Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 665/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 665/R/2008
Ședința publică din 12 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Luminița Hanzer JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.575 din 06.11.2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de av. în substituirea apărătorului ales, av.Pocola, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de Tribunalul Cluj și rejudecând cauza, să se dispună admiterea cererii inculpatului, cu consecința punerii de îndată în libertate a acestuia sub control judiciar. Consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea acestei cereri, așa cum prevăd dispozițiile art.160/2 pr.pen. Arată că prin cercetarea inculpatului în stare de libertate nu s-ar produce nici un pericol pentru ordinea publică, acesta nu ar putea aduce atingere în nici un fel bunei desfășurări a procesului penal, nu ar putea influența părțile și nu ar putea zădărnici aflarea adevărului. Solicită a se avea în vedere că, în cauză au fost administrate aproape toate probele și că presupusele părți vătămate sunt cetățeni străini, pe care inculpatul nu le cunoaște, astfel că nu s-ar putea lua legătura cu ele. S-a apreciat de către instanța de fond că inculpatul, neavând surse de venit ar putea să reînceapă activitatea infracțională, însă, acesta nu este un impediment de a fi cercetat în libertate, întrucât inculpatul, într-adevăr nu lucrează nicăieri, dar ar putea beneficia de ajutor social sau și-ar putea găsi un loc de muncă.
Reprezentantul Parchetului, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.160/2 alin.2 teza I pr.pen. Astfel, din probele administrate în cauză rezultă temerea că lăsat în libertate, inculpatul ar putea săvârși același gen de infracțiuni. Solicită a se ține seama de faptul că, în august 2008 inculpatul a început să fie cercetat și pentru săvârșirea infracțiunii de consum de droguri. Mai mult, activitatea infracțională a inculpatului a fost întreruptă doar datorită organelor de urmărire penală. Apreciază că Tribunalul Cluja pronunțat o soluție corectă, raportat la gravitatea sporită a faptelor comise, modalitatea și împrejurările concrete în care acestea au fost săvârșite și prejudiciul cauzat, astfel că există temerea justificată că inculpatul lăsat în libertate, va continua să comită astfel de fapte antisociale.
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că în acest moment nu se analizează temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Grupul sau numărul de persoane din acest dosar este relativ mare, iar două dintre aceste persoane au fost puse în libertate, astfel că din motive de echitate, se impune aplicarea aceluiași tratament juridic și pentru inculpatul pe care-l apără, cu mențiunea că acuzațiile aduse sunt aceleași pentru toți inculpații.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, cu consecința cercetării lui în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Arată că prin cercetarea inculpatului în stare de libertate nu s-ar produce nici un pericol pentru ordinea publică, acesta nu ar putea aduce atingere în nici un fel bunei desfășurări a procesului penal, nu ar putea influența părțile și nu ar putea zădărnici aflarea adevărului. Solicită a se avea în vedere că, în cauză au fost administrate aproape toate probele și că presupusele părți vătămate sunt cetățeni străini, pe care inculpatul nu le cunoaște, astfel că nu s-ar putea lua legătura cu ele. S-a apreciat de către instanța de fond că inculpatul, neavând surse de venit ar putea să reînceapă activitatea infracțională, însă, acesta nu este un impediment de a fi cercetat în libertate, întrucât inculpatul, într-adevăr nu lucrează nicăieri, dar ar putea beneficia de ajutor social sau și-ar putea găsi un loc de muncă.
CURTEA
Prin încheierea penală nr. 575 din 6 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, în baza art.1608a alin. 6.pr.pen. s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul (fiul lui și, născut la 20.05.1985) și a fost obligat acesta la 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv în dosarul nr. 38/D/P/2008 al DIICOT-BIROUL TERITORIAL CLUJ, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin 1 și 2 Cod penal, fals informatic în formă continuată, prev de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și înșelăciune în formă continuată, prev de art. 215 alin 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și art. 33 lit a Cod penal.
Sub aspectul stării de fapt, s-a reținut că, în perioada 2006-2008, inculpatul, împreună cu numiții, -, -, -, -, -, și s-au asociat în vederea inducerii în eroare a unor cetățeni străini, prin postarea unor anunțuri matrimoniale nereale pe site-uri specializate din Canada și SUA și personal a primit de la un număr de 3 părți vătămate din aceste state suma totală de 3105 Euro și 2074 USD, din materialul de urmărire penală strâns până la acest moment rezultând indicii temeinice și chiar probe în sensul implicării inculpatului în aceste activități infracționale, în condițiile în care acesta recunoaște și regretă comiterea faptelor pentru care este cercetat.
Așa cum rezultă din cuprinsul art. 1602alin 1 și 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și doar dacă nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau date că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influiențarea unor părți, martori, experți etc pentru ca odată constatată îndeplinirea acestor cerințe, instanța de judecată investită cu soluționarea cererii este chemată să se pronunțe și asupra temeiniciei acesteia, conform dispozițiilor art. 1608aalin 2 și 6 Cod procedură penală, în acest demers urmând să aibă în vedere atât circumstanțele referitoare la fapta sau faptele comise, cât și cele ce țin de persoana inculpatului, în concret să aprecieze dacă acesta, lăsat în libertate, ar prezenta sau nu pericol pentru ordinea publică.
Așa fiind, față de cele expuse deja ar rezulta că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602alin 1 și alin 2 teza a II-a Cod procedură penală, referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise și la inexistența unor date din care să rezulte că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experti etc, însă tribunalul consideră că nu este îndeplinită și cerința prevăzută de art. 1602alin 2 teza I Cod procedură penală pentru ca cererea să fie admisibilă.
Această condiție se referă la existența unor date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni ori, față de amploarea activității infracționale desfășurate, împrejurarea că aceste fapte constituiau pentru inculpat unica sursă de venit, tribunalul a apreciat că această cerință nu este îndeplinită, fiind evident că lăsat în libertate va adopta același comportament antisocial.
În plus, tribunalul a considerat că, raportat la criteriile menționate mai sus, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat este neîntemeiată.
Aceasta deoarece, tribunalul a considerat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens rezultând, în principal, din gravitatea sporită a faptelor comise, din modalitatea și împrejurările concrete în care acestea au fost săvârșite, prin desfășurarea unei activități infracționale complexe, după un plan bine organizat și minuțios elaborat, căruia i-au căzut victime un număr mare de persoane, prejudiciul total cauzat fiind unul ridica, din împrejurarea că inculpatul își procura mijloacele de subzistență exclusiv prin inducerea în eroare a unor cetățeni străini în modalitatea descrisă mai sus, în plus acesta este cercetat în prezent și pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, existând așadar temerea justificată că, lăsat în libertate, va continua să comită astfel de fapte antisociale.
Nu trebuie pierdut din vedere nici impactul pe care l-ar putea produse lăsarea inculpatului în libertate care ar fi de natură să creeze un sentiment de nesiguranță în rândul societății civile și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social ridicat, în condițiile în care fenomenul infracționalității informatice a căpătat amploare.
Împotriva încheierii, mai sus prezentate, în termen legal a declarat recurs inculpatul, solicitând, în susținerea orală a acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând, să fie admisă cererea de liberare provizorie sub control judiciar. S-a arătat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru admisibilitatea unei astfel de cereri, iar cercetarea inculpatului în stare de libertate nu ar produce nici un pericol pentru ordinea publică sau vreo atingere bunei desfășurări a procesului penal. Aceasta, deoarece în cauză au fost administrate aproape toate probele, iar presupusele părți vătămate sunt cetățeni străini, pe care inculpatul nu le cunoaște, astfel că nu ar putea lua legătura cu ele. Împrejurarea că inculpatul nu are nici o sursă de venit nu este un impediment, pentru ca acesta să fie cercetat în libertate.
Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art. 38514și 3856alin.3 pr.pen. Curtea constată nefondat recursul în cauză pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din redactarea textului legal care reglementează condițiile liberării provizorii sub control judiciar - art.1602alin.1,2 pr.pen. rezultă cu titlu obligatoriu, imperativ, situațiile în care nu se acordă liberarea provizorie - când există date din care rezultă necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Însă, îndeplinirea condițiilor privind categoriile de infracțiuni pentru care se poate acorda liberarea provizorie creează doar o posibilitate, o facultate și nu o obligație pentru instanță, de a admite cererea.
Dat fiind faptul că în cauză, temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertatea a acestuia, simpla îndeplinirea formală a condițiilor prev. de 1602.pr.pen. nu determină admiterea automată a cererii, aprecierea temeiniciei și oportunității unei astfel de cereri fiind lăsată la aprecierea instanței, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.
Astfel, rezultă din materialul de urmărire penală că, există în continuare indiciile temeinice, în sensul dispozițiilor art.68/1 pr.pen. respectiv date din care se desprinde presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, în acest sens fiind mijloacele de probă reținute cu ocazia arestării inculpatului, precum și cele administrate ulterior acestui moment.
Totodată, se constată că sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art.148 lit.f pr.pen. respectiv limitele de pedeapsă pentru infracțiunile cercetate și, pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, pericol ce rezultă din gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat, din modul și mijloacele de comitere a acestora, din împrejurările în care au fost comise. S-a evidențiat o bună cooperare între inculpați în vederea postării pe internet a fotografiilor unor alte persoane, în vederea purtării de convorbiri telefonice cu persoanele vătămate, transmiterii de mesaje în limba engleză; se are în vedere totodată, numărul mare de persoane implicate, prejudiciul considerabil care, se presupune că s-a produs, atitudinea ce se desprinde din mesajele trimise de inculpați, în care au arătat că nu li se poate întâmpla nimic, pentru că în România nu există legi contra fraudei informatice.
Toate aceste elemente sunt de natură a caracteriza evidența pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertatea inculpatului, în condițiile în care intervalul scurs de la data arestării - 21 august 2008 - nu este unul foarte mare, pentru a putea considera că s-au schimbat dimensiunile acestui pericol, că el s-ar fi diminuat.
Față de amploarea activității infracționale, durata acesteia, nr. persoanelor implicate, se poate aprecia că sentimentul de insecuritate, de revoltă, ce s-a indus în rândul comunității, la nivelul opiniei publice, este la fel de puternic, ca și la data arestării, fiind necesară în continuare privarea de libertate pentru a garanta buna desfășurare a procesului penal și a descuraja comiterea unor astfel de fapte, de către alți potențiali făptuitori.
Așa fiind, se constată că prima instanță, în mod judicios a apreciat neîntemeiată cererea inculpatului, prin prisma pericolului pentru ordinea publică, încă actual, chiar dacă, a făcut referire și la existența unui alt motiv - pentru care nu sunt însă date, apreciază Curtea - de neacordare a liberării, respectiv, necesitatea împiedicării inculpatului de săvârși alte infracțiuni. Împrejurarea că inculpatul și-a asigurat existența din comiterea acestor fapte sau că mai este cercetat și pentru o infracțiune privind traficul de droguri - nu pot constitui indicii, date, care să justifice temerea că va continua, odată lăsat în libertate, să-și asigure în același mod existența sau că va comite și alte infracțiuni. Sunt simple supoziții, pentru care nu există suficiente argumente, care să rezulte din datele dosarului.
Dar, față de aprecierea instanței bazată pe celelalte argumente - natura și gravitatea faptelor, pericolul pentru ordinea publică - soluția acesteia apare ca una legală și temeinică, iar recursul în cauză fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare, în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de100 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și - născut la 20 mai 1985) aflat in Arestul IPJ C, împotriva încheierii penale nr. 575/D din 6 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./17.11.2008
Președinte:Luminița HanzerJudecători:Luminița Hanzer, Vasile Goja Ana Covrig
