că aspectele că inculpatul are un grad de participație diferit față de cel al celorlalți coinculpați, că a recunoscut comiterea faptei și a colaborat cu organele de urmărire penală, că este elev, că este minor, nu sunt de natură să înlăture pericolul pentru ordinea publică dacă ar fi lăsat în libertate, raportat la împrejurările în care s-a comis fapta și rezonanța negativă generată în rândul cetățenilor.
În cauză s-a arătat că se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând pericol concret pentru ordinea publică iar scopul pentru care s-a dispus arestarea preventivă nu poate fi atins și prin liberarea provizorie sub control judiciar.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a dispus respingerea cererii, motivând că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, precum și că scopul măsurii preventive nu poate fi atins cu inculpatul în stare de libertate.
S-a susținut în ceea ce-l privește pe inculpatul recurent în speță, că nu există nici un indiciu din care să rezulte că, dacă ar fi lăsat în libertate, s-ar sustrage urmăririi penale, arătându-se că e elev, a recunoscut săvârșirea faptei și a ajutat cum a putut organele de urmărire penală să afle adevărul în această cauză.
S-a mai învederat totodată că atâta timp cât inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, nu are interesul și nici posibilitatea reală să împiedice buna desfășurare a procesului penal dacă ar fi lăsat în stare de libertate, precizându-se, de asemenea, că în cauză a fost audiat în calitate de martor un colaborator cu identitate protejată și mai există acel investigator sub acoperire pentru care nu există riscul de a fi influențat.
Apărătorul inculpatului a mai susținut că participația acestuia e extrem de redusă și față de toate acestea s-a solicitat admiterea recursului promovat, casarea încheierii recurate, iar în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art.1602alin.2 Cod pr.penală.
Recursul formulat e nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică.
În mod corect prima instanță a apreciat că pe fondul cauzei cererea de liberare provizorie e neîntemeiată și a respins-o ca atare.
Garantarea libertății individuale în procesul penal presupune și adoptarea unor măsuri care, fără a fi privative de libertate, pot asigura desfășurarea în mod normal procesului penal și executarea pedepsei aplicate inculpatului în caz de condamnare.
Se poate ajunge la concluzia că, deși temeiurile pentru luarea unor măsuri preventive subzistă, totuși, din cauza unor împrejurări legate în principal de persoana inculpatului și de comportarea sa în proces nu mai e necesară privarea de libertate.În aceste cazuri, libertatea individuală fiind regula, nu se mai justifică privarea de libertate,prevenția fiind realizată prin restrângerea unor drepturi.
Potrivit actualei reglementări, se păstrează caracterul provizoriu și facultativ al liberării provizorii, luându - se în considerare și fapta săvârșită, dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului.
De asemenea, în cazul în care inculpatul formulează o cerere de liberare provizorie, instanța investită cu judecarea cererii are în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, aspectul dacă temeiurile arătate subzistă - simpla îndeplinire formală a condițiilor prevăzute de lege neputând duce automat la admiterea acesteia. Așa cum a arătat și prima instanță, faptul că inculpatul îndeplinește formal condițiile de admisibilitate în principiu nu conferă acestuia un drept absolut de a fi liberat provizoriu sub control judiciar, ci doar o vocație a acestuia.
Analizând cererea de liberare provizorie trebuie avute în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, rezonanța socială a acesteia, natura și importanța relațiilor sociale lezate.
Potrivit art.1602și urm. Cod pr.penală, atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății, instanța poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar, dacă apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Considerăm că în mod just prima instanță a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și că liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia nu e oportună, având în vedere gravitatea faptei reținute ( trafic de droguri de risc), importanța valorilor sociale lezate ( referitoare la sănătatea publică), pericolul ridicat al faptei comise, starea de neliniște și nesiguranță generată în rândul comunității de săvârșirea unor astfel de fapte.
Împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine de recunoaștere a faptei, că a colaborat cu organele de urmărire penală, că are un grad de participație diferit, că e minor, nu sunt de natură a înlătura pericolul pentru ordinea publică dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate, având în vedere împrejurările comiterii faptei și nu îi conferă, așa cum am arătat, un drept absolut inculpatului de a fi liberat provizoriu, ci doar o vocație a acestuia.
Față de toate acestea, apreciem că recursul formulat de inculpat e nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Văzând și disp.art.192 al.2 Cod pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( fiul lui și, ns. la 26.04.1992 în G, domiciliat în G-, -.6,.111,jud. G, CNP -, în prezent deținut în Arestul G ), împotriva încheierii de ședință din 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 27.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.dec.jud./30.04.2009
Jud.fond
Tehnored.CG/ 2 ex./30.04.2009
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Aurel
