Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 750/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. operator de date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 750/
Ședința publică din 12 decembrie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. G -, președinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
Grefier:
DIICOT - Serviciul Teritorial Pitești este reprezentat prin
Procuror: G
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 07 octombrie 1980, în prezent aflat în arestul A, împotriva încheierii nr. 379 din data de 09 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, apărătorul ales ia legătura cu recurentul inculpat, aflat în stare de arest.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și modificarea acesteia cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Vin sărbătorile iar inculpatul are o de 3 luni.
Face referire la motivarea ciudată a tribunalului în care se susține că nu se mai justifică arestarea dar cu toate acestea arestarea se menține. Procurorul de ședință a pus concluzii că nu există motive de menținere a arestări, dar și că nu este oportună punerea inculpatului în libertate.
Redă textele de lege ale art. 1602atât alin 1 cât și alin 2 cod procedură penală și susține că, inculpatul nu mai poate săvârși alte infracțiuni și datorită aspectului că, întreaga rețea de care se făcea vorbire era formată numai din două persoane, respectiv inculpatul și o altă persoană, ambele arestate în acest moment. S-a realizat un flagrant și s-a confiscat toată cantitatea de droguri. Mai mult, inculpatul a ajutat organele de anchetă pentru a prinde un alt traficant de droguri. Astfel că, atitudinea inculpatului de a colabora precum și faptul că a recunoscut fapta, duce la concluzia că, nu va mai săvârși alte infracțiuni. De asemenea, mai face referire și la faptul că instanța de judecată a aplicat greșit față de inculpat prevederile art. 16, dar arată și că, aceasta poate fi numai o greșeală de redactare și nu insistă prea mult asupra acestui aspect.
În continuare arată că, martorii chiar nu mai pot fi influențați și motivat de faptul că, inculpatul a recunoscut, constant, săvârșirea faptei, urmărirea penală este finalizată și este trimis în judecată. Având în vedere acestea, chiar nu mai poate influența ancheta, deoarece în plus de motivele arătate, în cauză nu există părți vătămate.
În încheiere precizează că regula este ca inculpatul să fie liber și excepția este să fie arestat.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, și de menținere a încheierii tribunalului. Susține că există date că, inculpatul lăsat în libertate ar încerca zădărnicirea aflării adevărului. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri iar cauza este disjunsă pentru a se cerceta și alți învinuți sau inculpați.
Avocat pentru recurent arată că, este vorba despre doi învinuiți, care de asemenea, au recunoscut săvârșirea faptei.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate. Arată că, a declarat tot ceea ce știe.
CURTEA:
Asupra recursului penal formulat;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
Prin încheierea nr.379 din 9 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, s-a respins, în temeiul dispozițiilor art.160/8a alin.6 Cod pr.penală, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul (născut la 7 octombrie 1980,.-), deținut în Arestul A, acesta fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Spre a hotărî astfel, în fapt, prima instanță a reținut:
Inculpatul este trimis în judecată, prin rechizitoriul nr.100/P/2009 al Serviciului Teritorial Pitești -, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicația art.41 alin.2 Cod penal și art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, reținându-se că la datele de 28 septembrie, 11 octombrie și 16 octombrie 2009, oferit spre vânzare colaboratorilor autorizați și, precum și coinculpatului - cantitățile de 13,60 gr. 14,43 gr. și, respectiv 3 gr. rezină de canabis. Tot astfel, se reține că la data de 20 octombrie 2009, oferit spre vânzare aceluiași coinculpat -) 14 gr. rezină de canabis, iar cu ocazia percheziționării autovehiculului său înmatriculat sub nr.- au fost găsite 25 gr. rezină de canabis.
Prin încheierea nr.88/CC din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 21 octombrie 2009, măsură prelungită cu 30 de zile, prin încheierea din 16 noiembrie 2009 Tribunalului Argeș.
Prima instanță a reținut că deși în mod formal sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.160/2 Cod pr.penală, în sensul că pedepsele prevăzute pentru infracțiunile imputate nu depășesc 18 ani, totuși, inculpatul nu îndeplinește și condiția prevăzută de art.160/2 alin.2 Cod pr.penală, întrucât în cauză sun suficiente indicii temeinice care fac să planeze asupra inculpatului, în mod rezonabil, presupunerea că va săvârși alte infracțiuni, în raport de modul în care au fost săvârșite faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Impotriva hotărârii a formulat recurs inculpatul, susținând că aceasta este netemeinică, deoarece sunt îndeplinite cerințele privind liberarea provizorie sub control judiciar, prevăzute de art.160/2 Cod pr.penală, în sensul că a recunoscut fapta și a avut o atitudine cooperantă cu organele de urmărire penală în descoperirea altor făptuitori, astfel că va beneficia de dispozițiile prevăzute de art.16 din Legea nr.143/2000. De asemenea, se susține că urmărirea penală fiind finalizată, nu mai poate influența negativ procedura judiciară de desfășurare a procesului penal.
Examinând hotărârea recurată, în raport de criticile formulate și în conformitate cu dispozițiile art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, se constată că recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
Instanța care a soluționat cererea a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor prevăzute de art.160/2 alin.2 Cod pr.penală, constatând că deși, în mod formal, sunt îndeplinite condițiile privind liberarea sub control judiciar prevăzute de art.160/2 alin.1 Cod pr.penală, aplicarea instituției este doar o vocație, existând date că recurentul poate săvârși alte infracțiuni de același gen, dacă va fi pus în libertate.
săvârșirii unor noi infracțiuni este dedusă din modul în care se impută săvârșirea faptelor, din multitudinea acestora și din faptul că într-o perioadă relativ scurtă recurentul a avut o activitate infracțională intensă, oferind spre vânzare unor persoane, chiar dacă acestea erau colaboratori autorizați ai organelor de urmărire penală, cantități importante de droguri, respectiv rezină de canabis. Rezultă, prin urmare, că recurentul este acuzat de comiterea unor infracțiuni într-o adevărată rețea infracțională, neputându-se face abstracție și de faptul că împreună cu coinculpatul -, trimis și el în judecată în aceeași cauză, oferea spre vânzare, în vederea realizării unor sume de bani, cantități importante de droguri.
In aceste împrejurări, există suspiciunea rezonabilă că, prin lăsarea în libertate a recurentului, acesta ar putea repeta săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, avându-se în vedere, în primul rând, modalitatea în care se pretinde că s-au comis acestea și de legăturile pe care, este de presupus, că le are cu persoane care săvârșesc fapte similare.
In același timp, nu se poate face abstracție de faptul că există aceleași temeiuri, prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală, care au determinat luarea măsurii preventive; disocierea cerințelor menționate de text, de instituția liberării provizorii sub control judiciar nu este consonantă cu scopul măsurilor preventive prevăzute de art.136 Cod pr.penală, privind buna desfășurare a procesului penal.
In concluzie, se va respinge ca nefondat recursul, în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, întrucât examinându-se și din oficiu hotărârea recurată nu au fost constatate motive de nelegalitate sau netemeinicie ale acesteia.
Pe cale de consecință, va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 07 octombrie 1980, în prezent aflat în arestul A, împotriva încheierii nr. 379 din data de 09 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Marius
dr.Gh.- - dr.
Grefier,
Red.Gh.-
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
17 decembrie 2009
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius
