Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 60/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
3037/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 60
Ședința publică din data de11 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Niculae Stan
JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica GREFIER
Ministerul public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol fiindsoluționarea recursului formulat de recurentul inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în Dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, cu împuternicirea avocațială nr. -/11.01.2010, depusă la dosarul cauzei (fila12).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care apărătorul desemnat din oficiu care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului la termenul anterior solicită a se lua act de împrejurarea că a încetat delegația sa prin prezența avocatului ales.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art. 38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Solicită a se avea în vedere argumentele existente în dosar referitoare la persoana inculpatului, care este un tânăr încadrat în muncă, lucrând ca programator la o firmă de specialitate, este căsătorit are un copil minor în întreținere, soția sa este medic, are o situație familială foarte bună și nu este cunoscut cu antecedente penale.
În ceea ce privește stadiul dosarului, apărătorul precizează că se află la a cincea prelungire a măsurii de prevenție, au fost administrate probe, urmărirea penală fiind epuizată, s-a efectuat percheziția informatică, inculpatul a fost audiat, astfel că această cerere este admisibilă la acest stadiu procesual.
Referitor la situația de fapt, în opinia apărării există dubii în ceea ce privește participarea inculpatului la săvârșirea faptelor de către ceilalți inculpați cercetați în această cauză penală. Precizează că inculpatul a fost acuzat de faptul că a creat un program prin care se descărcau date de pe un suport magnetic pe altul, acesta fiind postat pe internet. Însă, inculpatul nu poate fi acuzat de împrejurarea că ceilalți inculpați au folosit acest program în scopuri frauduloase, existând în rețea internet numeroase programe de acest gen.
Faptul că i s-a reținut infracțiunea de deținere de echipamente, apărarea consideră că, atâta timp cât s-a efectuat percheziția informatică și au fost reținute acestea, cererea de liberare provizorie, după aproximativ patru luni de detenție, nu poate afecta negativ desfășurarea procesului penal.
Arată că instituția liberării provizorii este veche și impune obligații pentru desfășurarea procesului penal, astfel că cererea este întemeiată și, având în vedere rezonabilitatea măsurii arestării preventive, se impune admiterea prezentului recurs.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Consideră că în mod corect a fost respinsă cerere de liberare provizorie sub control judiciar, apreciindu-se că la acest moment nu este oportună, argumentele apărăii fiind corect analizate de către instanța de fond, însă nu au fost suficiente în raport de natura și gravitatea infracțiunilor comise de inculpat.
În ceea ce privește stadiul dosarului, reprezentantul Parchetului precizează că inculpatul este cercetat în stare de arest alături de alte 13 persoane, precum și altele aflate în libertate, pentru comiterea unor infracțiuni care au depășit granițele țării, au fost comise pe o perioadă îndelungată de timp, iar orice act de urmărire penală este câștigat dosarului și este necesar în soluționarea cauzei.
Referitor la situația de fapt, susține că din acte rezultă că inculpatul a creat un program numit, pe care l-a pus la dispoziția celorlalți inculpați, acordându-le și asistență tehnică când era necesar.
Astfel, modalitatea de comitere conduce la concluzia că soluția instanței de fond este temeinică și legală, iar termenul rezonabil nu a fost depășit, având în vedere complexitatea cauzei.
În concluzie, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3 Cod de procedură penală, arată că a recunoscut faptul că a creat respectivul program informatic, însă nu a pus la dispoziția celorlalți inculpați aplicația, precizând că în rețeaua internet există foarte multe aplicații de acest gen, vândute în mod legal. Consideră că nu cei care le produc pot fi acuzați că încalcă legea și arată că nu își amintește să fi acordat asistență tehnică celorlalți inculpați cu privire la aplicarea acestui program, mai mult nici nu este sigur despre ce aplicație se face vorbire, întrucât nu i-a fost arătată de organele de cercetare penală.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 23.12.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, în baza art. 1608aalin. 6 Cod procedură penală s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul, ca neîntemeiată, cu obligarea sa la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că în motivarea cererii, inculpatul a arătat că acuzațiile aduse nu impun starea de arest întrucât softul creat de acesta poate fi achiziționat de la orice magazin de specialitate, se află la primul conflict cu legea realizează venituri legale și este o pedeapsă integrată social și profesional.
Mai apreciază că dacă ar fi cercetat în stare de libertate nu ar avea cum să zădărnicească aflarea adevărului, prin alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă, având în vede că, în ceea ce-l privește, urmărirea penală a fost terminată.
Instanța de fond a constatat admisibilitatea în principiu a cererii inculpatului, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat.
Pe fondul cererii, s-a reținut că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003 și art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în cursul anului 2009, inculpatul a aderat la grupurile infracționale organizate coordonate de inculpații, și, realizând programe informatice necesare descărcării și prelucrării datelor stocate de echipamentele de copiere a datelor cărților de credit.
În analiza cerințelor textelor de lege privind liberarea provizorie instanța de fond a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică, rezultă din circumstanțele reale ale faptelor, respectiv modalitatea sprijinirii săvârșirii unor fapte complexe, cum sunt activități de skimming pe teritoriul Australiei și al altor țări, precum și apartenența la un grup care desfășoară în mod organizat, acest gen de activitate infracțională, conform unui plan prestabilit în vederea câștigării, în mod injust, a unor sume mari de bani.
S-a apreciat că, în cauză, există temeiuri care impun menținerea privării preventive de libertate a inculpatul, controlul judiciar neconstituind o garanție suficientă pentru cercetarea în libertate provizorie.
De asemenea, circumstanțele personale ale inculpatului nu prezintă relevanță juridică la acest moment procesual, al soluționării cererii, putând fi avute în vedere la momentul aplicării unei eventuale pedepse.
S-a mai constatat că arestarea inculpatului corespunde scopului prev. de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, impunându-se pentru o bună desfășurare a procesului penal și că acesta nu a depășit o durată rezonabilă până la acest moment.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea cererii, având în vedere argumentele existente la dosar referitoare la persoana inculpatului, care este tânăr, încadrat în muncă, lucrând ca programator la o firmă de specialitate, este căsătorit, are un copil minor în întreținere și nu este cunoscut cu antecedente penale.
În ceea ce privește momentul procesual, precizează că este la a cincea prelungire a arestării preventive, s-a efectuat percheziția informatică, inculpatul fiind audiat, urmărirea penală fiind epuizată.
În opinia sa, există dubii cu privire la participarea la comiterea faptelor, fiind acuzat de faptul că a creat un program prin care se descărcau date de pe un suport magnetic pe altul, acesta fiind postat pe internet.
Mai consideră, că, în aceste condiții, punerea sa în libertate nu poate afecta negativ desfășurarea procesului penal.
Verificând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată recursul nefondat.
Instanța de fond a analizat în mod judicios argumentele și cererile formulate de inculpat în motivarea cererii sale, pronunțând, pe baza acestor analize, o soluție legală și temeinică.
Motivarea cererii a fost făcută și analizată, fiind structurată în circumstanțele personale, stadiul dosarului, indiciile și probele de nevinovăție și pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în libertate a inculpatului.
Referitor la circumstanțele personale, respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpatul este tânăr și încadrat în muncă, este căsătorit și are un copil minor în întreținere și o situație familiară foarte bună, se poate aprecia că aceste împrejurări există încă de la luarea măsurii preventive și nu s-au modificat. Mai mult, aceste circumstanțe nu sunt hotărâtoare în analiza cererii de liberare provizorie, ci, așa cum a menționat și instanța de fond, la o eventuală individualizare a pedepsei, prevăzută la art. 72 Cod penal.
Stadiul dosarului și durata arestării preventive nu sunt în măsură să determine admiterea cererii, cauza fiind în curs de cercetare, în sensul administrării de noi probe, fiind o cauză complexă, atât prin numărul participanților, cât și al faptelor ce urmează a fi stabilite.
Durata arestării nu a depășit limita rezonabilă, având în vedere, așa cum s-a menținut, complexitatea cauzei.
Încă de la luarea măsurii privative, s-a stabilit că, în cauză, există indicii privind participarea inculpatului la comiterea faptelor, apărările privind nevinovăția sa fiind în mod judicios analizate de instanță. S-a constatat că rolul inculpatului în cadrul grupului infracțional a fost esențial, activitatea infracțională a grupului depinzând într-o foarte mare măsură de cea a inculpatului, așa cum rezultă din situația de fapt stabilită până la acest moment procesual, pe baza probelor.
Din acest mod concret de săvârșire a faptelor, reiese în mare măsură pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în liberate a inculpatului, mai ales că activitatea infracțională s-a desfășurat pe teritoriul mai multor țări.
În aceste condiții, se constată că instanța de fond a respins în mod corect cererea inculpatului de libertate sub control judiciar, astfel că recursul va fi respins ca nefondat, cu cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosar nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 25 de lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red. -
Dact./
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Niculae StanJudecători:Niculae Stan, Vasile Băjan, Carmen Veronica
