Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 624/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 624/2009
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat de
Procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 43/13 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, argumentând că sunt întrunite cerințele impuse de lege pentru admiterea unei asemenea cereri. În apărarea inculpatului invocă și circumstanțele personale ale acestuia, respectiv faptul că a recunoscut și regretat fapta, este singurul întreținător al familiei, iar, în cazul admiterii cererii, se va supune condițiilor impuse de instanță.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta săvârșită și solicită admiterea recursului, invocând motive de ordin familial.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin încheierea penală nr. 43/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr-, s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de.
În considerente, instanța a reținut că prin încheierea penală nr. 33/19.08.2009, Tribunalul Hunedoaraa dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 de zile, respectiv pentru perioada 20.08.2009-17.09.2009, reținându-se că există date și indicii temeinice, care fac rezonabilă presupunerea că au săvârșit infracțiunile de acces fără drept la un sistem informatic, prev. și ped. de art.42 al.1 din Legea nr.161/2003, modificarea de date informatice fără drept, prev. și ped. de art.44 al.1 din Legea nr.161/2003, cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificare sau ștergerea de date informatice în scopul obținerii unui beneficiu material, pentru sine sau pentru altul, prev. și ped. de art.49 din Legea nr.161/2003 și spălare de bani, prev. și ped. de art.23 din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art.41 al.2 pen.
Ulterior, prin încheierea penală nr. 37/11.09.2009, Tribunalul Hunedoaraa dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile, respectiv de la 18.09.2009 până la 17.10.2009.
Au fost avute în vedere disp. art. 143, art. 148 alin.1 lit. f) și art. 155 și urm.
C.P.P.Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală s-a constatat că inculpații, începând cu anul 2005, au postat anunțuri privind vânzarea de telefoane mobile pe rețeaua internet, mai precis pe portalul, accesând fără drept și modificând conturile de acces la acest portal ale altor utilizatori de internet.
În urma anunțurilor, inculpații erau contactați de potențiali cumpărători din străinătate, cu care, în general, țineau legătura pe e-mail, folosind datele personale ale mamei lor, inculpata, ale învinuiților G, - precum și ale învinuitului.
Ulterior, cetățenii străini trimiteau diverse sume de bani prin serviciile și, pe numele persoanelor menționate mai sus, acestea fiind ridicate de la unitățile bancare din zona, fără a fi expediate bunurile a căror contravaloare o achitaseră persoanele din străinătate.
Au fost identificate 70 de astfel de expedieri de sume de bani din Europa, Australia și de Nord, în cuantum de circa 100.000 Euro, însă, până în prezent, nu au putut fi identificate și audiate prin comisii rogatorii decât 19 părți vătămate (cetățeni străini), prejudiciul creat acestora fiind de 7.000 Euro.
Prin aceste modalități descrise mai sus, inculpații și - au încercat să creeze un circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor și, ca urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, sus-numiții au creat și organizat o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.
S-a reținut că infracțiunile presupus comise de către inculpatul prezintă un pericol concret deosebit de ridicat, în sensul că aceste fapte au fost de natură să submineze încrederea în siguranța tranzacțiilor electronice prin internet, o serie de părți vătămate declarând că, după experiența la care au fost expuse, nu mai manifestă încredere față de astfel de tranzacții. S-a mai reținut și faptul că efectele activității infracționale a inculpaților s-au extins pe teritoriul mai multor state și chiar continente, fiind afectate chiar și persoane de pe teritoriul Australiei.
Prin încheierea penală nr.37/2009 Tribunalul a hotărât prelungirea arestării preventive a inculpatului, alături de ceilalți inculpații și, apreciindu-se că se impune în continuare privarea lor de libertate.
S-a constatat că măsura arestării preventive, luată față de inculpatul - respectă principiul proporționalității în raport de interesul general al societății, acesta din urmă fiind prioritar față de cel individual al inculpatului, iar temeiurile de fapt și de drept care au fundamentat luarea și prelungirea acestei măsuri subzistă.
S-a apreciat că, prin lăsarea inculpatului în libertate, chiar și în varianta restrictivă, a libertății provizorii, supusă controlului judiciar, ordinea publică ar fi amenințată, datorită gravității faptelor presupus comise și consecințelor acestor fapte.
Argumentele oferite de inculpat în sprijinul cererii sale, în sensul că familia sa are o situație financiară precară, că fiul său minor este bolnav, că recunoaște și regretă faptele, nu pot pleda pentru liberarea sub control judiciar, putând fi examinate doar la o eventuală analiză în fond a cauzei.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea cererii întrucât sunt îndeplinite cerințele legale, inculpatul a recunoscut și regretat fapta, este singurul întreținător al familiei.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 385/6 alin. 3 Cod pr. pen. instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect s-a constatat și s-a afirmat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, prevăzute de dispozițiile art. 160/2 Cod pr. pen.
Cu toate acestea, îndeplinirea formală a cerințelor legale, sub aspectul limitelor de pedeapsă și a condițiilor negative prevăzute de art. 160/2 al. 2 Cod pr. pen. nu conduce în mod automat la admiterea solicitării cu care a fost sesizată instanța.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 160/2 al. 1 Cod pr. pen. acordarea liberării provizorii este lăsată la latitudinea instanței, fiind o facultate lăsată de legiuitor la aprecierea judecătorului, care dispune în funcție de circumstanțele fiecărei cauze.
Instanța de fond a apreciat corect faptul că, raportat la gravitatea acuzațiilor ce se aduc inculpatului, la numărul mare al părților vătămate și la perioada extinsă de timp în care se reține de procuror comiterea faptelor (începând din anul 2005 până în prezent), este justificată privarea de libertate a inculpatului.
În acest caz, scopul măsurii arestării preventive luată față de inculpat, acela de prezervare a ordinii și liniștii publice, nu poate fi atins prin liberarea provizorie a inculpatului.
Circumstanțele personale invocate de inculpat în motivele de recurs, respectiv recunoașterea și regretarea faptelor și calitatea sa de singur întreținător al familiei, pot fi avute în vedere la dezbaterea în fond a cauzei, însă nu sunt în măsură să justifice o cerere de liberare provizorie.
În consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
- fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 43/13 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosar nr-.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 180 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Dact. /2 ex./20.10.2009
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica
